DNA-ul, spaima animalelor

Posted on by racoltapetru6

Cică ursul mergea agale prin pădure şi la un moment dat vede un melc alergând, să rupă pământul, nu alta.

– Ce faci melcule? Unde fugi aşa?

– Ce să fac, răspunde melcul, vine DNA-ul să mă aresteze!

– Păi de ce?

– De aia, că eu am casă, tata are casă, mama are casă, sor’mea are casă…

Stă ursul, se gândeşte puţin şi o rupe şi el la fugă. Şi fuge, şi fuge, până se întâlneşte cu cocostârcul. Acesta îl întreabă:

– Ce faci ursule? De ce fugi aşa?

– Ce să fac, răspunde ursul, fug, că s-ar putea să mă cerceteze DNA-ul!

– Păi de ce?

– Păi de aia: eu am blană, tata blană, mama blană, sor’mea blană…

Stă cocostârcul, se gândeşte puţin şi o rupe şi el la fugă. Şi fuge, şi fuge, şi fuge… Se întâlneşte cu maimuţa. Maimuţa îl întreabă:

– Ce faci cocostârcule? Unde fugi aşa?

– Ce să fac, răspunde cocostârcul, fug, că s-ar putea să vină DNA-ul să mă cerceteze!

– Dar ce ai făcut?

– Eu pe picior mare, sora mea pe picior mare…

O rupe şi maimuţa la fugă. Şi fuge, şi fuge, şi fuge… se opreşte deodată brusc şi exclamă:

– Da’ eu de ce naiba fug? Eu în curu’ gol, tata în curu’ gol, mama în curu’ gol, sor’mea în curu gol…

Supercalculator

Posted on by racoltapetru6

Un mare concern realizează un supercalculator care putea răspunde aproape la orice întrebare, drept care se convoacă presa şi se invită o persoană din sală să-şi spună numele, adresa şi să fomuleze întrebarea După câteva momente de rumoare, se ridică un tip şi spune:

– Sunt Corcadase John din Blatonia şi am următoarea întrebare: ce face tatăl meu acum?

 După câteva secunde, sistemul răspunde:

– Tatăl dumneavoastră este la pescuit.

La care tipul replică stârnind hohote de râs:

– Tata-i mort de zece ani!

După câteva luni, timp în care hardiştii şi softiştii au muncit sub teroare, respectivul concern îl cheamă pe cel cu întrebarea, rugându-l ca pentru a testa sistemul să reformuleze întrebarea. Tipul acceptă şi reformulează întrebarea:

– Sunt Corcadase John din Blatonia şi am următoarea întrebare: ce face acum soţul mamei mele?

La care sistemul răspunde prompt:

– Soţul mamei dumneavoastră este mort de zece ani, dar tatăl dumneavoastră este la pescuit…

Facebook

Posted on by racoltapetru6

Facebook şi singurătatea

– De ce este Facebook considerat a fi ideal pentru persoanele singuratice?

– Pentru că este singurul loc unde poţi vorbi cu pereţii, fără a fi considerat nebun.

Facebook în vremea lui Noe

Înainte de potop, şoricelu îl întreabă pe dinozaur:

– Auzi, ţie ţi-a dat Noe add pe Facebook?

– Nu…

– Nasol atunci.

Facebook şi agricultura României

– Unde merge bine agricultura în România?

– Pe Farmville

Facebook şi căinţa

O tânără la spovedanie:

– Părinte, eu…

– Ştiu, fiica mea, ce ai făcut, că suntem prieteni pe Facebook, am văzut poze, am citit ce ai scris pe perete… Mi-a fost destul

– Şi ce trebuie să fac ca să fiu iertată, părinte?

– Să dai like la zece mănăstiri.

Moştenirea în WWW.

Bunica era pe patul de moarte, îşi cheamă nepotul la căpătâiul ei şi spune:

– Nepoate, vreau ca tu să moşteneşti averea mea. Vila, ferma, herghelia de cai, tractorul şi toate animalele de casă plus cele 22 de milioane, toate vor fi ale tale.

– Wowww!!!, exclamă nepotul. Mulţumesc bunico, nu ştiam că ai aşa o avere. Unde este ferma de care vorbeşti?

Bunica răspunde, dânduşi ultima suflare:

– Pe Facebook.

Facebook provoacă adicţie!

– De ce poate fi confundat Facebook-ul cu un frigider?

– Pentru că utilizatorii îl deschid la fiecare cinci minute să vadă ce a mai apărut nou.

Facebook şi dilemele copiilor

Fetiţa către mama:

– Mami, mami, unde mergi îmbrăcată aşa frumos?

– În baie, mamă, să-mi fac poze pentru Facebook…

Viaţa fără Facebook

Am viaţă în afara Facebook, dar nu-mi amintesc parola.

Facebook, ca o mamă…

Facebook este ca o mamă. Dacă nu dai nici un semn timp de 24 de ore înseamnă că ai murit, ai fost răpit sau ai avut un accident.

Un cerşetor exemplar

Posted on by racoltapetru6

Un lord, trecând pe lângă un cerşetor, îi aruncă cinci lire şi îi spune:

– Ia, omule şi bea un whisky în sănătatea mea!

– Sir, dar eu nu obişnuiesc să beau!, răspunde cerşetorul.

– În acest caz, poftim zece lire să-ţi cumperi ţigări.

– Sir, dar eu nu sunt fumător!

– În regulă, am înţeles! Uite 50 de lire, du-te la o casă de toleranţă şi alege-ţi cea mai frumoasă femeie!

– Sir, nu vă supăraţi, dar prefer să nu am de-a face cu asemenea femei!

– Ei, omule, în cazul acesta ia 100 de lire şi du-te la soţia mea, să vadă şi ea în ce hal ajunge un bărbat care nu bea, nu fumează şi nu merge la femei!

Banala banană

Posted on by racoltapetru6

Trei accidente de motocicletă, trei motociclişti în spital, trei paturi de salon. Vine televiziunea şi ia interviu motocicliştilor. Primul motociclist, cu un picior în ghips:

Reporterul:

– Cum s-a întâmplat accidentul? Văd că aveţi un picior în ghips, nu aveaţi viteză mare, nu-i aşa?

Motociclistul:

– Păi să vedeţi… eu… Suzuki… 300 km/h… coajă de banană pe carosabil… am derapat puţin, am recăpătat controlul, dar totuşi am intrat în şanţ, lejer, am o mică fisură 3/4 tibia stângă, trece, nimic grav.

Al doilea motociclist, cu o mână şi un picior în ghips. Reporterul:

– La dumneavoastră cum s-a întâmplat? Văd că aveţi o mână şi un picior în ghips!

Motociclistul:

– Eu mergeam liniştit pe stradă… 250 la oră… ştiţi… Kawasaki, când, deodată, văd un Suzuki că mă depăşeşte. Zic: “nu se poate, nu e mai tare ca mine”, şi accelerez după el. Deodată îmi sare pe vizorul căştii o coajă de banană de la Suzuki, mi-a blocat vederea, am frânat… am derapat puţin… am o mică fisură de tibie şi peroneu, puţin luxat antebraţul… nimic grav, trece.

Al treilea motociclist. Mumie. Ghipsat din cap în picioare. Reporterul:

– Precis dumneavoastră aveaţi viteză, nu glumă!… Cum s-a întâmplat?

Motociclistul:

– No, eu… Mobra… 50 la oră… Trec pe lângă mine doi motociclişti în viteză. Eu am crezut că stau pe loc şi… m-am dat jos de pe motoretă… M-am rostogolit eu un pic… m-am ridicat în picioare şi văd doi motociclişti în şanţ. Îmi arunc casca, fug să îi ajut şi… a dracului coajă de banană… iau o ceafă de asfalt… traumatism cranio-cerebral cu paralizie temporară.

Deducţie

Posted on by racoltapetru6

Vine Ion acasă mort, de beat. Intră în cameră la copil şi-l întreabă:

– Măi copile, ia spune tu lu’ tata, în ce clasă eşti tu?

– În a treia, măi tată, tu nu ştii?

– No apăi, tu ştii să scrii după dictare?

– Ştiu tată, cum să nu!?

– No, ia un caiet şi scrie: Ardealul îi al nost’!

Ia copilul un caiet şi scrie ce-i zice tatăl.

– No, mai scrie o dată: Ardealul îi a nost’!

Mai scrie copilul o dată. Şi tot aşa până umple tot caietul cu “Ardealul îi al nost'”. Ion, mulţumit, se întoarce la birt. Copilul, plângând, o sună pe maică-sa:

– Mama, mama! Eu aşa de beat nu l-am mai văzut pe tata în viaţa mea…

– Da’ ce-ai păţit dragul mamei? L-a adus poliţia acasă?

– Nu, mama!

– Dar ce e cu el?… E în comă alcoolică?

– Nu, mama!

– Dar despre ce e vorba???

– Se crede ungur!!!

Numai când plouă…

Posted on by racoltapetru6

O tipă îşi aude bărbatul parcând maşina în garaj, pe când era cu amantul.

– Fugi! Ia-ţi hainele şi sari imediat pe geam!, îi strigă ea.

– Cum să fug aşa?! Nu vezi că plouă cu găleata afară?, răspunde tipul.

– Dacă bărbatu-meu ne prinde, ne omoară pe amândoi! Fugi repede!

Omul n-are încotro, iese pe geam şi sare în stradă, complet gol şi cu hainele în mâini. Se trezşte în mijlocul maratonului anual care avea loc în oraş. Ce să facă? Se aşterne şi el la fugit. Unul care alerga lângă el, îl cercetează cu privirea şi îl întreabă:

– Aţi mai participat la maraton?

– O, da, în fiecare an.

– Şi mereu alergaţi gol?

– Sigur, îmi dă o mare senzaţie de libertate.

– Şi cu hainele în mâini?

– Da, după aceea mă îmbrac pur şi simplu şi mă urc în maşină.

– Şi purtaţi de fiecare dată prezervativ?, mai întrebă omul.

– Aaa, nu, numai când plouă…

Plata în natură

Posted on by racoltapetru6

O femeie la vreo 30 de ani, după ce şi-a rezolvat treburile în capitala de judeţ, voia să ajungă acum acasă şi nu mai avea bani. Se apropie de un taximetrist şi îi spune:

– Uite, tre’ s-ajung şi eu în Trescovenii de Sus, dar nu am bani… Cum ajungem acolo, ne socotim noi.

– Bine, las’ că ne înţelegem noi pe drum!, zice taximetristul

După vreo oră, opreşte şoferul pe un câmp, ia o pătură din portbagaj şi o aşterne pe câmpul cu lucernă. Femeia, îngrijorată, îi zice:

– Vai, dar nu pot să fac asta! Sunt femeie măritată, am acasă doi copii!

– Şi ce dacă? Şi eu sunt însurat, am femeie, am copii, dar am şi 40 de iepuri de hrănit, aşa că taci şi rupe lucerna…

Dilema

Posted on by racoltapetru6

Tatăl lui Ştrul, evreu bineînţeles, şi mamă-sa ţigancă. Într-o zi vine Ştrul la mamă-sa şi zice:

– Mamă, eu sunt mai mult evreu sau mai mult ţigan?

– Nu ştiu Ştrul, zise mama. Du-te de-l întreabă pe taică-tău!

– Unde-i tata?

– În sufragerie, îşi caută moneda de 100 de lei pe care a pierdut-o ieri.

Se duce Ştrul la tatăl-său şi îl întreabă:

– Tată, poate poţi tu să-mi dai un răspuns la întrebarea asta, eu sunt mai mult evreu sau mai mult ţigan?

– Nu ştiu, dar de ce întrebi?

– Un băiat care locuieşte cu noi pe stradă îşi vinde bicicleta, iar eu nu ştiu ce să fac, să încerc să mă tocmesc sau să aştept până la noapte şi să i-o fur…

Măriuca revine acasă

Posted on by racoltapetru6

O fată n-a mai trecut prin satul natal de mai bine de cinci ani. Într-o zi soseşte acasă, dar nici n-apucă să treacă pragul, că tatăl său se răsteşte la ea:

– Unde ai fost tot timpul acesta? De ce nu ne-ai scris, nici măcar o carte poştală? De ce nu ne-ai sunat niciodată?

Fata începe să plângă şi zice printre lacrimi:

– Tată, eu am devenit prostituată…

– Cum? Pleacă de aici păcătoaso! Eşti o ruşine pentru familia noastră catolică! Te reneg!

– Cum crezi tu, tată. Eu vreau doar să-i las mamei această superbă blană de nurcă şi să vă dau carnetul acesta de economii de 5.000 € şi titlul de proprietate asupra casei pe care tocmai v-am cumpărat-o, cu zece dormitoare, zece băi şi piscină. De asemenea vă invit să petreceţi Sărbătorile pe iahtul meu…

Tatăl întreabă, cu alt ton:

– Ce ziceai că ai devenit?

Fata începe din nou să plângă şi spune:

– O prostituată, tată…

– O, Doamne, ce m-ai speriat! Am înţeles protestantă!…