GRÂUL ȘI NEGHINA
Avem o lume în care
Fiecare dă ce are,
Sunt și paraziți în ea,
Care iau fără să dea.
Zilele trecute am aflat cu profundă tristețe că s-a stins din viață omul care m-a găsit și introdus în șahul competitiv al anilor 70-90. E vorba despre Deac Gheorghe, căruia i-am dedicat un articol în urmă cu aproape 15 ani. De atunci l-am mai întâlnit o dată, când eram în vizită la redacția ziarului județean „Graiul Maramureșului”. M-a invitat insistent să revin în competiții și să las deoparte literatura, pentru că șahul e cel care ne unește și ne produce mai multe satisfacții. Nu l-am ascultat, pentru că ar fi trebuit să fac multe drumuri între Seini și Baia Mare.
În iarna aceasta m-am înscris la competiția națională ChessMania, mai mult pentru a ne reîntâlni după atâția ani, dar s-a întâmplat ca el să fie bolnav și să nu poată veni la hotelul care ne găzduia. După ce i-am aflat numărul de telefon, ne-am propus să ne vedem la viitoarea ediția a concursului, însă viața lui a ajuns la final înainte de a-mi vedea visul împlinit. Redau mai jos articolul din ziar care m-a bulversat pur și simplu. Regret că nu am nicio poză cu mentorul meu, pentru că, în modestia lui, nu-i plăcea să fie fotografiat, deși avea un chip blând și mereu luminat.
IN MEMORIAM Ec. GHEORGHE DEAC
„Azi,18 iunie 2026, se împlinesc 40 de zile de la clipa plecării spre ceruri a economistului Gheorghe Deac
S-a născut acum nouă decenii în străvechea localitate CUHEA, fostă reședință a voievodatului de Maramureș „posesiune principală și capitală”.
A fost un economist de mare valoare, care timp de peste patru decenii și-a desfășurat activitatea în cadrul Direcției Comerciale și cu precădere în cadrul serviciului Plan – Dezvoltare, îndeplinind majoritatea timpului funcția de șef serviciu, unul dintre cele mai importante sectoare din cadrul Consiliului Popular Județean, ulterior Consiliul Județean Maramureș.
În funcțiile de mare răspundere pe care le-a îndeplinit a sprijinit și îndrumat pe cei care au coordonat în teritoriu unitățile administrativ-teritoriale în realizarea unor obiective de mare importanță pentru locuitorii acestora, printre acestea și cele din localitatea natală Bogdan Vodă, de care a fost mereu atașat.
Pe plan extraprofesional a sprijinit activitatea sportivă din județ, fiind un împătimit a mai multor ramuri sportive și cu precădere al sportului minții „Șahul”, pe care l-a practicat cu pasiune și unde a obținut rezultate remarcabile pe plan județean, această îndeletnicire nu a părăsit-o până în ultimele zile din viață, fiind o prezență cotidiană, mai ales după pensionare, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, alături de colegi și prieteni iubitori ai acestei admirabile activități.
Dacă ar mai fi printre cei vii, la data de 30 iunie a.c. ar fi împlinit venerabila vârstă de 90 de ani.
Pentru toate realizările obținute de-a lungul întregii vieți merită reverență, pioasă recunoștință și prețuire din partea celor care i-au fost colaboratori și a celor care l-au cunoscut în diferite ipostaze din întreg Maramureșul pe care l-a iubit și prețuit până în ultimele clipe din viață.
Merită ca rezultatele obținute în îndelungata activitate să-i fie recunoscute la adevărata valoare.
Ne rugăm la Bunul și Atotputernicul Dumnezeu să-l odihnească în pace și să-i primească sufletul cald și generos în Împărăția Sa cea cerească.
Să-i fie memoria binecuvântată”
Jr. Vasile Coman
din „Graiul Maramureșului”, joi, 18 iunie 2026
BANCURILE SĂPTĂMÂNII
* Politicianul român trebuie călit precum oțelul sabiei! Băgat în foc, lovit cu ciocanul și ținut sub apă!
* Pentru o viață sănătoasă consumați minimum 2 litri de apă pe zi.
Pentru una veselă, înlocuiți apa cu vin.
* – Domnule, cât costă ochelarii ăștia?
– 500 de lei.
– Și cei de lângă?
– Care cei de lângă?
* Mi-am setat deblocarea facială la telefon, beat fiind. Acum, trebuie să beau 10 beri pentru a-l putea debloca.
* – Am început să mănânc sănătos.
– Super!
– Da… doar că pizza mea e acum „pizza cu salată de roșii deasupra”.
* Profesorul:
– Bulă, dă-mi un exemplu de răbdare.
– Să aștept să se termine ora fără să mă întrebați nimic.
* – Domnule doctor, am insomnie.
– Încercați să numărați oi.
– Am încercat. La oaia 327 mi-am adus aminte că trebuie să fac și factura pentru stână.
* – Bulă, de ce ai venit cu pisica la școală?
– Pentru că tata a spus că astăzi mă ascultă doamna!
* – Tată, știi care e diferența dintre școală și viață?
– Nu, fiule. Spune-mi tu.
– La școală înveți lecția și apoi dai test. În viață dai testul și apoi înveți lecția.
– Atunci să învățăm lecția de azi… cine a spart geamul de la bucătărie?
* Femeile nu își cer scuze, ele îți explică până când devii vinovat.
* O femeie frumoasă are și un pic de burtică, dar dacă nu are, ori e bolnavă, ori nu știe să gătească.
* Dacă iubitul tău nu ți-a trimis niciun mesaj toată ziua, înseamnă că relația lui secundară merge foarte bine.
* În Triunghiul Bermudelor, după ce i s-a prăbușit avionul, numai o stewardesă a rămas în viață. Cu mare noroc a reușit să se parașuteze și a nimerit pe o insulă pustie.
Umblând ea așa, mai cu frică să vadă ce e pe acolo, zărește fum. Se apropie… și ce să vadă? Un bărbat zdravăn, pe jumătate gol, frigea pe jar un pește.
– No, salut! Avionul cu care eram s-o prăbușit și numa’ eu am scăpat Tu cum ai ajuns aici?
– No, fată dragă… io, ardelean din ăl bătrân. Cu vreo 15 ani în urmă eram chelner pe un vas mare, da’ s-o scufundat și numa’ io am izbutit să înot până aici. De-atunci trăiesc singur cuc pe insulă… N-ai vrea nițel pește?
– Mulțam! – zise fata, și cum mânca peștele, își tot plimba ochii peste trupul lui tare și călit de vreme, apoi îi șopti șugubăț:
– Tu mi-ai dat din ce ai gătit… N-ai vrea să-ți dau și eu ceva ce n-ai mai gustat de 15 ani?
Atunci, ardeleanul, cu lacrimi în ochi și bucuria cât casa, o strânse pe fată în brațe și, gâfâind de emoție, zise:
– No, chiar ai la tine PĂLINCĂ?!
* Nu uitați! La noapte, la ora 01, să dați cântarul înapoi cu 10 kg.
Trecem la greutatea de Vară!
* Baba Cloanța către Ileana Cosânzeana:
– Nu te speria, eu sunt tu din viitor!!!
* Întrebare: – Cum numești o blondă vopsită brunet?
Răspuns: – Inteligență artificială.
* Un polonez, un rus și un ucrainean la maternitate.
Bebelușii sunt amestecați între ei.
Ucraineanul strigă „Slava Ukraini”.
Un copil ridică privirea, ucraineanul îl ia și pleacă.
Polonezul îl ia pe celălalt bebeluș și se duce la ușă.
Rusul: – Nu îți pasă care dintre ei e al tău?
Polonezul: – Știu că ăsta e al meu.
Rusul: – Cum?
Polonezul: – Pentru că atunci când ucraineanul a strigat, al meu a zâmbit iar al tău s-a căcat pe el.
* Fiul unui șeic studia la București. Fiind întrebat de părinți cum se simte, a spus că în general bine, dar se jenează un pic… el venea cu Mercedesul la școală, iar profesorul lui cobora din tramvai.
Peste câteva zile, primește un cec de un milion de dolari și o telegramă:
– Nu ne face numele de rușine! Cumpără-ți și tu un tramvai.
* O femeie s-a întors din vacanță. Vecina, cu un zâmbet malițios, îi șoptește:
– Auzi, bărbatul tău aducea în fiecare seară femei…
– Ei, și ce-i cu asta? E ginecolog, înseamnă că și-a luat de lucru pentru acasă!
* – Boss, am luat bere și mergem la Alex, mai vine niște fete.
– „Vin”
– Am luat bere, bem bere!
* Deșertul Sahara. Doi indivizi obosiți și deshidratați. Unul către celălalt:
– Bă, tu mai ai apa aia la genunchi?
* Femeia adoră bărbatul care este educat și manierat de la brâu în sus. Iar de la brâu în jos… să fie cât mai măgar!
* Soacra mică dă telefon proaspeților căsătoriți, în noaptea nunții.
– Ce faceți?
– Ne uităm la televizor.
– Dezbrăcați-vă și băgați-vă în pat amândoi.
După 30 de minute, iar sună:
– Ei, acum cum e?
– Stăm amândoi în pat și citim.
– Zi-i lu’ bărbat-tu să-și bage ce are el mai lung acolo pe unde faci tu pipi.
După alte 30 de minute:
– Ei, acum ce faceți?
– Eu citesc, iar Nelu încearcă să-și scoată piciorul din WC.
* O fată de la țară se duce la oraș și se angajează ca menajeră la o familie bogată. Într-o zi, în timp ce făcea curat în dormitor, găsește sub pat un prezervativ folosit. Îi ia în mână și îl privește mirată. Proprietara o vede și o întreabă:
– Ce-i, dragă, la voi la țară nu se face dragoste?
– Ba da, doamnă, dar nu până iei pielea de pe el!
* Țiganca își certa copilul:
– Păi bine, mă nenorocitule, la cules de căpșuni nu vrei să te duci, arză-te focul! În Grecia, la măslini, nu! Menele nu vrei să cânți! Atunci, du-te, mă, la facultate, să ajungem de râsul șatrei!
* Dacă nu aprinzi niciodată lumina e foarte probabil să uiți unde este întrerupătorul.
* Bijutierul e un pietrar care lucrează cu pietricele rare.
* E bine să auzi cât mai multe știri, dar e mai important ce înțelegi din ele.
* Ia aminte să nu afirmi prea devreme că e prea târziu.
* Fericirea poate fi la un pas de tine, dar mai trebui să știi în care direcție.
* Vecinii care strigă noaptea să faci liniște sunt cei care oricum au insomnii.
* De la coada vacii și până la conducerea unui minister poate fi un traseu foarte scurt.
* Nu te descuraja la gândul că toți bărbații buni sunt luați, sunt și printre ei care se răzgândesc.
* Se spune că drona explozivă e ca trăsnetul: nu cade de două ori în același loc.
* Degeaba ai adunat ani mulți dacă mintea ți-a rămas puțină.
* O mare parte din persoanele așa-zis defavorizate au ajuns să trăiască mai bine decât cei care plătesc pentru sprijinirea lor.
* Un mijloc eficient de a cunoaște lumea e să înveți cât mai multe limbi străine și astfel să nu mai ai nevoie de traducători.
* Când simți că se prăbușește cerul peste tine, ai prefera să te înghită pământul.
* Dacă se adună prea multe excepții, se exclud toate regulile.
* Dorul te roade doar dacă iubirea nu mai dă roade.
* Ce este astăzi ridicol, mâine ar putea fi considerat sublim.
* Un sportiv debutează pe teren o singură dată, dar se poate retrage din activitate de mai multe ori.
* Ziua se numără umbrele, iar noaptea se adună laolaltă.
* Cele mai trainice prietenii s-au închegat în momentele grele ale vieții.
* Când iubești din toată inima, nu-ți mai rămâne loc și pentru judecată.
* Nu e necesar să-ți fixezi o vârstă pe care să o atingi, mai importante sunt obiectivele pe care să le îndeplinești.
* Lasă pe alții să-ți cinstească numele, tu dă-le motivele pentru care să o facă.
* Bărbaților le place să fie conduși de femei, deși multora le e jenă să recunoască.
* În timp ce parlamentarii noștri își tot adună voturile, alegătorii lor își împart cu greu banii pentru taxe.
Copil fiind, viața care mă aștepta mi se părea atât de lungă încât mă credeam practic nemuritor. Periodic, îmi făceam planuri din cele mai fanteziste, convins că orice mi-aș propune să devin și să realizez e foarte posibil să se împlinească cu deplin succes. Începând de la a fi aviator -când vedeam avioanele survolând cerul -, medic – de câte ori aveam de-a face cu unul -, avocat – despre care auzisem că e foarte bine plătit, profesor – de fiecare dată când îmi preda un dascăl devotat și binevoitor -, dar mai ales regizor – după ce vedeam câte un film bun, iar asta se întâmpla destul de frecvent. Doar că aripile sorții m-au purtat spre o meserie despre care nici nu auzisem până atunci, iar eu m-am conformat și am făcut tot posibilul să mă adaptez cât mai bine, fără să resimt frustrări.
Tot de mic, mi-am dorit să devin un om bun, așa cum am avut ocazia să întâlnesc mulți, mai ales că pe atunci nu concepeam ca unii să aibă mai multe fețe. Doar cei care se purtau urât cu mine, mă pedepseau des și îmi tăiau brutal speranțele mi se păreau răi, deși s-ar fi putut ca eu să nu le văd partea bună. Doar după ce am intrat în vâltoarea neîndurătoare a vieții mi-am dat seama că oamenii nu pot fi judecați cu ușurință, multe din calitățile și năravurile lor ascunzându-se după chipuri și fapte care nu se lasă lesne deconspirate.
Astfel am fost surprins de multe ori și dezamăgit de nenumărate persoane, însă am avut tăria să merg mai departe tot cu încrederea că voi deprinde capacitatea să citesc caracterele. Mai ales când m-am gândit că și eu fac parte dintre ei, imperfect și cu greșeli care-i afectează, adesea fără să-mi dau seama. Doar sunt o ființă umană educată pe rând de părinți, profesori și anturajul în care trăiam. Fiecare persoană cu care am avut o relație sau doar un contact memorabil și-a pus amprenta în împlinirea mea morală și intelectuală, indiferent că a fost de bine sau de rău. Important este să judecăm corect ce trebuie să învățăm de la fiecare și să aplicăm în comportamentul spre care tindem, acela de a fi cât mai bine crescut, adică unul intre oamenii buni la care speram să ajungem de când eram inocenți.
Chiar dacă lumea pare foarte rea, vreau să cred că subconștientul – și mai ales conștientul – a luat de la fiecare om cu care m-am intersectat cât mai mult din ceea ce trebuie pentru un caracter menit să fie așa cum nădăjduiesc să găsesc și eu la alții. Pentru că de la fiecare e ceva prețios de primit, depinde doar să știm care este acea parte a lui. Oricine ai fi, dacă am avut ocazia să ne întâlnim în realitate sau doar virtual, să știi că aș putea purta înăuntrul meu o parte din ce mi-ai transmis, poate și tu faci la fel cu o bucățică din ce ai preluat de la mine. Ar fi ideal să fie numai învățături bune, iar de cele nocive să ne putem debarasa fără regrete.
BANCURILE SĂPTĂMÂNII
* E fain să locuiești lângă spital. Te plimbi prin cartier în pijama și nimeni nu știe din ce secție ești…
* – Ai prins ceva?
– Da, o fotografie foarte frumoasă cu lacul.
* – De unde ai bani, Bulă?
– Am strigat în tramvai „Poliția!”, iar un nene a aruncat portofelul și a fugit.
* – Mi-am cumpărat un robot care face curățenie.
– Și?
– Acum ne certăm cine stă mai mult degeaba.
* Pizza comandată acasă e mâncarea preferată a celor care nu sunt în stare să-și facă singuri un sandvici.
* Inspectorul auto: – Ține banda ta!
Ea: – Încerc…
El: – Nu în cerc, în linie!
* Sunt femei care vor divorțul. Nu toate au răbdare să devină văduve.
* – Tată, de unde vin copiii?
– Fiule, copiii vin de unde toată lumea îi bagă pe politicieni!
* Românii deschid plicurile cu frică: „Dacă o fi de la poliție, de la bancă! Sau mai rău… Doamne ferește, o invitație la nuntă!!!”
* Nu-mi pasă câți ani am. Important e că mă țin bine… mai ales dacă mă țin de mobilier!
* Vă dați seama cât de poluate ar fi oceanele dacă românii nu ar strânge într-un sertar pungile de plastic?
* O femeie merge la cumpărături cu soțul ei și dă peste niște cizme superbe. Bărbatul îi zice:
– Nicio șansă, draga mea, sunt mult prea scumpe.
Seara, în pat, el începe să-i mângâie șoldul și coboară încet cu mâna. Ea se întoarce și-i spune:
– Aș sta liniștit, prietene. Cine nu vrea să potcovească calul, n-are șanse nici să-l călărească!
* Ciclul din viața unui bărbat:
– ai bani, ai femei
– ai femei, nu mai ai bani
– nu mai ai bani, nu mai ai femei
– nu mai ai femei, ai bani
– > >… iar ai bani, deci ai femei…
* Indicatorul zilei:
Burta nu-i grăsime! E bunătatea care nu ți-a încăput în inimă.
* Nu toți ne tragem din Ada și Eva… mulți se trag din viermele care era în măr!
* De la o anumită vârstă, somnul e mai bun în pat decât în farfurie.
* Ieri am avut o întâlnire pe nevăzute: amândoi am stat cu ochii pe telefoane.
* Doi prieteni la o bere:
– Ce-ai pățit, băi, de ești așa supărat?
– M-a dat nevastă-mea afară din casă…
– Păi de ce, amice?
– A zis că m-a visat în pat cu amanta!
– Și tu ce i-ai zis?!
– I-am zis că eu visez la asta de-o viață…
* Observând adevărata față a presei, înțelegem de ce bunicii noștri se ștergeau la fund cu ziare.
* Întrebare: – Ce este recesiunea?
Răspuns: – Recesiunea este atunci când vinul și femeile trebuie înlocuite cu apa și nevasta.
* Dacă petrolul ar fi gratis, benzina în România s-ar ieftini cu aproape un leu.
* După o beție cruntă, Adam se trezește din somn. Se pipăie și exclamă: „Unde sunt coastele mele?”
Din cer se aude o voce: „Cine cerea aseară fetițe…”
* – Câte beri ai băut?
– Două beri.
– Și cum naiba de ești beat?
– De la pălincă…
* Doi tipi în pușcărie:
– Bă, Gicule, tot mai ești supărat pe mine pentru jafu’ din bancă?
– Normal că sunt, ți-ai dat jos cagula, tâmpitule!
– Păi, la intrare n-ai spus tu „intrăm și le arătăm cine suntem”?
* La munte, un turist intră în vorbă cu un cioban.
– Ia spune, baciule, câte oi ai?
– 100.
– Și ani?
– Vreo 60… ori 70… Cine să-i mai știe?
– Da’ cum Dumnezeu, numărul oilor îl știi și numărul anilor nu?
– Păi, domnule dragă, până amu, anii mei n-o încercat nimeni să mi-i fure…
* Azi am fost la psihiatru. Mi-a spus că sufăr de dublă personalitate și mi-a cerut 160 de lei. I-am dat 80 de lei și i-am spus ca restul să-l ceară de la celălalt idiot!
* M-am dus să mă programez pentru niște analize…
Au locuri libere la sfârșitul anului 2029.
Dacă tot eram acolo, m-am programat și pentru autopsie…
* Un maniac a stropit banii cu otravă și i-a donat unui azil de bătrâni. Au murit 5 deputați, primarul și asistenta sa. Niciun bătrân nu a avut de suferit!
* – Salut, vecine, te-ai însurat?
– Nu m-am însurat, vecine. de ce întrebi?
– Te-am auzit că ai zis „Iubire, a venit pizza”.
– Am zis așa ca să nu știe băiatul ăla de la delivery că le mănânc eu singur pe toate patru.
* Bărbatul spune o rugăciune înainte de culcare…
Ea: – Pentru ce te rogi?
El: – Să-mi arate Domnul calea…
Ea: – Lasă, calea ți-o arăt eu, tu roagă-te să fie tare!
* Suntem un popor stabil. Proști am fost, proști am rămas!
* Un popă ortodox se întâlnește cu un popă catolic.
Ortodoxul: – Hristos a înviat!
Catolicul: – Al nostru umblă de o săptămână!
* Bunicul a mers să-și depună dosarul de pensie, dar uitase acasă buletinul. Funcționara i-a spus:
– Vă rog să descheiați cămașa.
Când a văzut părul alb și des de pe piept, a zis:
– Îmi ajunge ca dovadă.
Și i-a procesat cererea. Acasă, bunicul i-a povestit entuziasmat bunicii toată întâmplarea. Ea a răspuns scurt:
– Dacă îți lăsai și pantalonii jos, poate îți dădeau și pensie de invaliditate.
* Femeia care te iubește îți dă cu tigaia-n cap!
Dacă nu te iubea, îți dădea cu piciorul în cur!
Trecem printr-o perioadă de derută, în care așteptăm cu nerăbdare un nou prim-ministru, ca să știm pe cine să contestăm de acum înainte. Poporul are nevoire și de alți țapi ispășitori pentru degringolada în care ne-a adus guvernul Ciolacu și acoliții lui. Deoarece ei sunt exonerați, din lipsă de răspundere.
„Racolțisme” nu este doar o carte, ci un exercițiu de chirurgie asupra cotidianului. Printr-un amestec de umor fin, observație ascuțită și puțină ironie bine dozată, autorul adună în aceste pagini gânduri care pun, cu precizie milimetrică, punctul pe „i”.
Este o lectură pentru cei care preferă esențele tari în fraze scurte, pentru cei care știu să citească printre rânduri și pentru cei care cred că o idee pătrunzătoare poate fi mai valoroasă decât un întreg tratat de filozofie.
O carte care nu se citește, ci se „degustă” – cu atenție la detalii și cu mintea deschisă.
BANCURILE SĂPTĂMÂNII
* Miezul de la nucă are forma creierului.
Bine… mai sunt și nuci seci!
* – Măi Marine, să știi că m-a ruinat nevastă-mea.
– Dar ce ți-a făcut?
– Când am plecat de acasă, i-am spus să împartă recolta de cartofi: jumătate să-i vândă la piață și jumătate să-i pună în beci.
– Și ea ce-a făcut? I-a vândut pe toți?
– Nu… i-a tăiat pe toți în două.
* Noaptea trecută am petrecut-o într-o petrecere cu un țânțar. El cânta și eu băteam din palme. A fost ceva de vis!
* Tatăl îi spune feciorului:
– A face cunoștință cu o femeie pe internet este neserios.
– Tată, dar tu unde ai făcut cunoștință cu mama?
– În cazinou…
* Te-ai despărțit de unu’ pentru că locuia cu mă-sa și ți-ai găsit pe altu’ care stă cu nevastă-sa!
Tu chiar ai progresat!
* În sfârșit, mi-au fost recunoscute calitățile actoricești. Am fost la doctor, că mă doare rău spatele, și mi-a spus să fac neapărat un film.
* – De ce umbli, domnule, cu umbrela, acum când e soare?
– Pentru că, atunci când plouă, o ia nevastă-mea!
* Anunț la LIDL: „Femeile surprinse că pipăie fructele, vor fi tratate la fel!”
* Bunicul vine la secția de votare, se apropie de unul dintre membrii comisiei și întreabă:
– Pot să aflu dacă soția mea a votat?
– Sigur. acum verificăm… Da, iată, a semnat. Dar ce, bunicule, nu locuiți împreună?
– Ba nu, ea a murit acum 15 ani, dar vine să voteze cu fiecare ocazie, iar eu nu pot s-o prind niciodată.
* – Ce fapte de curaj ați înfăptuit în viața voastră?
– Eu unul am dat centrala pe 24 de grade!
* Gata, m-am liniștit, credeam că mă supără ficatul de la sarmale și cârnați… dar mi-a spus Neti că e mercur retrograd.
* – Bună, scumpo! Ieși cu mine la o cafea?
– De care cafea?
– De asta normală, cu zahăr, cu lapte, cu prezervativ…
* – Doamnă, faceți sex cu un necunoscut?
– Nu.
– Atunci, dați-mi voie să mă prezint…
* Unu sună disperat la poliție:
– Aici barul Casablanca, veniți repede că se bat homosexualii cu lesbienele!
Ofițerul de serviciu:
– Sper să câștige ai noștri.
* Un viitor ginerică sună la Radio Erevan:
– Ce este luna de miere?
– Este un concediu pe care îl capătă bărbatul înainte de a lucra pentru noul șef.
* Cel mai cinstit Președinte pe care l-a avut România a fost Mircea Geoană!
Nu a apucat să fure nimic în noaptea aia de pomină!
* Singurul om care a știut să folosească judicios lemnul țării, SINGURUL… a fost Vlad Țepeș.
* Un copil mergea cu tatăl său într-un Matiz. La un moment dat, întreabă:
– Tati, asta din dreapta, care se vede pe geam, e marele zid chinezesc?
– Nu, tati, e bordura.
* – Elev! Cine este președintele României?
– Nu știu, doamnă.
– Cred că trebuie să te documentezi mai mult dacă vrei să treci clasa.
– Pot să vă pun și eu o întrebare?
– Da.
– O cunoașteți pe Maricica?
– Nu.
– Cred că ar trebui să vă documentați mai mult despre soțul dumneavoastră.
* Un tată le spune copiilor lui:
– După ce dispar eu, dărâmați casa și veți găsi sub fundație o cutie metalică. Înăuntru veți afla tot ce vă trebuie ca să trăiți confortabil.
Șase luni mai târziu, tatăl moare. Copiii îl îngroapă chiar în ziua aceea, iar a doua zi dărâmă casa și găsesc cutia. O deschid și găsesc o hârtie pe care scria: „Dacă sunteți bărbați adevărați, construiți-vă singuri casa.”
* Certându-se cu soția, soțul a strigat:
– De unde ai apărut tu așa de deșteaptă?
Soacra, din camera ei:
– Vrei să ies ca să-ți arăt?
* – Ai o vârstă frumoasă, ai experiență, cred că dai lecții la pat.
– Așa e. Vrei să te-nvăț cum se pune lenjeria?
* Doctorii au descoperit de curând un aliment care poate provoca ani întregi de suferință și necazuri după ce a fost consumat…
Tortul de nuntă.
* Ai bani, mergi la mare.
N-ai bani, ai fost anul trecut la mare.
* Roșiile românești din Turcia merg cel mai bine cu brânza de Sibiu din lapte bulgăresc!
* Doamna învățătoare îi roagă pe elevi să vină a doua zi îmbrăcați în așa fel încât să sugereze meseria pe care vor să o îmbrățișeze când vor fi mari. În dimineața următoare, elevul Georgescu era îmbrăcat cu un halat alb și un stetoscop la gât.
– Aaa, vrei să devii medic, constată doamna.
Ionescu vine cu o caschetă, fluier și mănuși albe.
– Tu vrei să fii polițist.
Elevul Bulă dormea de rupea în fundul clasei.
– Bulă?! Ce înseamnă nerușinarea asta?
– Vreau să devin senator!
* La turnul de control al unui aeroport se aude o voce de om beat:
– Vă rog, da… rog să-mi dați o pistă să aterizez.
– Dom’le, te rog, ieși de pe frecvență, că poți fi arestat pentru glume d-astea.
Tipul machit insistă că este în avion și că vrea să aterizeze, chiar dacă abia putea vorbi. Atunci, cei din turnul de control îi spun:
– Domnule, vă rog să-mi dați pilotul sau copilotul.
– Pe cineee? Ăia doi au picat beți primii, de unde să-i scot?
– Atunci stewardesele?
– Alea? Îs bete moarte în spatele avionului.
– Păi, dacă toți sunt beți, matale cine ești?
– Eu? Pilotul automat.
Au trecut câteva săptămâni de când tot aștept să-mi vină felicitarea cu ocazia împlinirii a 15 ani de când am deschis acest blog. Nu că până acum aș fi primit mereu, dar am sperat că o aniversare cu un număr rotund nu va fi trecută cu vederea de wordpress. Să fiu băgat și eu în seamă, cum am văzut că se întâmplă la alte bloguri. Nu s-a întâmplat, așa că notez eu câte ceva cu această ocazie amânată.
Blogul de față e de fapt partenerul meu din ultimul deceniu și jumătate, prin intermediul căruia am adat viață celor 12 „copii” tipăriți între coperți, câte unul în fiecare din ultimii ani. Mai mult de atât, tot el mi-a facilitat socializarea virtuală cu lumea întreagă, mulți dintre cititori devenindu-mi buni prieteni și sfătuitori inspirați totodată. Ceea ce am observat și m-a bucurat de ceva timp încoace e că tot mai mulți români de peste hotare intră să-mi citească postările, iar dintre ei, diaspora din SUA ocupă primul loc. Sunt zile când ei au vizualizări mai multe decât românașii din țară, iar acesta cred că e un lucru bun. De aceea profit de prilej pentru a vă saluta cu căldură pe toți, începând cu concetățenii mei dintre hotare, continuând cu cei de peste ocean, dar și cu românii din R.A.S. Hong Kong China, Franța, Singapore, India, Belgia, Polonia, Italia, Spania, Anglia și din multe alte state care mă fac să-i simt alături de mine, oricât de departe sunt ei în numărul de kilometri.
Vă mulțumesc tuturor și fiecăruia în parte, pentru că numai prin prezența voastră în număr atât de mare m-ați făcut să merg mai departe, să persist în postări și când îmi era greu. Să fim sănătoși cu toții și să mai prindem câteva aniversări, tot alături unii de alții.