BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* Dacă nu zâmbim, se așază praful pe suflețel!

* Culmea iubirii!
Să-ți pui poză cu soția și să-ți dea amanta Ador!

* Cine tot zicea că suntem o țară de hoți?
Un român și-a legat bicicleta de stâlp, și a doua zi stâlpul era încă acolo.

* Trenul oprește într-o gară, iar un călător ce se credea isteț scoate capul pe geam și îl întreabă pe șeful peronului:
– Ce gară-i asta, căpitane?
– Caracal, răspunde tipul.
– Aaa, locul unde s-a răsturnat căruța cu proști… hahaha!
– Da, da, ai dreptate! Tot de la București venea și aia!

* Dacă o mângâi pe față se ia fondul de ten, dacă îi treci mâna prin păr îi cad meșele… dai să o săruți, nuuu că se ia rujul…
Da pune-ți fă o pancartă cu proaspăt vopsit și aia e…

* De la școală mai chiuleam, de acasă mai fugeam!
Dar de la muncă… să mor io dacă reușesc!

* În fiecare an, vânătorii făceau un chef de final de sezon. După mulți ani, s-au decis să facă petrecerea împreună cu soțiile. S-au organizat, au adus tot ce aveau nevoie și au dat drumul sărbătorii. La final, unul dintre lăutari a luat microfonul și a spus:
– A fost o petrecere foarte reușită, mă bucur că am fost invitat să vă cânt și de data asta. O singură remarcă am de făcut: curve mai urâte ca anul ăsta nu ați avut niciodată.

* Maria vine acasă cu hainele răvășite, cu o față obosită, dar cu un sentiment de mare satisfacție citindu-i-se pe chip. Speriată, mama o întreabă:
– Ce s-a întâmplat, fetița mea? Te-a călcat vreo mașină?
– Nu, mamă!, șoptește fata. Doar șoferul!

* Când te gândești că astăzi ies copiii afară și se laudă cu telefoanele noi, iar pe noi nu ne lăsau părinții să ieșim cu mâncarea în mână, ca să nu le facem poftă celor care nu aveau.

* Un moș mergea pe stradă cu o sacoșă în mână. Deodată, se împiedică de bordură și cade peste sacoșă:
– S-au dus ouăle mele!
O babă îl întreabă:
– Aoleu… aveați ouă în sacoșă?
– Nu, cuie!

* Mere ardeleanul în București, se plimbă el pe acolo, se minunează de toate celea ce vede, apoi își cumpără o înghețată, se așază pe o bancă și începe să mănânce din ea. Nu peste mult timp, bagă de seamă că tăți care treceau pe lângă el îl priveau ciudat, iar lui nu prea io convenit asta.
Simțindu-se stânjenit, se ridică de pe bancă, aruncă înghețata la coșul de gunoi, apoi își șterge tacticos brișca, o bagă la locul ei și pleacă spre gară cu gândul la casa lui scumpă și dragă din munții Apuseni!

* – Poftim, vecine, intră în curte, poarta e deschisă!
– Da’ câinele nu mușcă?
– Nu știm, asta vrem să vedem și noi, că abia l-am cumpărat.

* Profesoara întreabă clasa:
– Copii, cine îmi poate da un exemplu de moarte subită?
Bulă: – Bunicul meu. A murit liniștit, în somn.
– Foarte bine. Și un exemplu de moarte grea?
Bulă: – Prietenii bunicului.
– Dar ei ce au pățit?
– Erau cu el în mașină când a adormit bunicul!

* – E adevărat că râsul prelungește viața?
– Depinde… dacă râzi de nevastă, ți-o scurtează.

* După 60 de ani, să te trezești plin de energie trebuie să fii panou solar.

* – Domnișoară, în magazin nu se fumează.
– Dar țigările le-am cumpărat de la tine.
– Ei și? Să știi că vindem și prezervative…

* Două categorii de oameni mă enervează în lumea asta…
1. Cei care mănâncă și nu se îngrașă!
2. Cei care pun capul pe pernă și adorm în 30 de secunde!

* Doi îndrăgostiți din Ardeal se plimbau sub clar de lună.
Ea: – Vai, ce lună frumoasă!
El: – Da, acum e bine de tăiat la coceni…

* „Vezi că poți când vrei?!”, i-a spus soția soțului, prinzându-l în pat cu vecina…

* Român, speriat că are COVID după ce a mâncat roșii din supermarket:
– Nu simt niciun gust!

* Când mor, nu vreau să vină nimeni la priveghi.
Trec eu pe la fiecare!

* În limba bătrână, ARESTAREA înseamnă un om care ARE STARE, mai ales dacă starea a venit din milionul altuia.

* Un englez, un francez, un chinez și un român au o dispută în legătură cu naționalitatea lui Adam și Eva.. Englezul:
– Au fost cu siguranță englezi. Numai un gentelman adevărat poate oferi jumătate din singurul măr doamnei sale!
Francezul:
– Nu, ei au fost cu siguranță francezi – numai o franțuzoaică poate să se ofere pentru numai o jumătate de măr!
Chinezul:
– Nu sunt de acord. Ei au fost cu siguranță chinezi, deoarece numai unei perechi de chinezi le stă în putere să populeze în timp atât de scurt Pământul!
Românul:
– Nu, domnilor, greșiți cu toții, ei erau români: stăteau cu fundul gol pe pietre, nu aveau decât un măr, culmea că și pe acela trebuiau să-l împartă între ei, dar cu toate acestea credeau că sunt în Rai.