Eu sunt umilul muritor,
Mesager cu flori de dor,
Ce-ți stârnește sentimente
De iubire dependente.

Din grădina mea cu soare,
Îți trimit zilnic o floare
Menită să te invite
Pe câmpuri nemărginite.

Lasă-ți inima să zburde
Peste mlădițele crude,
Când natura e fragrantă
Și roua revigorantă.

Și-adăstând sub raze blânde,
Ai să simți doruri crescânde
Prin vene ce te inundă
Cu o dragoste profundă.

Iubește și nu regreta,
Aceasta e menirea ta:
Să te-ndrăgosteși mereu,
De ți-e ușor sau mai greu.