De Valentine’s Day
.
Zadarnic, de Dragobete,
Sper să fiu iubit de fete;
Mai nou, orișice codană
Vrea dragoste-americană.
Epigrama care mușcă (LXXI)
Leacuri băbești
STRAȘNIC MEDICAMENT
(poezie satirică de Ion Pribeagu)
.
Motto:
În această lume slută
Un strop de umor ajută!
.
Sandu, un amic simpatic,
Cum sunt mulți în Capitală,
Era predispus săracul
Totdeauna la răceală.
.
Și s-a întâmplat deodată,
Sandu să se îmbolnăvească,
Nu de tuse-obișnuită,
Ci de una măgărească.
.
Cu convulsii ne’ntrerupte,
Că la față se înroșea,
Și întruna zi și noapte,
Tot tușea și iar tușea.
.
A luat medicamente,
Prafuri, droguri și chinină,
S-a frecat cu unguente,
Cu eter, hemoglobină.
.
Ș’a pus prișniț la picioare,
Și ventuze și muștar,
Iod la piept și pe spinare,
Însă totul în zadar.
.
Ș-a fost sfătuit să meargă
Și la Baba Safta Musea,
Poate că-i prepară dânsa,
Vreun leac să-i treacă tusea.
.
Mulți tămăduiți de dânsa,
O slăveau în chip și fel,
D’aia, cu nădejdi la babă,
Într-o zi s-a dus și el.
.
Baba Safta – c’o privire,
I-a spus verde, fără teamă:
– Tusea o să-ți treacă numai
Dacă bei lapte de mamă!
.
Caută-o femeie care
Are-un copilaș și vrea,
Și plătește-i să te lase,
Să sugi lapte de la ea!
.
Și’n cel mult o lună-două,
Să nu-ți pară curios,
Îți dispare toată tusea
Și te faci iar sănătos!
.
Ș’a găsit la Copșa Mică,
Pe Frușina lui Tărîță,
Pepenoasă și voinică,
Și c’un copilaș de țâță.
.
S-a înțeles cu ea, să vie,
Zilnic între cinci și șapte,
Fără nici o silnicie,
Să-și bea porția de lapte.
.
Și venea sărmanul Sandu
După sfatul bătrânicăi
Să se vindece cu leacul
De la pieptul Frușinicăi.
.
Să desăvârșească-efectul
Și gâtleju’a-și limpezi,
El venea să-și bea tainul
Și de două ori pe zi.
.
Drăgăstoasă și avidă
După-avânturi tinerești
Într-o zi, i-a spus timidă:
– Altceva nu mai dorești?
.
– A, ba da! – răspunse Sandu
Cu un aer mulțumit –
Dacă-aș ști că nu te superi
Aș dori ș’un biscuit!
.
Concluzie:
În această lume slută
Foarte mulți vor să se… vindece.
La ce vârstă încep copiii să mintă?
Deși anterior se credea că vârsta minimă la care copiii spun minciuni ar fi de 3 ani și jumătate, un experiment recent arată că mititeii pot începe să mintă mult mai devreme: la 2 ani. Dar există și o latură bună a fenomenului: micuții care spun devreme minciuni au capacități cognitive mai avansate.
Psihologul Angela Evans, de la Universitatea Brock, și Kang Lee, de la Universitatea Toronto, au publicat recent, în jurnalul Developmental Psychology, un articol în care arătau că, discutând cu un grup de copii de diferite vârste, aceștia au spus minciuni în următoarele proporții:
25% dintre cei de doi ani
50% dintre cei de trei ani
80% dintre cei de patru ani
Cel mai interesant aspect este însă faptul că această capacitate de a spune minciuni este legată de dezvoltarea cerebrală. Copiii care spun minciuni nu sunt „mai avansați din punct de vedere moral”, spune Angela Evans, dar sunt ceva mai avansați din punct de vedere cognitiv.
Abilitatea copiilor de a minți, ce înțeleg ei și ce nu înțeleg ei despre minciună și adevăr, metodele de a le încuraja onestitatea – toate aceste aspecte sunt de mare interes, de exemplu într-un context judiciar, când copiii sunt implicați ca martori în cadrul unor anchete.
Angela Evans a organizat un experiment în care a pus 41 de copii cu vârsta de doi ani și 24 de copii de trei ani să ghicească despre ce jucărie este vorba după sunetele pe care le producea aceasta. La un moment dat, adultul care menevra jucăria ascunsă părăsea camera, spunându-i copilului să nu uite despre ce jucărie este vorba. Cu ajutorul unei camere ascunse, se putea vedea dacă mititeii trișau sau nu. Întorcându-se în cameră, adultul îl întrebă pe copil dacă s-a uitat la jucărie. Copiii de doi ani care nu spuneau adevărul nu păreau totuși să aibă intenția de a induce în eroare adultul; ei ar fi vrut să nu se fi uitat la jucărie și spuneau, așadar, ce ar fi vrut ei să fi făcut: deci, spuneau că nu s-au uitat.
Angela Evans a testat apoi copiii pentru a afla ce nivel al dezvoltării cognitive trebuie să aibă pentru a fi capabili să spună o minciună. „Când minți”, a explicat ea, „trebuie să te gândești la ce s-a întâmplat, să te abții de a spune ce s-a întâmplat cu adevărat și să poți oferi un răspuns alternativ.”
Rostirea de minciuni a fost corelată cu rezultate mai bune la un test ce presupunea că micuții să se abțină de a da răspunsul „evident”. Li se cerea să spună „noapte” când vedeau o fotografie ce reprezenta Soarele și să spună „zi” când vedeau o imagine a Lunii.
Psihologul a mai observat că, deși copiii pot începe să mintă de la o vârstă foarte fragedă, copiii mai mici tind să se dea de gol atunci când li se pun întrebări de verificare, de exemplu: „cum arată jucăria?” Asemenea situații, spune specialistul, le pot da părinților prilejul de a discuta cu copilul despre ce e bine și ce e rău. Iar pentru a-i liniști pe părinți, psihologul le reamintește acestora că toți spunem minciuni și că acesta nu e un lucru absolut rău, în orice împrejurare.
Sursa: CBC News
Prostituarea intelectului
Am intrat în democrație fără să fim pregătiți pentru o așa de mare schimbare. Cei mai mulți dintre noi au rămas pe loc, buimăciți de schimbările majore din jurul lor. Alții s-au aventurat înainte, curajoși și plini de speranța unei vieți la care nici nu visau pâna atunci. S-a început cu crâșme, case de amanet sau de schimb valutar, precum și alte surse imediate de venituri, aproape toate la limita legii. Trăiam într-o altă lume și fiecare căuta să profite de noile condiții. Nici „cea mai veche meserie din lume” nu putea să rămână pe dinafară, iar meseriașele care prestau până atunci pentru un pachet de Kent sau o pungă de cafea, s-au adaptat și au ridicat prețul.
„Puritanii”, tradiționaliștii și biserica, condamnă cu vehemență prostituția și nu vor accepta niciodată faptul că ea a existat, există și va exista mereu, într-o formă sau alta. Spun asta fiindcă cei care o critică sunt obtuzi și cred că doar prin sex te poți prostitua. Ei îl consideră ceva tabu, care nu poate fi făcut decât dacă cei în cauză se iubesc, sunt căsătoriți sau/și vor să procreeze. Ori pe ascuns, să nu știe nimeni ce mare păcat ai săvârșit! De aceea, chiar dacă există bordeluri, e bine să nu vorbim de ele și, mai ales, să nu le legalizăm.
Dicționarul limbii române spune că este prostituție și „folosirea degradantă a calităților, a talentului”, fără a limita sfera de activitate a celui care o practică. Putem deduce că și alte talente sau aptitudini care sunt oferite de o persoană poate fi încadrată la capitolul prostituție, atunci când ele sunt folosite în mod „degradant”, sau umilitor, înjositor. Iar această situație poate interveni când prestația nu este recompensată la valoarea ei, sau condițiile de muncă nu sunt la un nivel corespunzător. Dacă sexul e un serviciu oferit de cineva – bărbat sau femeie – și el este apreciat la adevărata lui valoare, rezultă că nu mai este prostituție. Doar noi vrem să-l catalogăm așa.
Oamenii se prostituează zi de zi, vânzându-și serviciile și talentele pe bani puțini și în condiții improprii, dar nu sunt condamnați de lege. Începând de la minerul care coboară într-o mină șubredă, continuând cu țăranul care nu-și poate scoate banii cheltuiți pe recoltă și cu mulți alți muncitori care lucrează la negru, fără asigurări sociale și medicale. Dar cea mai gravă prostituție e cea în care îți vinzi creierul și îl pui la dispoziția unor parveniți ai societății.
Mulți intelectuali s-au bucurat când au scăpat de cenzură și au crezut că vor putea gândi, vorbi și scrie tot ce le trece prin cap. Însă au văzut că nu prea erau băgați în seamă, și atunci au acceptat să fie racolați de diverși oameni de afaceri dubioși, moguli care le puneau la dispoziție instrumentele necesare pentru a avea o audiență majoră și un câștig mai mare. Doar că din nou nu mai aveau voie să spună ce gândesc ei, ci doar ce le dă voie „stăpânul”. Categoria cea mai mare de mercenari în manipularea mass-mediei o reprezintă, bineînțeles, jurnaliștii. Îi vezi zi de zi la televizor, îi citești în presă și poți să ghicești cu ușurință ce opinie are fiecare. Tocmai pentru că știi pe cine servește, pentru cine se prostituează.
La noi nu se mai ține cont de deontologia jurnalistului, de adevărul pe care trebuie să-l respecte fiecare dintre ei. Contează doar „adevărul” trasat de viziunea celui care te plătește și trebuie să-i critici pe toți dușmanii lui, să arunci cu gunoi în ei. Un exemplu dintre cei mai prostituați „jurnaliști” este Mircea Badea, care apelează la cele mai extravagante metode pentru a-l satisface pe Dan Voiculescu. Atîta timp cât îl plătește, dar fiți siguri că dacă-și schimbă șeful, își modifică imediat și concepțiile.
Am ajuns să știm ce o să spună fiecare personaj din mass-media, încă înainte de a deschide gura. E deajuns să știm din ce partid face parte, de la ce televiziune e sau la ce ziar lucrează. Fiecare are ținta lui și NICIODATĂ nu o să critice vreun aspect negativ care provine din propria curte! Au acceptat să li se spele creierul și să nu mai aibă propriile lor opinii, de dragul unui câștig material mai mult sau mai puțin consistent. Aceasta este prostituția care ne face cel mai mult rău, și nu cea pe care ne încăpățânăm să o stigmatizăm. Să-ți vinzi intelectul e cu mult mai grav decât a-ți împrumuta trupul. Corpul se poate spăla și odihni, dar mintea va suferi și provoca traume permanente, ție și celor din jurul tău.
Epigrama care mușcă (LXX)
Aproape toți miniștrii din Guvernul României au avut sau au probleme cu justiția. E cauza principală a deselor remanieri.
.
GUVERNUL ACUZAȚILOR
.
Tot continuă să cadă
Miniștri corupți, grămadă,
Iar noi ne-ntrebăm uimiți:
Chiar n-avem români cinstiți?!
Umor australian
ÎN LOCUL BANCURILOR DE DUMINICĂ
.
Următoarele întrebări despre Australia provin de la potențiali vizitatori. Au fost postate pe website-ul unei agenții de turism australiene, iar răspunsurile sunt cele oferite în realitate de către oficialii site-ului care au, în mod evident, simțul umorului.
.
* I: Bate vreodată vântul în Australia? Nu am văzut niciodată la televizor că ar ploua, deci cum cresc plantele? (întrebare venită de la cineva din UK)
R: Importăm toate plantele gata crescute, iar după aceea doar stăm prin preajmă privindu-le cum mor.
.
* I: Voi putea vedea canguri pe stradă? (întrebare venită din USA)
R: Depinde cât de mult alcool veți bea.
.
* I: Aș vrea să merg pe jos de la Pearth la Sydney – pot urma șinele de cale ferată? (întrebare venită din Suedia)
R: Sigur, sunt numai trei mii de mile, luați multă apă cu dvs.
.
* I: Este periculos să umbli prin tufișuri în Australia? (Suedia)
R: Deci este adevărat ce se spune despre suedezi.
.
* I: Există ATM-uri în Australia? Îmi puteți trimite o listă a locurilor unde se află acestea în Brisbaine, Cairns, Townsville și Hervey Bay? (UK)
R: Cumva ultimul dvs. sclav a murit?
.
* I: Îmi puteți da câteva informații despre cursele de hipopotami în Australia? (SUA)
R: A-fri-ca este continentul acela în formă de triunghi, la sud de Europa. AUSTRALIA este insula aceea mare din mijlocul Pacificului, care nu are… sau mai bine nu. Sigur, hipopotamii se întrec în fiecare marți noapte în Kings Cross. Veniți dezbrăcat.
.
* I: În care direcție este nordul în Australia? (USA)
R: Stați cu fața la Sud, apoi răsuciți-vă cu 180 de grade. Contactați-ne când sosiți și vă vom da și restul detaliilor.
.
* I: Pot aduce cu mine tacâmuri în Australia? (UK)
R: De ce? Folosiți-vă degetele, cum facem și noi.
.
* I: Îmi puteți trimite programul Corului de băieți din Viena? (Vienna Boys’ Choir)? (USA)
R: Austria este țara aceea micuță învecinată cu Germania, a cărei… sau mai bine nu. Sigur, Vienna Boys Choir cântă în fiecare marți noaptea în Kings Cross, imediat după cursa de hipopotami. Veniți dezbrăcat.
.
* I: Pot purta tocuri înalte în Australia? (UK)
R: Sunteți politician britanic, nu-i așa?
.
* I: Există supermarket în Sidney, și laptele se găsește pe tot parcursul anului? (Germania)
R: Nu, noi suntem o civilizație pașnică de vânători/tăietori de lemne. Laptele este ilegal.
.
* I: Vă rog trimiteți o listă a tuturor medicilor din Australia care pot distribui ser împotriva veninului de șarpe cu clopoței. (USA)
R: Șerpii cu clopoței trăiesc în America, care este locul de unde veniți dvs. Toți șerpii australieni sunt perfect inofensivi, pot fi prinși în siguranță și transformați în animale de casă.
.
* I: Am o întrebare despre un animal faimos în Australia, dar i-am uitat numele. Este un fel de urs și trăiește în copaci. (USA)
R: Se numește urs căzător (Drop Bear). Se numește astfel pentru că pică din arborii de cauciuc și mănâncă creierul oricui trece pe sub aceștia. Îi puteți speria stropindu-vă cu urină umană înainte de a ieși la plimbare.
.
Sursa: e-mail
Invitație în Dubai
Selecție de pe Google.
Profilul de pe Facebook prezice performanța la serviciu
Profilul de Facebook prezice performanța la serviciu mai bine decât un test IQ!
Două studii efectuate de cercetătorii de la Universitatea Northern Illinois și Auborn au arătat că profilul de Facebook poate prezice performanța unui angajat la serviciu mai bine decât un test IQ.
Șase specialiști în Resurse Umane au participat la studii, fiind inițial însărcinați să analizeze 500 de profile de pe rețeaua Facebook, să analizeze persoanele folosind scara celor 5 trăsături de personalitate: extraversiune, stabilitate emoțională, deschidere spre experiențe noi, conștiinciozitatea și cât de agreabilă pare persoana studiată. Specialiștii în Resurse Umane consideră că aceste 5 calități reprezintă elementele care prezic cel mai bine performanța ulterioară la serviciu a noilor angajați.
Profilul de Facebook al unei persoane poate oferi indicii asupra personalității acestora. Spre exemplu, un profil ce include multe poze din locuri îndepărtate poate sugera deschiderea către experiențe noi. Postările în care persoana studiată discută în contradictoriu cu alte persoane ar putea indica un nivel mai scăzut al agreabilității și al stabilității emoționale.
Participanții la studiu au fost instruiți să petreacă între 5 și 10 minute pentru studierea fiecărui profil de Facebook, acordând note pentru fiecare din cele 5 calități. Cercetătorii au petrecut maxim 90 de minute pe zi studiind profilele de Facebook, iar persoanele studiate au fost supuse unui test IQ și au fost rugate să completeze un formular de auto-evaluare.
Cercetătorii au contactat angajatorii la 6 luni distanță, pentru a vedea ce performanță au avut noii angajați la locul de muncă și dacă evaluarea profilului de Facebook sau testul IQ au oferit o predicție mai bună. Oamenii de știință au descoperit că analizarea profilului de Facebook a fost o metodă mai eficientă de a prezice performanța unui nou angajat la locul de muncă.
Donald Kluemper, conducătorul studiului, afirmă că rezultatele arată că paginile de Facebook oferă angajatorilor numeroase indicii prețioase referitoare la viitorii angajați, însă este nevoie de mai multe studii pentru a confirma valoarea pe care rețeaua de socializare o oferă companiilor.
Sursa: WSJ, Social Barrel
Epigrama care mușcă (LXIX)
Doi bărbați, rătăciți în jud. Constanța, au fost găsiți după trei ore de autorități. Încă un examen picat de ISU, al cărui dispecer nu a știut să traducă datele coordonatelor pe hartă.
.
AVERTISMENT
.
Oameni buni, băgați de seamă
Când parcurgeți munți, câmpii,
Că România-i o mamă
Ce-și tot pierde din copii!
Românii și somnul
Cine doarme cel mai mult și cel mai puțin în România
Locuitorii din zona Moldovei alocă cel mai puțin timp pentru somn, urmați de cei din regiunea Sud-Muntenia și de bucureșteni, iar la polul opus sunt românii din vestul țării, potrivit unui studiu al Institutului Național de Statistică (INS).
Cel mai puțin dorm salariații (8:32 ore) și muncitorii care nu lucrează în agricultură (8:34 ore). Patronii alocă somnului în medie 8:31 ore pe zi, elevii și tudenții 9:47 ore, iar pensionarii 9:35 ore. Persoanele cu un nivel scăzut de instruire dorm 9:30 ore, față de românii cu studii superioare, care dorm în medie 8:47 ore.
Cei din regiunea Sud-Muntenia (Argeș, Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Ialomița și Călărași) dorm în medie 9:02 ore pe zi, față de 9:16 ore în regiunea Vest (Arad, Timiș, Caraș-Severin și Hunedoara). În București-Ilfov, timpul destinat somnului este 9:05 ore, dar cel mai puțin, respectiv 8:56 ore, dorm cei din regiunea Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui).
Toți românii dedică somnului mai mult timp în zilele de odihnă față de restul săptămânii. Diferențele variază între un minim de 15 minute zilnic la pensionari și 1:36 ore la salariați. Astfel, persoanele ocupate dorm în medie 7:56 ore în zilele lucrătoare, față de 9:15 ore în zilele de odihnă (cu 1;18 ore mai puțin). Cea mai mare diferență se constată la cei cu vârste între 25 și 44 de ani (1:26 ore de somn mai puțin în zilele lucrătoare). Șomerii dorm în zilele de odihnă cu 22 minute mai mult comparativ cu zilele lucrătoare, iar persoanele inactive alocă somnului cu 37 de minute mai mult în zilele de odihnă.
În orașe se doarme cu 1:07 ore mai mult în zilele de odihnă, diferența reducându-se la 42 de minute în cazul locuitorilor de la sate. Pe regiuni, cea mai mică diferență între durata somnului din zilele de odihnă și cele lucrătoare este de 48 de minute – în regiunea Sud-Vest Oltenia, valoarea maximă fiind în regiunea Vest, de 1:15 ore. În București, diferența dintre durata somnului între zilele de odihnă și cele lucrătoare este de 1:04 ore.
Sursa: Mediafax
