O „leapșă” de nerefuzat

Posted on by racoltapetru6

Invitația vine din partea unei prietene care trăiește în Grecia, dar o parte din suflet i-a rămas în România și ar vrea să-l întregească. Mulți dintre voi o cunosc pe flori de mandarin, o colegă cu multă îndemânare în lucrări casnice, educație, dar și în cele ale condeiului. O româncă de care putem fi mândri că ne reprezintă cu cinste. Un alt motiv pentru care am acceptat cu plăcere această leapșă este tema ei: zece dorințe. Cine nu are măcar zece năzuințe, mai mult sau mai puțin realizabile? Firește că nici eu nu fac excepție, dar nici nu-s superstițios dacă le fac publice, mai ales că multe dintre ele coincid cu ale voastre.

  1. Să scriu o carte de succes, care să se vândă în mii de exemplare. Știu că-i ceva greu de realizat, dar această dorință mă mobilizează zi de zi, îmi dă un motiv să scriu cât mai mult. Poate că o ieși ceva bun, în cele din urmă.
  2.  Să fiu sănătos până voi închide definitiv ochii, iar atunci să o fac cu zâmbetul pe buze. Ar însemna că mi s-a îndeplinit prima dorință.
  3. Să călătoresc prin lume, pe calea aerului, pe mare, sub mare și pe autostrăzi adevărate. Știu că e o dorință pe care o avem cu toții, dar eu am un motiv în plus: nu am ieșit niciodată din țară, însă am văzut atâtea imagini superbe și am auzit atâtea superlative despre locuri edenice care ar trebui văzute.
  4. Să sar și eu o dată cu parașuta. Nu singur, ci în tandem. Am văzut și octogenari care au făcut-o, deci se poate.
  5. Să se facă un film după o povestire de-a mea. Asta ar fi ceva extraordinar!
  6. Să-mi găsesc un suflet pereche, cu care să trăiesc până la finalul acestei vieți. Știu că-i dificil la vârsta mea, dar nu-i imposibil.
  7. Să fac cât mai mulți oameni fericiți. Oricare dintre noi poate să facă acest lucru, trebuie doar să învățăm cum.
  8. Să mănânc și eu odată homar. Că prea îmi fac poftă filmele în care se tot consumă așa ceva.
  9. Aș vrea să văd Pământul din Spațiu. Asta chiar că-i fantastică, dar se pune.
  10.  Mi s-au cam epuizat dorințele, dar tot mai găsesc una: să vă placă speranțele mele și să le împliniți pe ale voastre!

Recunosc că nu m-am lungit cu vorba, că așe suntem noi, maramureșenii. Dar ați înțeles cam cât de visător sunt și câte țigle mai am pe casă. Îi mulțumesc prietenei mele pentru provocare, iar eu aș invita alți trei prieteni să se „spovedească”, la rândul lor. Având foarte multe tentații, și să nu fie cu supărare, am să nominalizez doar trei, al căror nume încep cu litera A: Alioșa, Alex și anytza.

 

Zile trepidante

Posted on by racoltapetru6

Săptămâna aceasta este ieșită cu totul din comun pentru mine. Mâine, la ora 10.00, am lansarea cărții „Povestirile unui maramureșean”, la librăria Cartea Românească cea mai mare și bine aprovizionată din Baia Mare (în Piața Revoluției, lângă Platoul din Centrul Nou). Îi invit, pe această cale, pe toți prietenii și cunoscuții din municipiu sau din împrejurimi să ne întâlnim și să facem poze împreună.

De asemenea, mulțumesc conducerii MARALIBRIS pentru găzduire, și în special doamnei Elisabeta Moldovan, care a dat dovadă de o amabilitate deosebită. Și nu în ultimul rând, îi sunt recunoscător d-lui Nicolae Goja, scriitor, jurnalist și redactor șef la „Graiul Maramureșului”, un sprijin hotărâtor pentru promovarea cărții în paginile ziarului.

Ieri și azi am avut ceva de lucru cu invitații, telefoane și alte pregătiri, iar mâine e din nou o zi a emoțiilor. Sper să fie o reușită, așa cum a fost și lansarea din Seini. Săptămâna se va termina cu o altă încercare: zilele orașului, cu nelipsitul campionat de șah. Sunt zile trepidante, cu „examene” de dat și un titlu de apărat.

Vă doresc numai bine și zile pe placul vostru!

Lansare de carte (II)

Posted on by racoltapetru6

Ieri nu am reușit să zăbovesc mai mult de o oră pe bloguri, fiind Ziua cea Mare, pe care am așteptat-o cu o emoție profundă și cu temerea că lansarea de carte va trece fără să fie observată de mulți concitadini. Dar, spre marea mea surprindere și bucurie, sala de la parter a Casei De Cultură din Seini a fost plină cu oameni de toate vârstele, plus doi fotografi care au imortalizat toate momentele frumoase. Și nu au fost puține.

În deschidere, a luat cuvântul domnul Dan Skorka, directorul Casei de Cultură și omul care a muncit cel mai mult pentru reușita acestui eveniment. Dânsul a fost printre primii care a lecturat „Povestirile unui maramureșean”, iar prezentarea pe care a făcut-o m-a impresionat profund. Apoi, a luat cuvântul doamna Kadar Ioana Gabriela, directoare a Liceului Tehnologic Agricol „Alexiu Berinde” din Seini, care m-a susținut încă de la lansarea cărții pentru copii, „Revolta din ogradă”. Firește că și cuvintele dumneaei mi-au mers la suflet, fiind elogioase și încurajatoare. În continuare, am ascultat cu sfințenie cuvintele preotului paroh Pop Gheorghe, un poet și scriitor cu experiență, care a realizat monografia orașului Seini, și este cetățean de onoare al localității. Deși intrase doar ieri în posesia cărții și a citit doar câteva fragmente, părerea domniei sale era foarte importantă pentru mine. Și de data asta m-am bucurat de cuvinte elogioase.

Prietena, și cea mai critică dintre cititorii mei, Pop Crina, m-a menajat de data asta și mi-a dat câteva sugestii pentru o viitoare carte. Toată lumea prezentă a așteptat cu nerăbdare să vorbească doamna primar, Gabriela Tulbure. Acesta a fost punctul culminant al evenimentului, în care inima îmi bătea cu putere. Mai ales când am auzit că va înainta spre aprobare propunerea să devin cetățean de onoare al orașului! Nici în cele mai îndrăznețe visuri nu mi-am imaginat o asemenea cinste. După acest minunat discurs și o astfel de veste, a trebuit să iau și eu cuvântul. Doar că emoțiile m-au învins și n-am reușit decât să le mulțumesc tuturor pentru că au făcut posibilă această zi de neuitat.

A urmat partea mai puțin solicitantă, în care ne-am ospătat cu gogoși de casă, brânzoaice gustoase, sărățele, și am gustat din pălincă, bere și sucuri. Așa s-a desfășurat lansarea povestirilor mele. Eu nu am făcut poze, dar s-ar putea să apară pe facebook câteva, precum și în ziarul „Graiul Maramureșului”, făcute de profesioniști, nu de amatori ca mine. 🙂

Mâine voi lipsi iarăși de pe blog, deoarece plec la Băile Tușnad. Așadar, ne întâlnim luni, când sper să auzim numai de bine.

Lansare de carte

Posted on by racoltapetru6

Vineri, ora 17.00, la Casa de Cultură a orașului Seini, va avea loc lansarea de carte „Povestirile unui maramureșean”. Îi invit pe toți cei care își permit, sau sunt în trecere prin Maramureș, să ne întâlnim și să ne cunoaștem mai bine cu această frumoasă ocazie. Dar dacă nu puteți, vă înțeleg și vă mulțumesc pentru gândul bun ce o să-l simt oricum că vine din partea voastră. Evenimentul este organizat, cu solicitudinea-i obișnuită, de directorul Casei de Cultură, d-l Dan Skorka, și cu sprijinul constant al primăriei Seini, prin persoana d-nei primar Gabriela Tulbure, cărora le mulțumesc și pe această cale. Sper să fie o lansare reușită, așa cum a fost și cea de anul trecut, cu „Revolta din ogradă”. Doar că acum e vorba de o carte pentru adulți, iar emoțiile mele sunt parcă mai mari.

Profit de acest anunț pentru a-i asigura pe toți cei care mi-au solicitat cartea, că le-am trimis-o. Dacă nu au primit-o, înseamnă că s-a întâmplat ceva pe traseu și îi rog să-mi de de veste pentru a expedia un alt exemplar.

Sper să revin cu vești bune, după ce voi trece și peste această importantă încercare.

 

E-mail

Posted on by racoltapetru6

Nu-mi place, și nici nu cred că se cuvine, să scriu un articol înainte de a răspunde la comentariile precedente sau la postările pe care le apreciez cel mai mult. Uite că am ajuns în situația jenantă în care vine seara și nu o să-mi fac datoria, așa cum sunt obișnuit. Mai ales că o foarte bună prietenă mă asemăna cu un ceas, care nu e chiar elvețian, și se poate strica uneori.

Am avut niște vise cu iepurași drăguți, iar asta m-a făcut să cred că ziua n-o să-mi fie perfectă, pentru că ce e bun și frumos în vis, nu e de bun augur în realitate. S-a dovedit de dimineață, când nu am reușit să intru pe adresa de e-mail, după aproape o oră de încercări. Degeaba am încercat să schimb parola și chiar să resetez programul, parcă eram un necunoscut și încercam să intru prin efracție.

Desigur că m-am gândit la ce-i mai rău, am închis laptopul și am plecat în Baia Mare să-mi scot biletul pentru Băile Tușnad. Am ajuns în ultimele minute, dar măcar aici am avut noroc. Soarta are două fețe, și e bine să lași să se întoarcă amândouă. Mai ales că am petrecut o zi bună cu soră-mea și vărul meu, savurând câte o cafea macchiato și câte un cheese-burger la McDonald-ul din Baia Mare. Pentru mine, era ceva nou, mai ales că am făcut comanda din mașină și tot așa am fost servit, ca-n filmele americane.

Surpriza cea mai plăcută îmi era rezervată acasă, când am constatat că-mi merge iarăși e-mailul! Nu știu ce s-a întâmplat, dar m-am bucurat enorm și am încercat să răspund la cât mai multe mesaje, de pe blog sau de oriunde. N-o să reușesc să fac față, dar promit că mâine recuperez. Pe cuvânt de blogger cu vechime! Nu spun câtă, până la aniversare! 🙂

Am plecat la luptă

Posted on by racoltapetru6

Știm cu toții că încă e Săptămâna Patimilor lui Hristos, în care ne curățăm de păcate și trebuie să fim buni și iertători unul cu celălalt. Cu atât mai mult, trebuie să evităm agresivitatea în limbaj și comportament. Dar ce să fac dacă tocmai acum s-a nimerit să pice un concurs de șah, în care sunt nevoit să-mi apăr titlul de campion al urbei? Pe tabla de joc, trebuie să fiu cât mai combativ și să lupt cu fiecare adversar. Nu cred că un astfel de război este cu păcat, așa că-mi voi încerca din nou puterile.

Astăzi, la ora 10.00, în găzduirea restaurantului Chili, din Seini, are loc o nouă ediție a Cupei Primăverii la șah, sponsorizată de Primăria orașului, prin aportul nemijlocit al primăriței Gabriela Tulbure. Nu știu câți pretendenți se vor prezenta, având în vedere că e Sâmbăta Mare, când lumea e ocupată cu ultimele aranjamente pentru Paște, dar eu nu pot să lipsesc. Precis că, după ce ne vom bate cu îndârjire, ne vom așeza la o masă comună pentru a încheia frumos această confruntare. Următoarea va fi cu ocazia zilelor Seiniului, pe la mijlocul lunii iulie.

Aștern aceste rânduri, înainte de a pleca spre locație, dar am să revin cu comentarii în care vă voi comunica rezultatul, indiferent dacă va fi sau nu îmbucurător pentru mine. Oricum, sper să fie frumos ca de fiecare dată, chiar dacă afară e o vreme mohorâtă.

Povestirile unui maramureșean

Posted on by racoltapetru6

În sfârșit, după șase luni de așteptare, a ieșit de sub tipar prima mea carte dedicată adulților… și interzisă copiilor! 😉 Eu zic că arată bine, are peste 220 de pagini și cuprinde 39 de povestiri din viața mea, a celor din jurul meu, dar și SF-uri. Toate adunate sub titlul de mai sus: „Povestirile unui maramureșean”, cu o prefață de dr. Nicoară Mihali.

Pe această cale, vreau să vă rog pe voi, dragi prieteni, să-mi trimiteți adresa prin e-mail, pentru a vă putea expedia câte un exemplar gratuit. Adresa la care aștept solicitările este petrutz34@yahoo.com. Chiar dacă am avut datele voastre și v-am trimis anul trecut cartea „Revolta din ogradă”, iertată-mi fie cererea de a repeta adresa, pentru mai multă siguranță.

Așadar, vă aștept cu mare plăcere e-mailurile, după care voi începe trimiterea cărților. Vă rog să nu vă sfiiți, fiindcă le meritați pe deplin, iar eu sunt bucuros să vă ofer această mică atenție.

Mărțișoare la SuperBlog spring

Posted on by racoltapetru6

Sunt sigur că ați ghicit despre ce e vorba. Începe un nou concurs SuperBlog spring, deodată cu primăvara și explozia de mărțișoare. Eu n-am talentul unui artizan, ce poate face din orice obiect banal o bijuterie demnă de a fi etalată pe pieptul unei fete. Nu am fost atât de priceput la orele de lucru manual. Dar nu pot nici să stau cu mâna în sân, fără să încerc măcar a realiza ceva, după puterile și priceperea mea.

Această ocazie mi-o oferă chiar SuperBlog spring, care vine cu propuneri din cele mai diverse. El îmi trimite materialele, iar eu încerc să realizez câte un mărțișor cât mai atrăgător. Să fac o mini-bijuterie din cuvintele cele mai potrivite. Uneori îmi iese, alteori nu prea, dar ar fi păcat să nu încerc. Mă bucur când sunt răsplătit cu note mari, dar cred că-i spre binele meu dacă nu se întâmplă prea des. Altfel, cu mă știu mai hipertensiv, aș putea să am probleme cu cordul la o surpriză prea mare. 😉

Așadar, acesta e articolul prin care îmi anunț participarea la concurs. Urez succes și multă inspirație participanților, iar celor de pe margine le cer să fie îngăduitori cu noi, cei care ne vom testa imaginația. Nu neapărat pentru premmii, ci mai mult pentru plăcerea de a concura. Să fie-ntr-un ceas bun!

Fără CAFT – Misiune îndeplinită

Posted on by racoltapetru6

Am promis, la începutul dietei, că voi reveni cu informații despre capacitatea mea de a trece peste dieta fără cafea, alcool, ”femei” și tutun. Ei bine, astăzi s-a împlinit o lună de când am intrat în acest regim, pe care l-am urmat în toată regula. E drept că am băut o cafea cu trei zile înainte, pentru a nu intra dintr-o dată în toate drogurile, și trebuie să recunosc că atunci a fost cea mai plăcută licoare de care-mi amintesc! Doar după ce faci o pauză îndelungată, îți dai seama ce bun e un lucru de la care te-ai abținut. De aceea vă recomand să încercați și voi această abstinență.

Azi, am băut din nou pălincă, iar efectul ei a fost mai exagerat ca de obicei. Mai mult: după ce am mâncat, șampania cu care am sărbătorit (și de ziua nepoatei, care a fost cu două zile înainte), mi-a pus capac și a fost musai să dorm o oră. Dar măcar m-am întors în obicei și o să mă obișnuiesc curând, așa cum am făcut-o în fiecare an. Fără exagerări și fără frustrări, că am primit și unele reproșuri atunci când am intrat în dietă.

Măcar am dovedit că nu-s dependent de niciun viciu, iar corpul a eliminat toxinele de genul celor la care am renunțat. Acum, pot să intru în normalitatea mea și să vă salut cu mai mult entuziasm. Chiar și vecinul meu, Ștefan, o să fie mai bucuros fiindcă o să-și recapete un client bun pentru a-și vinde pălinca. E drept că mi-o dă pe cea mai bună, fără să știe nevastă-sa. 😉

De aceea am întârziat cu postarea pe astăzi și cred că o să observați diferența de exprimare. E vorba de câteva pahare bune de pălincă! Pe care vi le doresc și vouă! 🙂