Când muza se amuză

Posted on by racoltapetru6

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* Un polițist încearcă să oprească un automobil. Ignorând semnalele, mașina își continuă drumul, așa că polițistul trage un foc și îl rănește pe șofer. După încă o împușcătură, îl rănește și pe pasagerul din dreapta. Apropiindu-se de automobilul oprit, el strigă:
– Bine că te-ai oprit! A treia oară nu mai trăgeam în aer.

* Un tip intră într-un local și îi spune chelneriței:
– Vreau un sendviș cu o felie de pâine albă, una de pâine neagră și una de pâine integrală. Pune șunca și brânza pe stratul de jos, puiul, frunza de lăptucă și roșia pe stratul de sus. Pune maioneză pe fiecare strat. Taie cojile și taie-l în patru, cu câte o felie de murătură pe fiecare și o scobitoare care să țină la un loc fiecare sfert. Ai înțeles?
– S-a făcut, zise chelnerița.
Apoi strigă spre bucătărie:
– Un sendviș pentru un arhitect. Aduc și planurile imediat.

* Despre bătrânețe: înseamnă că ai îmbătrânit atunci când, tot ce mai funcționează, doare, iar ceea ce nu doare, nu mai funcționează…

* Cina cea de taină în zilele noastre:
– Petre, tu ce ai adus?
– Iarbă!
– Tu, Matei?
– Alcool!
– Tu, Iuda?
– Garda financiară!
– Bă, tu tot cretin ai rămas!

* O femeie vrea să divorțeze de soțul ei. La tribunal, judecătorul o întreabă:
– Care este motivul divorțului?
– Acum ceva timp i-am făcut soțului meu cadou un inel și ieri l-am văzut la mâna lui dreaptă.
Judecătorul zâmbește și spune:
– Dragă doamnă, acesta nu este un motiv de divorț.
Femeia supărată:
– Serios? Mâna lui dreaptă este secretara de la birou!

* Judecătorul:
– Ioane, te găsesc vinovat de crimă. Ți-ai ucis soția când ai prins-o în pat cu un vecin. Am totuși o întrebare pentru tine: de ce pe ea și nu pe ticălosul de vecin?
– Păi, domnule judecător, mai bine omor o femeie o singură dată decât săptămânal câte un bărbat.

* Prețul noului iPhone e foarte avantajos: deși are două camere, costă doar cât o garsonieră.

* Putea fi dragoste la prima vedere, dar cine mai trimite vederi în zilele noastre?

Imagine similară

* Nu spun că am ghinion, dar când mi-am cumpărat o saltea din aia cu memorie am nimerit una cu Alzheimer!

* – Care este cea mai bună cale de a-ți face prieteni în zilele noastre?
– Spune-i unei fete cât de mult o iubești și ea îți va răspunde: ”Cred că am putea fi doar prieteni”.

* – Tati, pâinea s-a făcut verde!
– Las-o pentru mami, că ea e vegană.

* – Cum se bea vinul roșu?
– În pielea goală, că pătează!

* Nu am putut dormi de la 5 dimineața… auzeam din depărtări cum duduie economia.

* Badea Gheorghe a început să repare acoperișul casei.
Partea bună e că a ajuns în vârful casei.
Partea proastă e că a început să alunece.
Partea bună e că s-a prins de burlanul casei.
Partea proastă e că burlanul s-a rupt.
Partea bună e că sub el era o căpiță de fân.
Partea proastă e că în căpiță era o furcă cu țepii în sus.
Partea bună e că n-a căzut pe furcă.
Partea proastă e că nici pe căpiță n-a căzut…

* Doi sultani stau de vorbă:
– Auzi, da’ tu cum alegi, seara, dintre cele treizeci de concubine ale tale, cu care să te culci?
– Eh, simplu, arunc peste ele o găleată cu apă rece, și o aleg pe cea din care iese cel mai mult abur!

Fiul mării (11): Temerarul

Posted on by racoltapetru6

 

Vasul de lux era ancorat de două zile în portul Constanța. Cei care treceau pe lângă el se opreau câteva momente pentru a-i admira silueta maiestoasă ce strălucea sub soarele încă viguros al toamnei, puntea generoasă și imaculată – de ziceai că-i o miniatură a unui cartier select -, catargele lungi ce împungeau cerul, și nu în ultimul rând, numele „TEMERARUL”, ce ieșea în evidență cu litere mari și viu colorate, de un albastru intens. Dincolo de privirile curioșilor, doctorul Tibor aștepta cu nerăbdare în elegantul lui apartament, de sub cabina de comandă. Era deja în întârziere cu o zi, iar el era un om meticulos ce nu suporta nicio abatere de la planul inițial, mai ales când era vorba de orar. Intrarea lui Cazimir îl făcu să tresară și să-și reverse năduful:

– Trebuie să ai un motiv foarte întemeiat pentru a te ierta de atâta timp pierdut. Unde-i Ibrahim?

Omul se arătă puțin speriat, dar își reveni repede, fiind deja obișnuit cu caracterul dur al șefului său:

– Păi, tocmai asta e. După cum v-am spus la telefon, marinarul dumneavoastră e de negăsit. Nimeni nu știe unde e.

– Asta-i culmea! S-o încurcat iar cu vreo târfă, după cum îi e obiceiul. Și ai venit cu mâna goală?

– Dar n-aș fi îndrăznit, domnu’ doctor! Vă rog să vedeți și dumneavostră…, zise înțeleptul Cazimir, invitând înăuntru un bărbat solid și o femeie sfioasă.

– Hmm… Dumneata ești marinar cu experiență? Trebuie să mă convingi.

– Am aici recomandările necesare, domnule… doctor, zise omul cu o voce de fumător înrăit.

– Ia să văd. După accent, nu prea pari a fi din părțile astea, mormăi doctorul preluând actele întinse de brațul lung al bărbatului.

– Aveți dreptate. Sunt din nordul țării, dar am fost mereu atras de mare, iar stagiul militar l-am făcut tot pe ape. Muntele și marea se întâlnesc în sângele meu.

– Asta nu mă încântă. Ar fi vai de noi dacă întâlnim vreo stâncă din muntele tău și pe marea în care vei naviga.

– Niciodată, sub comanda mea! Răspund cu capul.

– Nici nu știi cât adevăr ai spus. Văd aici că l-ai avut căpitan pe Băsescu, fostul președinte?! Dacă te-a învățat să conduci nava precum a condus el țara, e clar că nu pot avea încredere în dumneata.

– Perfect de acord. Amiralul Băsescu mi-a fost doar unul din superiori, după cum vedeți acolo. Oricum, ca marinar era un bun profesionist, spre deosebire de politică. Am învățat cu pasiune și mi-am făcut datoria cu cinste, de aceea nu am avut niciun eșec în misiunile mele. Cunosc fiecare piatră din adâncul Mării Negre, am înțeles că doar pe ea vom călători.

– Da, da… Și suntem în întârziere cu 24 de ore, așadar nu am timp să caut pe altcineva. Dar ea cine e și ce caută aici?, întrebă doctorul, arătând spre femeia care nu-și lua ochii din podea.

– Îi zice Mirela și e fiica mea, nu am cu cine să o las. E cam slabă de minte, dar e harnică și poate face curat, să ajute la bucătărie, să spele haine…

– Domnule…?, se oțărî doctorul, căutându-i numele pe un document.

– Mircea Sălcudean. Spuneți-mi Mircea…

– Domnule Mircea, va fi o călătorie lungă și solicitantă. În aceste condiții, nu-mi permit să răspund de persoane handicapate.

– Dar n-o să fie cazul, domnule doctor. E obișnuită cu astfel de condiții, iar dacă nu-i dați de lucru, o închid în cabina mea. Nici nu-i nevoie să o plătiți.

– Fii sigur că nu va fi plătită. Cazimir o să te conducă acum în dormitorul vostru și îți va arăta vasul. Doar părțile care te privesc, pentru că sunt zone în care e interzis să intri. Dar cât mai repede, că ridicăm ancora.

– Azi?! Știam că e interzisă ieșirea din port, din cauza furtunii care se apropie.

– Nu-ți face griji. Doar ascultă-mi ordinele și respectă traseul pe care-l vei găsi în fiecare dimineață în cabina de comandă. „Temerarul” e un iaht ce nu poate fi învins de nicio furtună, dotat cu motoare puternice și catarge solide. Seamănă cu mine.

– Am înțeles. Dacă avem permisiunea…

Mai zise Mircea, după care o împinse ușor pe Mirela spre ieșire. Vizita vasului nu a durat mult, tocmai pentru că nu i s-a arătat concret cea mai mare parte din el. A aflat că, atât sub puntea de la prora, cât și cea de la pupa, intrarea era permisă doar personalului autorizat. La tribord era dormitorul cel mare, în care era cazat personalul înainte pomenit, iar la babord erau repartizați ei doi și bucătarul, un turc pe numele Hassan. Au mai trecut pe la bucătărie, sufragerie, piscină și salonul de agrement. Toate erau la cele mai înalte standarde.

Imagine similară

Pe masa din cabina de comandă, proaspătul căpitan a găsit o hartă cu însemnări pentru prima zi de navigare. Doctorul Tibor a venit neîntârziat, dându-i ultimele indicații și răspunzând la câteva întrebări. I se citea ușor nerăbdarea de a părăsi dana, iar Mircea nu putea să se opună fără a-și risca debarcarea. Astfel că, puțin după orele amiezii, „Temerarul” ridică ancora și înaintă mândru spre linia de ieșire din port. Soarele strălucea încurajator, dar știau cu toții că dincolo de orizont vor da de ape neliniștite.

Persoanele care nu consumă deloc alcool trăiesc mai puțin

Posted on by racoltapetru6

Profesori de la University of Texas- Austin vin cu un mesaj încurajator pentru amatorii de alcool la petreceri! Experții vorbesc despre un șir de beneficii pe care l-ar presupune consumul moderat de alcool. Pe de altă parte, persoanele care duc un mod inhibat de viață riscă, între altele, să-și încheie zilele prematur.

Imagini pentru poze cu pahare pline

Constatările aparțin unei tinere echipe, condusă de Charles J. Holahan, care a realizat studii cu participarea a peste 1.000 de persoane, cu vârsta de peste 55 de ani. Acestea au fost clasificate în trei grupuri: persoane care nu consumă deloc alcool, care beau alcool ocazional și care consumă permanent. Rezultatele au fost publicate în studiul ”Alcoholism: Clinical and Experimental Research”. În această lucrare, echipa de cercetători constată că cei care nu consumă în genere alcool, nu ating pragul de 65 de ani în 69% dintre cazuri, comparativ cu 60% în rândul alcoolicilor. Cu alte cuvinte, nu depășesc vârsta de 65 de ani 3 din 10 persoane care nu beau deloc, cu două mai puțin decât cei care abuzează.

Madlen Schutze, cercetător de la ”Institute of Human Nutrition” din Germania, atrage atenția că bărbații pot bea zilnic cel mult 500 de mililitri de bere, 300 mililitri de vin roșu sau 100 de mililitri de tărie, pentru a nu-și afecta sănătatea. Femeilor le este recomandat să bea jumătate din această cantitate, spun specialiștii.

Restanță la umor

Posted on by racoltapetru6

BANCURILE SĂPTĂMÂNII TRECUTE

* Un orb intră într-un magazin ținând un câine de lanț.
Înăuntru, începe să învârtă lanțul cu câinele prin tot magazinul.
Vânzătoarea, îngrozită:
– Domnule, ce doriți, ați pățit ceva?
La care orbul:
– Nu, nimic, doar mă uitam.

* Sfat: Evitați următoarele accidente geometrice: ”cercurile vicioase”, ”triunghiurile amoroase” și nu în ultimul rând, ”capetele pătrate”.

* Soțul își găsește nevasta cu unul în pat
– Cine este individul? – strigă el furios.
– Ai dreptate, spune soția, întorcându-se revoltată spre celălalt: cine ești și cum te numești, domnule?

Imagini pentru poze cu zâmbete

* – Tată, tată, uite ce barcă frumoasă!
– Nu e barcă, e yacht!
– Tată, cum se scrie yacht?
– Ai dreptate, e o barcă!

* Doi olteni, într-o cameră de hotel. Unul observă că celălalt își bagă șireturile de la bocanci în priză și îl întreabă:
– Ce faci, bă, acolo?
La care acesta mirat îi răspunde:
– Îmi usuc bocancii.
– … și de ce ai legat bocancii unul de altul?
– I-am pus în serie, să nu se ardă!

* Un maniac a stropit banii cu otravă și i-a donat unui azil de bătrâni. Au murit 5 deputați, primarul și asistenta sa. Niciun bătrân nu a avut de suferit!

* Ședință de excludere a tovarășului Bulă din partid.
Ia cuvântul tovarășul prim-secretar și spune:
– Tovarășul Bulă este un leneș, nu muncește, este recalcitrant, se ceartă cu toți colegii, își terorizează familia, își terorizează vecinii, bea, fură, deci propun excluderea lui din partid. Tovarășe Bulă, dacă aveți ceva de spus, luați, vă rog, cuvântul.
Se ridică tovarășul Bulă și spune:
– Tovarășe prim-secretar, dați-mi voie să vă citesc caracterizarea mea la primirea în partid: ”Tovarășul Bulă este un bun meseriaș, foarte harnic, foarte bun coleg de muncă, exemplu de comportament în familie, în comunitate, cinstit, corect, vertical, etc”. Vedeți, tovarăși, ce a făcut partidul din mine!?

* Două blonde:
– Fată, sunt bine machiată?
– Nu, fată… încă ți se vede fața!

* Un ascultător întreabă la Radio Erevan:
– Pisica neagră aduce sau nu ghinion?
– Depinde ce ești: om sau șoarece.

* Soțul se întoarce inopinat și-și găsește soția cu altul. Dă din cap, grav dezamăgit:
– Bravo, nevastă, bravo! Mâine-poimâine te văd și cu țigara în gură!

* – Logodnicul meu continuă să se laude tuturor că se va însura cu cea mai frumoasă fată din lume!
– Auzi la el, nesimțitul! Și pe tine, dragă, de ce te mai ține-ncurcată?

* La psihiatru:
– Am fost săptămâna trecută la dumneavoastră.
– Da, îmi amintesc, spuneați că vedeți multe muște, așa, ca prin ceață…
– Da, da! Și mi-ați dat niște pilule!
– Ei, au avut efect?
– Da, săru-mâna, dom’ doctor, acum le văd clar de tot, fiecare picioruș…

* – Bine, Bulă, se poate? Ai numai 4 și 5 pe linie, doar la engleză ai 10. Ce vrei să te faci în viață?
– Emigrant.

* Am tastat pe Google Search: ”vacanțe ieftine” și mi-a dat: ”Nicăieri nu-i ca acasă!”

* Vine un student la căminul de fete și vorbește cu paznicul:
– La cine mergeți?
– La cine mă sfătuiți?

* – Aseară i-am destăinuit logodnicii toate păcatele mele.
– Și?!?
– Nimic nu a ajutat. Peste două săptămâni avem nunta…

* La o toaletă, un om obișnuit și un pitic. Omul normal își face nevoile, în timp ce piticul stă și se uită. Situația nu pare așa bizară până când piticul ia o scară, se urcă câteva trepte și își fixează privirea spre bijuteriile omului:
– Oau! Îs cele mai mișto bijuterii care le-am văzut…
Omul, un pic flatat, îi mulțumește și se răsucește mai spre stânga.
– Știu că pare ciudat, dar aș putea să pun mâna pe ele?
Omul se lasă dus de val și acceptă. Piticul le apucă bine și zice:
– În regulă, ăsta e un jaf… scoate portofelul sau sar!

Oamenii nu se întâlnesc întâmplător!

Posted on by racoltapetru6

Lumea este un loc frumos, unde omul are menirea să evolueze, atingând apogeul dezvoltării sale. Nimeni nu este întâmplător sau accidental, iar întreaga viață este urmată de un scop precis.

De cele mai multe ori viața a fost comparată cu o călătorie, în care întâlnim situații și oameni. Situațiile pot fi mai ușor de depășit sau uneori mai greu, dar din fiecare trebuie să învățăm o lecție, care ulterior va fi folositoare. La fel se întâmplă și cu oamenii pe care îi întâlnim în călătoria noastră spre culmile vieții. Aceștia sunt de mai multe tipuri și fiecare joacă un rol important în ascensiunea noastră.

Cu fiecare om important din viața noastră avem anumite conexiuni, fie ele spirituale sau sociale. Acești oameni joacă diferite roluri și vin  în viața noastră pentru a ne învăța anumite lecții, în timp ce alții sunt nesemnificativi și trec pe lângă noi fără a lăsa vreo urmă. Pentru a înțelege rolul fiecărui om, care apare la un moment dat în viața noastră, am alcătuit o listă cu tipologiile oamenilor și lecțiile pe care le învățăm de la ei:

Imagine similară

1. Cei care ne trezesc. Acești oameni nu stau mult în viața noastră. Ei vin, ne aduc aminte de drumul nostru, de misiunea noastră și în cele din urmă pleacă. Universul ne trimite astfel de oameni pentru a ne alinia pe linia destinului și a ne aduce aminte de obiectivele pe care trebuie să le atingem.

2. Cei care ne reamintesc. Acești oameni ne aduc aminte de greșelile noastre, de faptul că am uitat o lecție dură pe care trebuia s-o învățăm în trecut. Ideea este că o situație de viață neplăcută se va repeta până vom învăța ceva.

3. Cei care ne ajută să ne dezvoltăm.  Acești oameni sunt inițiații din viața noastră. Sunt oameni extrem de rari, apar în momentele cheie, atunci când avem cel mai mult nevoie de ajutor. Ei ne ajută să trecem peste greutăți și ne dau un puseu în drumul evoluției noastre spirituale.

4. Cei care rămân.  Un număr extrem de mic de oameni rămân alături de noi pe tot parcursul vieții. Aceștia au rolul de a ne însoți în călătoria noastră. Indiferent de situație, aceștia sunt acolo și încearcă din răsputeri să aducă soarele în sufletul nostru. Ei ne ridică atunci când cădem și niciodată nu ne părăsesc.

Sursa: Graiul Maramureșului

Copilul mării (10): Doina

Posted on by racoltapetru6

Nu se mai știe cine a remarcat la începuturi că prima dragoste nu se uită, dar bănuim că viața i-a fost presărată apoi mereu de regrete. Observația lui ne-a rămas sădită în minte, încorsetând dureros inima fiecăruia după prima iubire ce nu-și poate găsi continuitatea. Pentru că marile adevăruri se spun la suferință, ca un avertisment pentru cei ce vor urma.

Doina a fost mereu o fată cu capul pe umeri și nu a crezut în mituri sau prejudecăți despre iubire. Era convinsă că fiecare om e altfel, și numai de el depinde să-și stăpânească gândurile și sentimentele. Această abordare a vieții chiar a funcționat o perioadă, făcând-o să se creadă invincibilă, mai ales că a trecut prin încercări grele, care au întărit-o. Pierderea lui Paul și modul înfiorător în care s-a produs ea, ar fi putut să o pună la pământ definitiv. Deși a fost prima ei iubire, a rezistat și a mers mai departe cu fruntea sus. S-a căsătorit mai mult din dorința de a avea o familie, dar n-a avut noroc. Deși ținea la soțul ei, iar acesta i-a arătat numeroase dovezi de iubire, căsnicia s-a destrămat după doi ani. Motivul era unul singur, dar decisiv: ea nu putea să rămână însărcinată, în timp ce el dorea neapărat să aibă copii.

Ginecologii care au consultat-o au avut același verdict: la uterul pe care-l avea, doar printr-o minune ar putea să aducă pe lume un urmaș. Dar de ce nu ar adopta? Nici cu această soluție nu a fost de acord partenerul ei, explicându-i de fiecare dată când venea cu această propunere că natura a înzestrat-o pe femeie cu cel mai mare dar, un „aparat” extraordinar pe care omul nu-l va putea copia niciodată, acela prin care poate da naștere unor ființe asemănătoare părinților lui, sânge din sângele lor. Prin asta, femeia e mai presus decât orice realizare bărbătească, dar numai dacă-și valorifică atu-ul. Iar el își dorea neapărat o femeie completă, fără „defecțiunea” cea mai gravă. Ce putea să-i spună ea? Convingerile importante nu le poți schimba prin discuții în contradictoriu, mai ales când ele sunt bine înrădăcinate.

A rezistat și acestei despărțiri, chiar dacă n-avea un umăr pe care să plângă sau un suflet care s-o îmbărbăteze. Nici nu-i stătea în caracter. Poate de aceea o vizita foarte rar și pe Veronica, mama lui Paul. Voia să uite trecutul, dar în apropierea ei nu era posibil. Doar munca era soluția și se apleca asupra ei scriind numeroase articole, pe care le trimitea apoi mai multor publicații tipărite sau virtuale, sub diferite pseudonime. Până în urmă cu câteva săptămâni, când psihicul ei viguros a fost dat parcă peste cap.

Totul a început cu visele despre Paul, imagini compuse din amintiri sau plăsmuiri ale minții răzvrătite. Nu le-a dat importanță de la început, dar a îngrijorat-o apariția lor din fiecare noapte, tot mai consistente și mai apropiate de coșmar. Uneori revedea chipul din trecut al iubitului, cu ochii lui azurii și tenul fin al pielii. Apoi, figura i se transforma în moduri din cele mai înfricoșătoare, iar vocea blândă îi devenea un urlet de jivină rănită. Atunci se trezea brusc, speriată și udă de transpirație, nemaiîndrăznind să adoarmă până dimineață. Își spunea că o fi de la alimentație, organismul afectat încearcă să-i transmită ceva, drept pentru care încerca să mănânce altceva. Doar că era tot mai rău.

Imagine similară

Ultimul vis a convins-o, însă, că nu e nimic în neregulă cu ea. De data aceasta, totul a fost atât de clar de parcă era aievea, iar vocea lui Paul era asemănătoare cu cea pe care o ținea ea minte, mesajul fiind foarte clar. S-a sculat hotărâtă din pat, știind precis ce are de făcut. Telefonul pe care l-a primit înainte de a ieși din casă, i-a confirmat decizia. Era prietenul ei de departe, Ghiță:

– Doiniță, vino repede. Paul e în pericol.

Atât. Doina mai avea nevoie de cineva, iar acesta era comisarul Bud, omul care a ajutat-o în momentele cele mai dificile și care i-a promis că-i va fi alături dacă va mai avea nevoie. Polițistul era acasă, însă se vedea pe el că nu-i în toanele cele mai bune.

– Spune-mi și tu, în ce țară trăim? Trei decenii am fost mereu pe baricade, adesea mi-am riscat viața pe teren, iar acum sunt obligat să pup în cur un venetic venit cu proptele politice. Ei bine, am și eu mândria mea și o să profit de legea pensionării. Decât să put a rahatul unor parveniți, mai bine miros a gunoi de grădină, măcar e cinstit și cu folos. Pământul mă așteaptă și, slavă Domnului, putere de muncă mai am în brațele astea.

Așa a răbufnit gazda, în timp ce-și aprindea încă o țigară și își vântura mâinile lungi. Femeia îl lăsă să se descarce, aprobându-i concluziile, și doar la întrebarea acestuia îi dezvălui motivul vizitei. Când a auzit noutățile, fața lui mohorâtă s-a luminat deodată:

– Ai picat la țanc! De mâine îmi iau concediul pe care-l mai am și sunt al tău. Să nu ai nicio grijă, că încă nu mi-au ruginit oasele și nici arma. Mergem la mare, dară!

Luate ca atare

Posted on by racoltapetru6

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* Un ardelean merge cu băiatul la birt. Cere două ”cinzeci” și își îndeamnă fecioru’:
– No, be’!
Ăla micu trage o gură de tărie, se îneacă, tușește zdravăn și, după ce-și mai revine, întreabă:
– Apăi, tată, cum poți tu be’ asta, că tare-i rea!
– Vezi, băiete… Și mă-ta crede că noi ne distrăm!

* Bulișor o roagă pe maică-sa să-i dea bani pentru înghețată, dar fără reușită.
– Mamă, dacă-mi dai banii, îți voi spune ceva interesant despre tata.
– Uite banii, ia spune-mi ce știi despre tata?
– Că face același lucru cu vecina ce faci tu cu vecinul…

* Un tânăr, înainte de logodnă, se duce la tatăl său și îi spune:
– Am găsit o femeie la fel ca mama.
La care tatăl îi răspunde:
– Păi și ce vrei? Compasiune?

* O bătrânică la semafor, la trecerea de pietoni. Culoarea roșie… Văzând-o agitată, un tânăr se apropie de ea:
– Mamaie, dă-mi voie să te ajut. Ține-te de brațul meu, și când apare culoarea verde, trecem.
– Păi, când apare verde, trec și singură!

* – Înainte de căsătorie, mi-ai promis o vilă și 20 de servitoare.
– E drept, vilă nu avem, dar 20 de servitoare am avut cu siguranță.

* – Dumneata ești noua dactilografă?
– Da, domnule.
– Ce mașină preferi?

Imagini pentru poze cu mașini de scris

– Mercedes.

* Două blonde discutau. La un moment dat, una dintre ele îi spune celeilalte:
– Auzi, fată, m-a invitat George la majoratul lui!
– Ei, da, tare! Și câți ani împlinește?
– De unde să știu, că nu mi-a spus…

* Merge un ardelean la oraș și peste tot se descurcă el, dar când ajunge la un semafor se oprește.
”Oare cum se face aici? Ia să întreb pe cineva”.
– Domnule, dacă nu e cu supărare, cum se trece pe aici?
– Păi, la roșu trec proștii și la verde deștepții…
Stă ardeleanul și se gândește: ”Apoi nu îs eu așa deștept…”
Dar când vede că toți trec, își ia inima în dinți și traversează.
Pe când ajunge la mijloc, surpriză: semaforul se schimbă în roșu.
Își zice ardeleanul: ”No măi, ia, că m-o prins!”

* – Mămico, papagalii repetă tot ce spunem noi?
– Nu tot, Gigel! Ei se mai jenează.

* Un bețiv se plimba printr-un bâlci. Se oprește la un stand de tir, trage, nimerește ținta și câștigă o mică broască țestoasă. Pleacă mulțumit și după o oră se întoarce, trage și câștigă iar.
– Acum puteți alege ce vreți: o păpușă sau un ursuleț.
– Nu, dați-mi tot un sendvici, la fel ca data trecută!

* Codul rutier pentru blonde
– Parcarea cu spatele se va face întotdeauna cu fața.
– Autovehiculele care vor fi găsite staționând pe un singur loc de parcare vor fi ridicate și parcate corect, de-a curmezișul.
– Semnalizarea la schimbarea direcției de mers se face fie cu luminile de avarie, fie cu ștergătoarele, fie dând muzica mai tare.
– Ordinea corectă a operațiunilor înainte de pornirea de pe loc: reglarea scaunului, reglarea oglinzilor, fixarea centurii, îndepărtarea măștii de ochi din felii de castraveți.
– Schimbarea direcției de mers se face tăind cât mai multe benzi, pentru a da posibilitatea participanților la trafic să observe cât de frumoși sunt fluturașii de pe mașină.
– Accidentul este evenimentul prin care d-voastră ați obținut permisul de conducere.
– Nu intrați în depășire atunci când în față scrie ”Baby on board”. Nu conduce copilul.
– La intrarea într-un sens giratoriu, asigurați-vă că aveți destul combustibil pentru a-l putea parcurge în cele câteva ore.

* Într-un compartiment de tren erau trei negri și o babă. Baba privește atent unul dintre ei, apoi îl întreabă:
– De ce ai o ureche albă?
– Păi sunt membru al tribului cu urechea albă…
Îl măsoară din cap până în picioare și pe al doilea, după care i se adresează:
– Dar tu de ce ai nasul alb?
– Fac parte din tribul cu nasul alb.
– După ce se uită și la al treilea negru, baba îl întreabă:
– Și tu de ce ai mâna albă? Hmm,… Nu-mi spune, știu! Faci parte din tribul cu mâna albă, nu-i așa?
– Nu, eu sunt ginecolog la Copșa Mică.

9 semne că nu ești o persoană ușor de manipulat

Posted on by racoltapetru6

Ceri respect: Majoritatea oamenilor acceptă ceea ce li se oferă și presupun că primesc respectul pe care îl merită. Cu toate acestea, fiecare își cunoaște valoarea și știe când îi sunt încălcate drepturile și standardele privind modul în care trebuie să fie tratat.

Nu îți e frică să îți exprimi opiniile și nevoile: Ești capabil să spui clar ce vrei de la ceilalți, iar propria ta viață este prioritatea ta. Știi când să vorbești pentru a-ți satisface aceste nevoi și poți comunica cu ușurință indiferent de situație.

Îți stabilești prioritățile: Oamenii sunt adesea prinși în ceea ce alții doresc să facă, ca urmare sunt forțați să facă ceva care nu este potrivit pentru ei. Cu toate acestea, ai abilitatea de a te concentra pe propria ta viață. Și în timp ce îi ajuți uneori și pe alții, nu uiți niciodată de prioritățile tale.

Imagini pentru poze cu marionete

Nu îți este frică să spui nu: Nu îți e frică să spui cuiva că te simți incomod sau nu vrei să faci ceva, iar presiunea celor din jur nu e o problemă pentru tine. În timp ce îi respecți pe ceilalți, nu simți nevoia de a face compromisuri.

Îți comunici limitele: Manipulatorii vor încerca de multe ori să încalce granițele și să testeze cât de departe sunt capabili să meargă. Stabilește-ți limitele și spune care sunt consecințele încălcării lor. Această constrângere îți va aduce respectul.

Iei atitudine: Manipulatorii caută oameni pasivi pe care să îi poată controla. Tu ești cel mai departe de aceștia. E clar ce vrei de la viață și o iei mereu de la capăt, nu contează prin câte încercări și dificultăți ești nevoit să treci.

Folosești timpul în avantajul tău: Este ușor să fii intimidat când cineva pune presiune pe tine. În acele momente, în schimb, tu folosești timpul în avantajul tău, distanțându-te simultan de influența imediată a acestuia. Majoritatea oamenilor ar lua pur și simplu ce li se dă și ar avea reacția pe care manipulatorul încearcă să o provoace.

Îi confrunți pe cei care vor să te doboare: Unii oameni îi înfruntă pe alții în mod constant, astfel îndepărtându-i într-un final. Nu numai că fugi de orice energie negativă, dar o și depășești și nu te lași abuzat în niciun fel.

Nu te învinovățești: Persoanele manipulatoare îi caută pe cei cu stima de sine scăzută, iar oamenii care se învinuiesc în mod constant sunt ținte ușoare. Poți să recunoști acest lucru și să știi când să îți asumi responsabilitatea, în loc să accepți pur și simplu că e vina ta atunci când nu satisfaci persoana care încearcă să te manipuleze.

Sursa: Graiul Maramureșului