Contradicţii

Posted on by racoltapetru6

-Zilele trecute un arestat a reușit sa scape din cătușele pe care i le-au pus polițiștii, având mâinile mai mici. Domnilor polițiști, de ce nu aveți cătușe de mărimi diferite? Pentru domnișoare mai slăbuțe, pentru domni mai solizi sau mărimea XXL, pentru cei superdotați. Pentru politicieni ar trebui confecționate cătușe îmblănite, să nu-i jeneze la mânuțe.

-De cate ori mă duc în vizită la cineva și-mi spune să mă simt ca acasă, îmi piere toată buna dispoziție. Daca m-as simți ca acasă ar însemna să duc gunoiul la tomberon, să spăl vase și să fac curățenie. Si eu care credeam că mă voi putea simți ca un musafir. E postura cea mai plăcută!

-Nevastă-mea a început sa ia lecții de dans cu un profesor drăguț. O urmăresc deseori cum dansează împreună și trebuie să mărturisesc că am devenit gelos văzând cum o îmbrațișează și se unduiesc împreună. Așa că m-am înscris și eu la cursuri ca s-o țin sub observație. In timpul unei lecții i-am atras atenția profesorului să-si tina mâinile mai departe de șoldurile nevestei, dar el mi-a răspuns că nu trebuie să-mi fac nicio grijă căci e homosexual. De atunci am alte bănuieli: judecând după felul in care dansează cu mine, cred că-mi face avansuri.

-Sunt in căutarea unor gusturi pe care nu le-am mai simțit din copilărie. Ce bună era limonada la sticla de 300 de grame și înghețata de vanilie sau cacao! Acum sunt o sumedenie de sucuri și înghețate pe care le încerc cu speranță, dar rămân mereu dezamăgit. Unde e plăcerea pe care o simțeam in copilărie? Unde e gustul pe care-l socoteam divin? M-am schimbat eu într-atât sau s-a schimbat oferta?

Actualitatea in comentarii

Posted on by racoltapetru6

-S-a realizat si intalnirea dintre Basescu si Obama,iar in timp ce PDL-ul isi atribuie marele merit,opozitia minimalizeaza acest pas.Trebuie sa recunoastem ca,avand in vedere acceptarea de catre Romania a scutului antiracheta,pe teritoriul ei,si Becali de era presedinte,tot ar fi fost primit la Casa Alba.Sunt binecunoscute criticile trimise de presedintele american,privind nivelul ridicat al coruptiei,pe care Basescu le-a ignorat.Avand in vedere aceste observatii,care coincid cu cele ale tarilor din Europa occidentala,putem sa fim siguri ca presedintele tarii noastre nu e apreciat in SUA si nici in Europa.

-Reporterii au gasit un baietas care s-a blocat in locuinta,ca protest la faptul ca parintii l-au obligat sa invete imnul national.Probabil ca s-ar fi intamplat la fel si daca ar fi fost pus sa invete orice alta poezie de aceeasi lungime.Nu e imnul de vina,dar asa sunt reporterii astia:trebuie sa dea o tenta mai spectaculoasa.

-Postul tv. Realitatea,a devenit mai mult un studio de barfe,decat de stiri.Sunt invitati tot felul de “specialisti” si “analisti”,care vorbesc toti deodata,de nu mai intelegi aproape nimic,iar moderatorul nu poate sa-i potoleasca desi striga din rasputeri.E un adevarat circ.Ce sa mai vorbim de greselile de exprimare,care se succed cu mare consecventa.

-Iar a pierdut Steaua,iar Becali a mers direct la biserica sa se roage.Cand a iesit ne-a impartasit si noua,muritorilor de rand,ca nu mai are pentru ce sa-ai adreseze rugaminti lui Dumnezeu,doar are de toate.I-am putea da noi cateva sugesti: pentru minte,sanatate,sa castige Steaua campionatul,sa-si primeasca valiza cu bani inapoi…

-Ce nu face omul pentru ca sa fie bagat in seama.O femeie a intrat in cartea recordurilor fiindca are o lungime totala a unghiilor de sase metri.Ea pretinde ca nu are nevoie de ajutorul nimanui,in viata de zi cu zi,dar nu pot sa-mi inchipui cum se imbraca,mananca sau merge la toaleta.Cred ca e un supliciu pe care nu multi ar vrea sa-l traiasca de dragul celebritatii.

Nostalgia stagiului militar

Posted on by racoltapetru6

La fiecare sfarsit de saptamana iesim la o agapa,toti colegii de munca,deoarece ne place sa credem ca suntem o familie mare si unita.Fiind cald,ne racorim cu cate o halba de bere,dar uneori uitam notiunea timpului si ne intindem la vorba si la mai multe pahare.La inceput dezbatem problemele de la locul de munca si ne stabilim strategia pentru saptamana viitoare.Inevitabil se ajunge la amintirile din perioada armatei,la aventurile pe care le-am trait si pe care le mai inflorim pe ici pe colo.Doar Virgil sta tacut,intr-un colt de masa,ascultand si dand din cap.A fost respins la incorporare din cauza unui defect fizic la un picior.In zadar s-a rugat el la comisie sa-l primeasca macar la bucatarie:verdictul a fost definitiv si el a ramas la vatra parinteasca.

Trebuie sa recunoastem ca armata a fost un prag ce era sinonim cu maturizarea.Acolo se invata ce e ordinea,disciplina si obedienta,atat de necesare in viata de toate zilele.Au fost feciori ce nu stiau sa-si faca patul,sa-si coase un nasture sau sa-si lustruiasca pantofii.Erau cazuri cand ei nu iesisera niciodata din localitatea natala.Au invatat multe in armata si le-a fost de mare folos cand s-au angajat.In acea atmosfera cazona pornesc cu totii de pe picior de egalitate,sunt educati sa asculte si apoi sa comande.Unii se descurca mai bine,iar altii dau si rateuri,dar se spune ca ce nu te omoara,te intareste.Mai e o expresie de pe la noi,care zice ca mergi vitel si vii bou,deci tot e un pas inainte.

Tin minte ce mandru a fost fratele meu cand a facut armata in Brasov,la vanatorii de munte.Atunci ne-a trimis cea mai frumoasa poza,in uniforma,cu un caine lup alaturi.Umbla mama cu ea in buzunar si o arata cunoscutilor,de cate ori avea ocazia.Dupa ce a fost liberat,ne adunam deseori in jurul lui,ascultand cu mare placere misiunile prin care a trecut.Pot sa spun ca si eu am facut armata timp de zece ani,intr-un internat pentru baieti.In afara de arma am avut parte de un program la fel de strict si pedepse pe masura.Raman ferm la parerea ca stagiul militar era un rau necesar pentru calirea si maturizarea tinerilor.Altfel unii nu se vor maturiza niciodata,fiind cocolositi de parinti sau de un anturaj nepotrivit.

Terapie prin râs

Posted on by racoltapetru6

#Cum s-a dovedit ca Gheorghe este rasist:in curtea lui badea Gheorghe intra un tigan,ia o gaina,o baga in sac si pleaca.

-No!,zice badea Gheorghe.

Dupa un timp,vine iar tiganul,ia doua gaini,le baga-n sac si pleaca.

-No!,zice iarasi badea Gheorghe.

Vine din nou tiganul,aduna toate gainile,le baga in sac si pleaca.

-No,apoi sa nu-l bagi in p… ma-sii de tigan!,zice badea Gheorghe.

#Ion si Ghorghe merg pe drum si vad o broasca testoasa.Zice Ion:

-Mai Gheorghe,ce-o fi asta?

Sta Gheorghe ce sta,nedumerit,apoi spune:

-Mai Ioane,asta ori ii ceva…ori merge undeva.

#Trei vecini,un pilot,un marinar si Gheorghe,sofer pe TIR,stau de vorba.Pilotul:

-Eu,cand aterizez,o sun pe nevasta-mea,sa n-am probleme cand ajung acasa.

Marinarul:

-Eu, cand acostez vaporul,o sun pe nevasta-mea,sa nu ma trezesc cu vreo surpriza.

Gheorghe tace malc’

-Tu nu faci ca noi?,intreaba ei curiosi.

-Eu,cand vin din cursa,sun la usa si merg la geam.Unul n-a scapat de manivela.

#Un barbat care tocmai pierduse un proces,intra intr-un bar cu crocodilul sau si intreaba:

-Serviti si avocati?

-Bineanteles.

-Atunci pentru mine o bere,iar pentru crocodil un avocat.

#Un tip catre o domnisoara,pe care tocmai o cunoscuse:

-Crezi ca visele pot deveni realitate?

-Desigur!

-Atunci,dezbraca-te!

#Merge badea Gheorghe la medicul de familie si se plange ca i se maresc palmele.

-Nu se poate mai Gheorghe.Ia pune tu mainile pe hartia asta ca sa le trasam conturul.Vino apoi peste o luna si le vom compara.

Vine omul peste o luna si pune mana pe hartie.Mainile se incadrau in desen.

-Apoi io nu stiu ce sa mai cred.Pana anul asta imi prindeam penisul cu amandoua mainile si tot ii vedeam capul,dar amu nu se mai vede nimic din el.

Interesant,despre pisici

Posted on by racoltapetru6

-Desi foarte dezvoltat,ochiul unei pisici nu poate distinge culorile.In plus,pisicile vad invers culorile rosu si verde.

-Bataile inimii sunt de aproximativ doua ori mai mari la pisica(110-140 bpm)decat la om(65-70 bpm),in stare normala de( repaus).

-Numai pisicile domestice isi tin coada ridicata atunci cand merg,in timp ce pisicile  salbatice nu au acest obicei.

-Temperatura corporala normala a unei pisici este de 38,8 grade C.Ea este aproximativ cu 2 grade C mai mare decat cea a omului(36,5-37 grade C)

-Distanta pe care o parcurge o pisica in timpul unui salt poate fi de pana la 5 ori mai mare decat lungimea corpului sau.

-Alaturi de girafe si camile,pisicile sunt singurele patrupede care,in medie,deplaseaza in acelasi timp labele de pe o parte a corpului.Aceasta inseamna ca o pisica va misca ,mai intai,ambele labe de pe partea dreapta a corpului,apoi pe cele din partea stanga.

-Exista credinta ca barbatul care indrageste pisicile isi va iubi si femeia si ii va fi credincios.Din experienta mea pot sa spun ca e adevarat

Blestemul celor trei Elene

Posted on by racoltapetru6

Istoria poporului nostru a fost agitata si plina de opresiune si intentii de subjugare,venite din partea turcilor,tatarilor,imperiului Austro-Ungar etc.Spre sfarsitul perioadei comuniste,in guvernarea Romaniei a intervenit Elena Ceausescu,care avea o parere foarte proasta despre poporul din care provenea si era intrigata de randurile ce se formau in fata magazinelor.Daca ea nu ar fi impus un regim atat de auster poate ca Ceausestii ar fi murit de moarte naturala,dar presedintele de atunci,a cedat in fata sotiei sale,lasand-o sa-si infometeze tara.

Azi un alt presedinte ne vara pe gat,alte doua Elene ce-si arata de pe acum dorintele de preamarire.Cea mai tanara,Elena Basescu,a dat numeroase exemple de stalcire a vocabularului limbii romane si s-a facut celebra in acest sens.Acum traieste intr-o vila luxoasa din Paris si incearca sa-si faca ucenicia in Parlamentul European.Cand se va intoarce,va avea grija taticul s-o propulseze cat mai sus,iar daca o sa poata manipula opinia alegatorilor,cum a reusit de atatea ori pana acum,chiar si in functia de presedinte al tarii.

Cea de-a treia Elena,mana dreapta a lui Basescu,a ajuns deja aproape de varf.Elena Udrea e ministrul turismului,are un buget de invidiat si epateaza prin pantofii cu tocuri inalte,haine de firma si accesorii scumpe.Totusi se plange ca e discriminata,fiindca e femeie, si se gandeste ca ar putea conduce Romania ca o “doamna de fier”.Halal discriminare!Daca nu facea parte din sexul frumos,nu cred ca era confidenta presedintelui.Asa imprastie banii publici pe tot felul de frunze si imagini irelevante prin care ar vrea sa atraga turistii straini.Bani despre care nimeni nu are competenta sa-i ceara socoteala.

De prima Elena am scapat printr-o revolta sangeroasa.Vom reusi oare sa evitam  o dictatura a celor doua rezerve,pregatite sa ne arate cum trebuie sa traim,cat sa muncim si ce avem voie sa vorbim.In cetatea Troia,a fost destul o Elena si ea a cazut.Noi avem deja doua si amandoua ambitioase.Sper ca istoria sa nu se repete.

Problema ţiganilor

Posted on by racoltapetru6

Nu folosesc cuvantul rom,care nu e acceptat decat de o mica parte din aceasta etnie,dar este impus de unii politicieni,in dorinta de a veni si ei cu o propunere in parlamentul adormit,de altfel.In plus,se poate interpreta ca vine de la culoarea romului,o bautura consumata cu preponderenta inainte de revolutie.Mai e si confuzia care se poate face intre romi si romani,deloc favorabila celor din urma.Tiganii au o istorie indelungata in toata lumea,iar la noi reprezinta un procent semnificativ din populatia tarii.De-a lungul vremii au fost scrise opere literale,s-au compus cantece si s-au produs numeroase filme inspirate din modul lor de a trai.Nu am auzit nici un cantec in care sa fie apreciata frumusetea fetelor “rome”,ci doar a tigancuselor,care merita toata admiratia.Imi amintesc si acum cand veneau in localitatea noastra carutele acoperite de coviltir manate de tigani mustaciosi,care preluau sticle si ofereau in schimb vase de gatit si tot felul de obiecte ce-ti fascinau ochiul.Eram copil si ma amestecam printre ei,vrajit de portul,dansul si cantecele pe care le ascultam adunati in jurul unui foc pana la cer.Traditiile lor sunt deosebite de ceea ce cunoastem noi si dau o pata de culoare regiunior pe care le populeaza.

Problema este ca aceasta pata s-a transformat intr-un stigmat pe care o mare parte dintre ei l-au pus Romaniei.Personal,mi-e rusine sa ma duc intr-o tara occidentala,sa sa fiu etichetat de fiecare data  tigan,deci nu prezint incredere.La fel se intampla si pe stadioane,unde romanii sunt categorisiti la fel.Nu e nici o rusine sa fii tigan,dar te simti prost cand ti se reproseaza acest lucru.Aceasta pata  s-a extins in toata Europa si e un fenomen grav,la a carei combatere ar trebui sa contribuie toate tarile lumii,fara sa se ascunda sub cuvantul “discriminare” si sa pasezi raspunderea integrarii lor,unei singure tari.Ei nu au granita si sunt o problema mondiala.Ma crucesc cand ii vad facand,gratuit,naveta intre Franta si Romania,recunoscand cu seninatate ca acolo se poate trai fara munca.Castiga cu mult mai mult din cersit decat un om harnic,in tara noastra.Din aceasta imagine au de suferit toti romanii care se duc sa munceasca sau sa calatoreasca peste granita.A fost una din cele mai mari greseli a comunismului,cand a interzis iesirile din tara.Ceausescu voia o populatie numeroasa,iar tiganii,tot prin traditie,fac multi copii,chiar de la o varsta frageda.Cand granitele s-au deschis,ei au navalit primii in toate tarile.

Putem sa spunem,din nou,ca oamenii obisnuiti sunt discriminati.Tiganii nu platesc taxe din venituri,ne opuleaza cu aurul,vilele,masinile si chefurile pe care le fac mereu la vedere.In ritmul acesta,in loc sa-i civilizam noi,o sa ne tiganeasca ei,si in loc de concertele lui Enescu,o sa ascultam manele si o sa ne uitam la “novele”.Trebuie pastrata o traditie cu pretul degradarii?Cand vom putea sa-i convingem sa mearga la scoala,sa munceasca si sa traiasca,fara a-i afecta in mod negativ pe cei din jur?Cum vom face sa inteleaga ca un copil de 8 ani trebuie sa-si traiasca intai copilaria si nu sa se casatoreasca de dragul aurului pe care-l castiga parintii lui.Eu am trait,am invatat si am muncit alaturi de tigani.Pot sa spun ca-i cunosc destul de bine.Am vazut cazuri,rare ce-i drept,cand unii dintre ei au reusit sa-si creeze o viata de lux si nu au mai vrut sa recunoasca etnia din care provin.Le era jena de faptele  care le fac tiganii.Aceasta rusine si responsabilitate ar trebui cultivata in randul lor si ar fi primul pas spre normalitate.Civilizarea lor ar trebui sa se faca printr-un efort conjugat,si nu prin expulzari si acuzatii cu degetul.

Alte examene,aceleaşi dezamăgiri

Posted on by racoltapetru6

Au aparut si rezultatele examenelor de la sesiunea din toamna a bacalaureatului.Precum era de asteptat,nici de data aceasta elevii nu au invatat si notele au fost pe masura.De altfel,multi dintre ei recunosteau cu seninatate ca nu s-au pregatit si au mers la examene impinsi din spate,de parinti.Pentru ei diploma de bacalaureat era doar o hartie fara nici o valoare.Unii din parinti erau ofticati ca tinerii nu au fost lasati sa copieze,macar putin.Tocmai ei,care ar fi trebuit sa-i educe in spiritul muncii cinstite,adica a celor sapte ani de acasa.Sa fie alaturi de ei prin exemplu si incurajari.Insa ei vor ca odrasla lor sa aiba o diploma,chiar daca nu o merita.Cat de mult s-a devalorizat cultura si educatia!

Pe de alta parte guvernul isi pune problema sumei,de ordinul zecilor de mii de euro,care va trebui platita in contul somajului celor care nu-si vor gasi o slujba.Si e putin probabil sa le placa a munci,daca nu au avut rabdarea sa zaboveasca asupra cartilor.Din lipsa de studenti,unele facultati isi vor inchide portile,dar ce s-ar fi intamplat daca acesti elevi ar fi trecut,prin bunavointa examinatorilor?Ar fi terminat si facultatea si tot la somaj ar fi apelat,insa cuantumul ar fi fost mai mare.Cu alte cuvinte ajungeau prosti cu diploma de facultate.Singura solutie consta in invatatura asidua,fara compromisuri.Dar e greu si plictisitor a invata in ziua de azi,cand exista atatea tentatii carora nu le poti face fata.

Un exemplu ca se poate l-a dat un absolvent,care a obtinut cea mai mare medie de pe sesiune.Dupa ce a picat de doua ori anul trecut si o data in primavara,a luat meditatii in vara si s-a pus pe invatat in mod serios.Si-a dat seama ca numai asa se poate trece mai departe si eu sper sa continue tot asa.Oare cati din cei care au picat vor face la fel?Sunt sigur ca nu multi,dar chiar si putini sa fie,ar fi un inceput promitator.As vrea sa-l asemui unui bulgaras de zapada,care creste pe masura ce se rostogoleste.Poate ca vom vedea schimbarea conceptiei despre scoala si munca,in general.Pentru ca si procesul de invatare e o munca grea,care te pregateste pentru societate,pentru viata,te face om.

Criză perpetuă?

Posted on by racoltapetru6

Din ce cauza a aparut aceasta criza mondiala?De ce nu a fost prevazuta de specialistii in economie?Putea fi evitata?Cine pierde si cine castiga de pe urma ei?Sunt intrebari pertinente pe care ni le punem multi dintre noi si la care putem da un raspuns,fara a fi “specialist”.De altfel ei dau prognoze ce se dovedesc de cele mai multe ori deplasate.Cauza impasului economic in care s-a ajuns acum este IMPRUMUTUL.Oamenii vreau sa traiasca mai bine,cat mai repede posibil si sunt stimulati de publicitatea agresiva sa faca imprumuturi de la banci.Exagerand putin,se poate compara cu un joc piramidal(cum a fost Caritas)in care se ajunge la saturatie.Nu poti sa faci mereu credite,caci banii trebuie returnati cu o dobanda consistenta.Din asta traiesc bancile, care nu pierd niciodata.Dimpotriva,daca nu mai poti sa-ti platesti ratele,iti iau casa,masina sau alte bunuri.Daca omul s-ar multumi csa traiasca din ceea ce castiga,sa economiseasca pentru cheltuieli majore,multe banci ar da faliment.Cu alte cuvinte,angajatii acestor institutii au salarii frumoase de pe urma celor care muncesc pe branci,dar se grabesc sa aiba azi ce ar putea avea maine,pe bani mai putin.Din nefericire unii ajung insolvabili,raman fara locuinta si chiar isi pun capat zilelor.Asta pentru ca nu au calculat toate riscurile.

Aproape toate tarile lumii fac imprumuturi,pentru ca politicienii vor sa-si satisfaca electoratul si sa fie realesi.Poporul e multumit,salariile sunt mari,munca e cum e si viata curge linistita pana vine ziua scadentei,cand imprumutul depaseste cu mult produsul intern brut.Atunci cureaua se strange si banii nu mai curg,ca inainte,oamenii,obisnuiti cu prosperitatea,ies pe strazi si fac ravagii.Doar bancile nu au nimic de pierdut.Ele primesc bani din vistieria tarilor iar angajatii lor beneficiaza de o marire de salariu,in timp ce populatia e nemultumita de micsorarea veniturilor.

Cand vom scapa de criza?Parerea mea este ca e impropiu sa-i spunem criza economica.Forta de munca este chiar in exces,materie prima mai are planeta,iar unii chiar se imbogatesc.E un impas financiar care se va perpetua in timp, pana se vor lua masuri dure in vederea creeri unei noi ordini mondiale.Chiar si capitalismul e perimat pentru aceste vremuri si trebuie sa-si schimbe conceptiile invechite.Pentru marea majoritate a lumii va fi tot mai rau.Populatia planetei creste iar resursele ei scad amenintator.Somajul e si el in crestere iar pensionarii sunt din ce in ce mai multi.Cand in unele tari s-a propus cresterea varstei de pensionare,populatia a iesit iar pe strazi,protestand.Unii se zbat sa obtina locuri de munca,iar altii vor sa iasa cat mai repede in pensie.E o lume din ce in ce mai nebuna!Fiecare e nemultumit de ceva si foarte multi tin sa o arate prin mitinguri,care degenereaza in violenta.Solutia unei vieti decente e in noi.Trebuie sa ne adaptam,sa fim mai creativi,sa ne zbatem pentru a reusi.Nimeni nu o sa ne dea nimic,trebuie sa obtinem noi prin competenta.

O bere caldă

Posted on by racoltapetru6

În luna septembrie a fiecărui an se sărbătoresc zilele orasului Baia Mare, zile care au și un titlu sugestiv : Sărbătoarea Castanelor. Străzile din cele doua centre ,cel vechi și cel nou, sunt inundate de mirosul îmbietor al castanelor prăjite pe loc, dupa care poti savura un must dulce din struguri de viță nobilă, storsi la fața ta. Printre alte atracții, sunt recitalurile de muzică populară si usoară, tonetele cu tot felul de gustări si băuturi, precum și meșteșugarii care-și expun obiectele de artizanat. Anul acela, băimărenii au avut parte de o sărbătoare scăldata de un  soare darnic, cum rar întalnesti în mijlocul toamnei. O vreme ce te invita la ieșire și la cheltuială, dacă te ținea buzunarul.

Așa am făcut și eu cu prietenul meu Mitru, care a insistat să folosim Trabantul lui în vizitarea locurilor bifate pentru acea zi. Am urcat la barajul Firiza, unde am băut o bere, iar Mitru un suc, firește. Avantajul meu! Dupa ce ne-am fâțâit puțin pe acolo, am coborat in centru pentru a asculta cativa soliști. Eu mi-am mai luat o bere, iar șoferul meu niște castane fierbinți și un pahar de must. Se făcea ora 14.00, era prea cald și ni se făcuse foame. Ne-am înțeles să căutam o masă la umbră și să comandăm niște mici. Am găsit locul potrivit pe terasa restaurantului București, sub o umbrelă și având alături o fântână arteziană ce ne răcorea sufletul. Pe mine m-a atras încă o bere pe langa mâncare, pe când Mitru a comandat o cafea și a aprins o țigară. Problema era că după cele trei beri trebuia să găsesc un loc în care să mă ușurez, ca tot omul. Înăuntru restaurantului nu se putea intra fiindcă se pregateau mesele în vederea unei petreceri organizate de primărie. Prin apropiere nu era nicio toaletă publică, iar lumea mișuna peste tot. Nu voiam să-i stric ziua prietenului meu cerându-i să ne ridicăm și să mergem deja acasă, așa că mi-a venit o idee pe care i-am împărtășit-o. A fost de acord cu mine, iar eu am luat sticlă de bere goală de pe masa și m-am dus la mașina care era parcată aproape. Am intrat înauntru și m-am ușurat în ea, avand grijă să nu fiu observat din afara. I-am pus capacul înapoi să nu elibereze mirosul în cabina și am așezat-o între scaune. Apoi m-am intors la masă, eliberat de presiune și cu pofta de a mai goli o sticlă.

Atunci s-a apropiat de noi un tip cherchelit și cu mult tupeu. Și-a adus un scaun și, dupa ce s-a așezat între noi, i s-a adresat lui Mitru:

– Dom-le, îmi dai, te rog, o țigară?

– Nu am, i-a raspuns acesta indispus.

Mitru avea alergie la bețivi și uneori mă apostrofa și pe mine când depașeam măsura pe care o considera el rezonabilă. Tipul nu se lasa:

– Cum nu ai, dom-le, că văd scrumiera cu chiștoace pe masă?

– Nu mai am.

– Nu se poate să nu mai ai una. Uite ce e: pe mine mă cheama Buda și sunt rudă cu polițistul de la circulație, ăla rău. Nu-mi stă in obicei să cer, dar acum s-a întamplat să rămân fără țigări. Nu fi așa zgârcit că te văd bine îmbrăcat .Ce fel de om ai fi dacă fumezi și nu ai țigări? Dă-mi și mie una și te las în pace, că doar oameni suntem.

Eu mă amuzam. în timp ce prietenul meu era din ce în ce mai iritat. Sperând că va scăpa de pacoste, a scos o țigară și a întins-o musafirului nepoftit. Acesta a cerut și un foc, iar după ce a tras cu nesaț câteva fumuri, a reînceput cicăleala:

– Vezi, asta nu-mi place la tine! Aveai țigări și m-ai mințit că nu ai. Ce fel de om face așa ceva? Îți spun eu: un ipocrit si un zgârâie-brânză. Eu nu sunt așa. Mi-aș da și haina de pe mine dacă mi-ai cere-o! Rea e lumea dom-le, și tu faci parte din ea.

Simțeam că Mitru e la capătul răbdării, așa că am cerut chelnerului nota de plată și ne pregateam să plecăm. Dar cel care zicea că-l cheama Buda nu se lasă. Dupa ce am achitat, s-a întors spre mine:

– Dom-le, dai o bere?

Aș fi putut să fac asta, dar tipul îmi devenise antipatic iar Mitru mi-a facut un semn discret a negare. Așa că am motivat:

– Trebuia să-mi spui când a fost chelnerul aici. Acum nu-l mai chem.

– Lasă, dom-le, că-l chem eu. Dumneata doar să plătești.

Zicând astea, a început să facă semne repetate către ospatar. Noi am profitat de ocazie, ne-am ridicat de la masă și am pornit spre mașină. Ne-a văzut destul de repede și ne-a ajuns din urmș, strigând:

– Ce faci, dom-le? Promiți o bere și fugi? Ce fel de om ești și tu? Ai grijă că am relații la poliție și pot să fac să rămâneți fără carnet.

Între timp, am ajuns și am intrat în mașină, dar el a prins de ușa șoferului, adică a lui Mitru, nelăsându-l s-o închidă și insistând:

– Da-ți, mă, o bere! Aveți mașină și nu puteți să-mi platiți o bere? Ce fel de oameni sunteți?

Atunci mi-a venit ideea salvării și a răzbunarii. I-am întins sticla în care m-am ușurat și i-am urat poftă buna! A luat-o rânjind și reproșându-ne:

– Vezi că se poate! Trebuie să insiste omul atât pentru o bere? Păcat ca ați ținut-o în mașină și s-a încălzit.

În timp ce el îi scotea capacul și o ducea la gură, noi am demarat rapid din loc. Poate că în starea în care era nici nu și-a dat seama că bea urină. Eu cred că a meritat-o și nu mi-am făcut mustrări de conștiință.