O gustare cu Dumnezeu

“A fost odată un băieţel care a dorit foarte mult să îl întâlnească pe Dumnezeu şi s-a gândit el într-o zi să pornească în căutarea Lui. Ştia foarte bine că nu o să fie o simplă plimbare, aşa că înainte de a porni şi-a umplut bine, bine valiza cu dulciuri şi cu multe sticluţe cu apă, să-şi mai potolească foamea şi setea din când în când.

Când a fost la câteva blocuri depărtare de casa lui a zărit un parc mare şi umbros, şi s-a gândit să-şi tragă puţin suflul înainte de a porni iar la drum. S-a aşezat pe o bancă lângă un bătrân amărât care se uita atât de plictisit la porumbeii ce scormoneau şi ei asfaltul, în speranţa că or mai găsi ceva de-ale gurii.

Băieţelul şi-a pus valiza în braţe şi a scos din ea o sticluţă cu apă şi când să se servească a fost întrerupt de privirea bătrânului, care se uita la el lacom, de parcă voia să îl mănânce cu tot cu papuci. Făcându-i-se milă, băiatul i-a oferit acestuia câteva dulciuri, iar drept răsplată bătrânul l-a recompensat cu un zâmbet.

Atât de incredibil şi de radiant a fost zâmbetul bătrânului, încât băieţelul i-a oferit şi o sticluţă cu apă, doar, doar va mai primi încă un zâmbet atât de frumos. Fără nici o ezitare şi fără nici o reţinere, bătrânul i-a mai zâmbit încă o dată copilului.

Toată după-amiaza au stat acolo pe bancă, mâncând şi bând, fără să-şi spună vreun cuvânt unul celuilalt. Pe când se înnoptă, băiatul simţi prezenţa oboselii şi se hotărî să o ia către casă, cu gândul că îşi va continua călătoria în următoarea zi. Nici nu apucă să facă câţiva paşi că dădu fuguţa înapoi să-l îmbrăţişeze pe colegul său de bancă. Bătrânul, surprins de fapta copilului, tot ce i-a putut oferi înapoi a fost cel mai frumos zâmbet pe care l-a văzut copilul în acea zi.

Ajuns acasă, mama băiatului îl întâmpină. Surprinsă de expresia feţei plină de fericire a copilului ei, nu se răbdă să nu-l întrebe: “Ce ai făcut azi de eşti aşa de fericit? Cine ţi-a adus această fericire?”

Copilul îi răspunse: “Am luat masa cu Dumnezeu!”. Şi înainte ca mama lui să apuce să îi răspundă, a mai adăugat: “Ştii ceva? Are cel mai frumos zâmbet dintre toate pe care le-am văzut vreodată!”

Între timp, bătrânul a ajuns şi el acasă şi copilul său, observând privirea paşnică a tatălui, nu a ezitat să nu îl întrebe: “Tată, ce ai făcut azi de eşti atât de fericit? Cine ţi-a adus această fericire?”. El i-a răspuns fiului său: “Am mâncat în parc dulciuri cu Dumnezeu!”. Şi înainte ca fiul său să apuce să îi răspundă, el a adăugat: “Ştii ceva? Este mult mai tânăr decât am crezut!”

MORALA: Prea des subapreciem puterea unei îmbrăţişări, a unui zâmbet, a unei vorbe bune, a unei urechi ascultătoare, a unui onest compliment sau a unui simplu act de caritate. Toate acestea au potenţialul de a face dintr-o zi obişnuită o zi specială sau chiar să schimbe întregul fir al vieţii unei persoane. Şi toate acestea sunt printre cele mai obişnuite lucruri prin care acţionează ajutorul divin.”

Mămăliga – ce a fost şi ce-a ajuns

Mămăliguţa noastră…

Odinioară, mămăliga era mâncarea săracului… Astăzi, ea a devenit o delicatesă apreciată de gurmanzi în restaurantele de lux din întreaga lume!!! Iar reţetele moderne cu mămăligă sunt mai complexe decât clasicul preparat cu brânză şi smântână al românilor. Conţin carne, sosuri aromate, legume sau ingrediente specifice pastelor italiene. Ca să nu mai spunem că arată extrem de apetisant!!!

Mamaliguta cu branza. Imagini pas cu pas pentru mamaliguta cu branza

Iată reţeta de  bază:
Ingrediente: 1 l apă, o linguriţă de sare, 200 g mălai.
Mod de preparare: se pune apa la fiert împreună cu sarea şi când dă în clocot se adaugă mălaiul, lingură cu lingură, amestecând cu telul, pentru a evita producerea cocoloaşelor. După ce s-a încorporat tot mălaiul, se lasă să fiarbă 30 de minute la foc mic, până începe să se desprindă de pereţii vasului şi devine închegată. Se răstoarnă într-o tavă unsă cu puţin ulei, se nivelează şi se lasă să se răcească.

1. Mămăligă la grătar

Ingrediente pentru sos: o ceapă albă, 3 linguri de pastă de tomate, o lingură de ulei, piper alb, mămăligă  tare.
Mod de preparare: în uleiul încins se căleşte ceapa, apoi se adaugă pasta de tomate diluată cu puţină apă, sare şi piper, după gust. Se încinge grătarul şi din mămăliga rece se taie cuburi – cu un cuţit trecut prin apă rece la fiecare tăiere – şi se pune pe grătar câte trei minute, pe fiecare parte. Cuburile se servesc cu sos de roşii, ca atare sau ca garnitură la o friptură.

2. Tocăniţă cu morcovi şi mămăligă

Ingrediente: 3 morcovi tăiaţi cubuleţe, 4 cepe tocate, o cană de lapte de soia, două linguri de ulei de floarea-soarelui, 3 linguri de făină, două linguri de pătrunjel verde mărunţit, sare după gust, mămăligă, frunze de  dafin.
Mod de preparare: se călesc ceapa şi morcovii în două linguri de ulei şi o jumătate de linguriţă de sare. Făina se amestecă bine cu laptele de soia şi se adaugă treptat la compoziţie. Se fierbe totul 10 minute, iar la sfârşit se adaugă pătrunjelul. Se serveşte pe felii de mămăligă şi se decorează cu frunze de dafin.

3. Mămăligă în pături

Ingrediente pentru umplutură: 300 g şuncă de curcan, 150 g spanac fiert şi tocat, 5 linguri de smântână, piper alb după gust, 10 roşii cherry, 200 g mozzarela,  mămăligă
Mod de preparare: se fierbe spanacul 15 minute, apoi se scoate din apă şi se lasă la scurs într-o sită. Şunca se taie mărunt şi se amestecă, într-un vas, cu spanacul tocat, smântâna şi piperul alb. Se face o mămăligă mai tare şi se dă deoparte. Se unge cu ulei o crăticioară şi se aşază în ea, sub formă de strat, jumătate din mămăligă. Se pune apoi umplutura de şuncă şi spanac şi se acoperă cu restul de mămăligă. Se nivelează şi se lasă să se răcească aproximativ o oră, apoi se scoate pe un platou, scuturând crăticioara. Se taie felii, ca tortul, şi se serveşte cu roşii cherry şi cu brânză mozzarela.

4. Burger de mămăligă

Ingrediente: mămăligă, 200 ml ulei de măsline, un dovlecel mai mare, două roşii, 200 g friptură de vită, 100 g  bacon.
Mod de preparare: se face o mămăligă şi se lasă la răcit. Dovlecelul se taie felii groase de 1 cm, iar roşiile, ceva mai subţiri. Rondelele de dovlecel se prăjesc în ulei şi se scot pe şervet din hârtie. Se ţin la cald. Mămăliga se feliază ca un blat de tort, se decupează cu un pahar sau cu gura unui borcan în formă rotundă, apoi se prăjeşte. Se formează burgeri din mămăligă, dovlecel, bacon, friptură de vită, felii de roşii, dovlecel şi iar o felie de mămăligă prăjită.

5. Mămăligă în stil italian

Ingrediente: mămăligă moale, 200 g parmezan ras, busuioc proaspăt; pentru sos – 100 g unt, o ceapă, un morcov, o ţelină, 5-6 roşii, 2 căţei de usturoi, o linguriţă de cimbru uscat, o jumătate de linguriţă de zahăr, sare,  piper.
Mod de preparare: se curăţă legumele pentru sos, se rad şi se călesc în unt. Se fierb 30 de minute şi aproape de final se adaugă zahăr, cimbru, sare şi piper. Mămăliga se împarte în farfurii, în formă de cuib, şi se pun peste ea sos, parmezan şi frunzuliţe de busuioc proaspăt.

6. Fasole cu carne de vită

Ingrediente: 500 g fasole uscată roşie, 1 kg carne de vită, un ardei gras roşu, o ceapă, un morcov, două linguri de bulion, busuioc, sare, piper, ulei,  mămăligă.
Mod de preparare: se alege fasolea şi se lasă în apă de seara până dimineaţa. Se pune la fiert într-o cratiţă, în apă proaspătă cu puţină sare (apa se schimbă de două sau de trei ori în timpul fierberii), apoi se adaugă ceapa, ardeiul şi morcovul curăţate, dar întregi şi se lasă să fiarbă încet, până scade zeama. Separat, carnea se taie cubuleţe şi se căleşte înăbuşit până se frăgezeşte, apoi se adaugă bulionul, busuiocul, sare şi piper după gust şi se mai lasă 5 minute pe foc.
Mod de servire: fasolea se aşază în jurul mămăligii, iar carnea, deasupra ei.

7. Purcel din mămăligă

Ingrediente: 500 g mămăligă rece, 50 ml de ulei sau 50 g de untură, sare.
Mod de preparare: mămăliga se sfărâmă cu o furculiţă, apoi se pune la prăjit într-o tigaie încinsă, în ulei sau în untură. Se sărează, apoi se lasă puţin să se rumenească, amestecând frecvent, ca să nu se lipească. Se serveşte imediat, simplă, cu o bucată de carne sau cu mujdei.

8. Frigărui cu mămăligă şi ciuperci

Ingrediente: 500 g ciuperci mici, 100 g unt, sare şi piper după gust, mămăligă  tare.
Mod de preparare: se face o mămăligă tare şi se lasă la răcit. Se pune untul topit în tava cuptorului şi se aşază în el ciupercile spălate. Se sărează, se piperează şi se introduc în cuptorul încins, 15 minute. Se scot apoi pe un platou, iar sosul se pune într-un castron. Mămăliga se taie cubuleţe şi se pune pe beţe de frigărui, alternată cu jumătăţi de ciuperci. Frigăruile se servesc stropite cu sosul de unt.

9. Cuburi de mămăligă cu ton

Ingrediente pentru umplutură: o cutie de ton în apă, 3 linguri de maioneză, 4 linguri de iaurt, un avocado, o roşie, o ceapă roşie, câteva fire de pătrunjel, 100 g măsline verzi fără sâmburi, mămăligă  tare.
Mod de preparare: se taie cuburi de mămăligă şi se pun pe un platou. Se scurge peştele şi se pune într-un castron. Se taie fructul de avocado pe lung şi se scoate sâmburele. Pulpa fructului se toacă mărunt şi se amestecă împreună cu maioneza, peştele şi iaurtul. Se adaugă roşia tăiată cubuleţe, ceapa roşie şi pătrunjelul tocate mărunt. Amestecul se pune cu linguriţa pe fiecare cub. Se decorează cu felii de măsline verzi.

10. Mămăligă în straturi, cu cârnăciori

Ingrediente: mămăligă, 200 g telemea, 150 g de cabanos, două ouă, trei linguri de ulei, o linguriţă de  sare.
Mod de preparare: se rade brânza, se bat ouăle, iar cârnăciorii se taie în rondele. Se unge o cratiţă cu ulei şi se pune în ea jumătate din mămăligă. Se toarnă jumătate din ouăle bătute şi brânză. Se acoperă cu restul de mămăligă, ou bătut, brânză rasă şi cârnăciori. Se dă 30 de minute la cuptor.

11. Mămăligă prăjită, cu legume

Ingrediente: o mămăligă tare, o vânătă, o roşie, un ardei, 100 ml ulei de floarea soarelui, o legătură de mărar, o legătură de pătrunjel, sare,  piper.
Mod de preparare: mămăliga se aşază caldă într-o folie şi se rulează, ca un salam de biscuiţi, iar când se răceşte, se feliază şi se prăjeşte puţin în ulei încins. Se scoate apoi pe un şervet din hârtie, ca să se scurgă uleiul în exces. Legumele se spală, se taie cubuleţe şi se călesc câteva minute în ulei, împreună cu verdeaţa tocată. Se condimentează şi se servesc cu feliile de mămăligă prăjită.

12. Mămăligă cu pui paprika

Ingrediente: 6 pulpe superioare, două cepe, un ardei gras roşu, 4 roşii, 2 ardei iuţi roşii, sare, piper, ulei, pătrunjel proaspăt, mămăligă  moale.
Mod de preparare: se taie pulpele în două şi se pun la prăjit în ulei, într-o tigaie din teflon. Legumele, cu excepţia ardeiului iute, se curăţă şi se taie mărunt, apoi se pun la prăjit peste carnea rumenită, cu sare şi piper. Ardeii iuţi se curăţă de cotor şi se adaugă întregi în tigaie. Se pun puiul şi legumele peste mămăligă şi se presară pătrunjel tocat.

13. Mămăligă fiartă în lapte

Ingrediente: 350 ml lapte, două linguri mari de mălai, două linguri de brânză de vaci, o lingură de smântână, puţin unt, sare după  gust.
Mod de preparare: se pune la fiert laptele, iar când clocoteşte, se adaugă mălaiul “în ploaie” şi sarea. Se fierbe 30 de minute, amestecând cu o lingură de lemn. La final, se adaugă untul şi brânza de vaci şi se amestecă. Se taie felii şi se serveşte cu smântână proaspătă. Sfaturi:
– Mămăliga tare se taie perfect dacă lama cuţitului se umezeşte cu apă.
– Ca să nu facă cocoloaşe, udă mălaiul înainte de a-l pune la fiert.
– La mâncărurile cu sos e mai bună mămăliga tare (mai… “vârtoasă”, cum se spune pe la ţară…), în timp ce la clasicul preparat cu brânză şi smântână e mai bună cea… mai moale.
– 100 g de mălai au 351 de calorii.

Aşadar consumaţi cu încredere mămăligă şi nu-i luaţi în considerare pe cei care ne fac mămăligari. Ei nu ştiu adevărul, şi anume că:

Istoria  demonstrează,
Şi morala o reţin:
Mămăliga explodează
Când “mălaiul” e puţin.

S-a văzut şi în decembrie ’89.

Vindecarea cu puterea minţii!!

Astăzi vei învăţa cum se utilizează puterea minţii în folosul sănătăţii. Există multe tipuri de practică în direcţia asta, însă eu am ales o metodă simplă şi practică pe care o folosesc şi eu. ATENŢIE! Acest exerciţiu se face doar în linişte totală, în locuri unde nu există posibilitatea să fii întrerupt (aşadar, telefonul şi alte chestii să fie închise).

1. Aşază-te în pat pe spate, cu mâinile pe lângă corp, apoi închide ochii şi ridică-i ca şi cum ai vrea să-ţi priveşti fruntea cu ochii închişi.

2. Respiră profund – şi trage aerul “în burtă”.

3. Relaxează-ţi trupul repetând mental: “Cu fiecare expiraţie sunt din ce în ce mai relaxat”.

4. Concentrează-te pe fiecare parte a corpului separat: “fruntea îmi este din ce în ce mai relaxată, sprâncenele, obrajii, buzele, gâtul, pieptul, braţele, palmele îmi sunt din ce în ce mai relaxate… până ajungi la degetul mic de la picioare.

5. Apoi numără descrescător de la 100 la 1 şi VIZUALIZEAZĂ fiecare număr cum se îndepărtează încet. Dă fiecărui număr o formă şi o culoare şi imaginează-ţi-l cum se îndepărtează încet. Lasă cam 2 secunde între numere.

* Notă: De-a lungul numărătorii ţi se va întâmpla să uiţi să vizualizezi numerele sau să-ţi sară gândul şi la alte lucruri. Fii atent de fiecare dată când păţeşti aşa ceva (se va întâmpla de câteva ori) şi direcţionează-ţi atenţia iar pe vizualizarea numărătoarei.

7. Când ajungi la 1, repetă mental “sunt o persoană sănătoasă, tânără şi echilibrată.

8. În timp ce repeţi, imaginează-ţi un ecran mental ca la cinematograf, pe care apare întreg corpul tău. Vizualizează pe ecranul mental toate procesele prin care corpul tău se vindecă, întinereşte şi se echilibrează şi încearcă să SIMŢI fiecare modificare pozitivă din corpul tău. SIMTE şi bucuria/împlinirea/entuziasmul unui om complet sănătos.

* Nu e nevoie să ştii anatomie, poţi doar să-ţi imaginezi o rază de lumină care trece prin corpul tău şi îl vindecă, întinereşte şi echilibrează… sau orice altă imagine care sugerează vindecarea.

9. Apoi numără mental de la 1 la 5. Când începi, spune: “Când ajung cu numărătoarea la 5 mă simt complet treaz şi cu programele de vindecare activate”. Când eşti la cifra 3 în numărătoare – mai repetă o dată fraza precedentă.

10. Când ajungi la 5, vizualizează imaginea cu tine sănătos, apoi mişcă-ţi uşor degetele de la mâini şi de la picioare şi deschide ochii.

Bravo! Tocmai ţi-ai programat creierul să se ocupe de însănătoşirea corpului. Pentru a amplifica puterea de vindecare a creierului tău, îţi recomand să îţi acorzi în fiecare zi câte 15 minute, în care să faci MEDITAŢIE pentru sănătate

………………………………

Este demonstrat ştiinţific faptul că ne putem îmbunătătii starea de sănătate folosindu-ne puterea minţii. Creierul deţine controlul absolut asupra organismului . El ne ajută să facem acţiunile conştiente, dar în acelaşi timp coordonează şi programele inconştiente (adică cele în care nu te gândeşti în mod activ).

Adică, pe de o parte ne ajută să ne mişcăm conştient, să vorbim sau să muncim conştient, iar pe de altă parte reglează cât acid gastric să fie în stomac, reglează componenţa sângelui, reglează cât de des să bată inima, reglează câţi hormoni să elibereze toate glandele… şi aşa mai departe. Toate aceste acţiuni inconştiente sunt coordonate cu mare precizie de către creier.

Aşadar, creierul tău se ocupă 24 de ore pe zi de procesele inconştiente care au loc în corp, pentru a-ţi asigura starea optimă pentru supravieţuire. Ca să dau un exemplu: Poţi să simţi acum tricoul pe care-l ai acum pe tine? Îl simţi? Dacă eu acum nu ţi-aş fi spus… ce crezi? Corpul tău ar fi simţit că are un tricou pe el?

Normal că n-ar fi simţit, însă tu nu ai conştientizat asta, până nu ţi-am spus eu. Adică tu ai fi simţit tricoul tot timpul zilei, însă în mod inconştient, până când ţi-am spus eu să te gândeşti la el şi astfel te-am făcut conştient de el. Pe acelaşi model funcţionează TOATE procesele din organismul tău. De exemplu:

Stomacul produce acid gastric în mod inconştient, adică NU trebuie tu să te gândeşti “acum produc acid gastric”, ci creierul tău se ocupă de asta, în mod automat. Partea bună este că toate programele inconştiente pot fi controlate şi manipulate pozitiv, odată ce devii conştient de ele. Însă pentru a le putea controla eficient e necesar să intri în STAREA ALFA.

…………………………………………………..

Starea alfa

“Vindecarea se petrece cel mai eficient în starea alfa.” Ce este starea alfa?

Ca să înţelegeţi ce înseamnă starea alfa trebuie să-ţi spun câteva lucruri despre creierul uman. Creierul tău funcţionează pe baza unei cantităţi foarte mici de curent electric, asemenea unui computer. Acest curent produce încontinuu pulsaţii/vibraţii la diferite frecvenţe (adică uneori pulsează mai rar, alteori mai des).

Când frecvenţa este între 12 şi 16 Hz (pulsaţii mai dese), atunci te afli în STAREA BETA. Acum, când citeşti aceste rânduri, te afli în starea BETA, la fel şi când munceşti sau vorbeşti, sau faci orice activitate conştientă. Aşadar, starea BETA este starea “normală” de peste zi. Simplu.

Însă, când adormi… creierul tău îşi scade frecvenţa la 8-12 Hz sau frecvenţa ALFA (pulsaţii mai rare). Aşadar când aţipeşti, intri instantaneu şi inconştient în starea ALFA. Totuşi, partea frumoasă e că poţi intra în starea alfa şi când eşti conştient şi treaz.

Aşadar, dacă îţi poţi reduce frecvenţele cerebrale la aceste nivele fără să dormi, eşti capabil să intri într-o stare alfa conştientă. O stare situată undeva la graniţa dintre somn şi veghe. Aceasta îţi va permite să controlezi şi să valorifici puterea creativă şi vindecătoare a minţii. Cum intri în starea alfa?

Simplu. În primii 5 paşi de la începutul articolului. Adică, în timp ce faci numărătoarea de la 100 la 1. Acea numărătoare de a-ţi scădea frecvenţa creierului de la beta la alfa. Dacă procedezi corect, ar trebui să fii în starea alfa în momentul când ajungi la 1.

După ce ai intrat în starea alfa, comenzile pe care le dai creierului intră direct în subconştient, având astfel o influenţă puternică asupra programelor care rulează în acest nivel. Practic, de la această fază programezi direct softul care coordonează programele inconştiente din corpul tău.

Vindecarea propriu zisă

În starea alfa te poţi folosi de 2 unelte esenţiale pentru vindecare: Afirmaţiile şi Vizualizarea. În exerciţiul de mai sus le-am folosit împreună, însă ele pot fi folosite şi separat.

A) Afirmaţiile… sunt idei pozitive pe care trebuie să le repeţi mental în timpul stării alfa.

+ Afirmaţiile se fac MEREU la timpul prezent, ca şi cum acţiunea s-ar fi întâmplat deja.

Dacă spui: vreau să fiu sănătos, subconştientul tău va înţelege acest lucru ca pe o aşteptare a ta. Ceea ce vei primi este doar aşteptarea dorinţei de a fi sănătos şi nu starea în sine. Ceea ce ar trebui să spui este: “Sunt un om sănătos”. Subconştientul tău va înţelege acest lucru ca pe o realitate prezentă şi va face ca această realitate să fie adevărată.

* IMPORTANT: înlocuieşte “vreau” cu “am” sau “sunt”. Evită cuvântul NU, afirmaţiile trebuie să fie pozitive. De exemplu: în loc de “Vreau să nu mai fiu bolnav” vei folosi “Sunt din ce în ce mai sănătos”. Sau în loc de “vreau să nu mă mai îngraş/slăbesc”, vei folosi “Greutatea mea optimă este de 52 kg” – observi timpul prezent şi lipsa negaţiei.

+ Fă afirmaţii hotărât, fără pic de îndoială! Poţi folosi orice afirmaţie pozitivă, ca de exemplu: corpul meu este din ce în ce mai sănătos; inima mea funcţionează din ce în ce mai bine; părul meu este din ce în ce mai des/puternic/sănătos; stomacul meu digeră din ce în ce mai bine; pielea mea este din ce în ce mai frumoasă/netedă/curată…

B) Vizualizarea… constă în formarea unor imagini mentale care descriu sănătatea, aşa cum ţi-o doreşti

1. Imaginează-ţi că ai în faţa un ecran mental asemenea unui televizor imens pe care vei proiecta vizualizarea.

2. Pe acest ecran vizualizează starea actuală a corpului cu boala sau durerea inclusă. Nu foarte sofisticat, îţi poţi imagina durerea ca o pată neagră de exemplu.

3. Acum vizualizează cum dispare boala.. Imaginează-ţi pata neagră cum dispare din ce în ce mai mult. (Nu contează dacă foloseşti pata neagră sau ţepi, sau orice altceva. Eşti liber să reprezinţi boala cum doreşti. Trebuie doar să fii simbolic. Mintea ta înţelege).4. SIMTE EMOŢIILE asociate cu imaginea! – foarte important. Cum te-ai simţi dacă ai fi mai sănătos/slab/gras/frumos? Simte acele emoţii cum circulă prin fiecare celulă din corpul tău! Simte bucuria, împlinirea, entuziasmul, euforia, fericirea, eliberarea!

5. Foloseşte-ţi cât mai mult simţurile pentru rezultate cât mai bune. Simte parfumul sănătăţii! Priveşte-o ca o lumină strălucitoare! Simte-o ca o mângâiere caldă, ca o binecuvântare!

6. Încheie cu o imagine minunată! Fă o poză cu imaginea ta, aşa cum îţi doreşti, plus o afirmaţie pozitivă de tipul: “Sunt sănătos şi mă simt excelent!”.

Note suplimentare

+ Această tehnică poate fi utilizată în multe alte scopuri, pe lângă sănătate, deoarece are şi o latură spirituală. Poate fi folosită chiar şi pentru a atrage TOATE lucrurile pe care ţi le doreşti de la viaţă. De exemplu, dacă-ţi doreşti o maşină, vei reprezenta pe ecranul mental o imagine cu tine la volanul acelei maşini… sau pentru orice alt scop.

+ Este foarte important ca în timpul meditaţiei să nu te deranjeze nimeni şi să NU fie deloc zgomot în jur! Excepţie face muzica meditativă <http://google.ro&gt;

+ Pentru rezultate bune recomand consecvenţă şi perseverenţă. În concluzie… Eu găsesc această practică extraordinară, deoarece este simplă, naturală şi foarte eficientă. Mai mult, o găsesc şi foarte plăcută şi relaxantă. Prefer să stau seara 15-30 de minute ca să meditez, decât să-mi irosesc timpul aiurea, la televizor.

Aşadar… dacă decizi să integrezi meditaţia între obiceiurile tale zilnice, vei avea numai de câştigat. Iar dacă te ţii de ele şi te decizi să evoluezi în direcţia asta, vei descoperi mulţimea de comori ascunse ale meditaţiei, care probabil îţi vor schimba viziunea asupra lucrurilor pentru totdeauna (aşa cum mi s-a întâmplat mie).

It’s up to you!

De ziua lui, Petru se ţine de glume

* Recent s-a efectuat un sondaj pe plan mondial. Întrebarea a fost: “Vă rugăm să ne spuneţi opinia dumneavoastră în legătură cu lipsa de alimente din restul lumii”. Sondajul a fost un eşec total:
– în Africa nu ştiau ce înseamnă “alimente”;
– în Europa de Vest nu ştiau ce înseamnă “lipsă”:
– în Europa de Est nu ştiau ce înseamnă “opinie”:
– în America de Sud nu ştiau ce înseamnă “vă rugăm”;
– în S.U.A. nu ştiau ce înseamnă “restul lumii”.
.
* Care este bârfa absolută?
Mutul povesteşte surdului că orbul a văzut paralizatul fugind.
.
* Cică s-a descifrat mesajul de pe una dintre cutiile negre de la un avion care a lovit Word Trade Center:
– Băi Funare, eşti sigur că asta-i Budapesta?
.
* Semnele de pe tastatură s-au gândit să dea o petrecere, dar nu voiau să-l invite pe punct. Punctul îşi ia inima în dinţi şi pleacă la petrecere. La poartă, bodygarzii escape şi delete:
– Cine eşti tu?
– Eu sunt steluţa, dar m-am dat cu gel…
.
* Într-o zi, soţia se plânge soţului:
– Dragă, sunt nemulţumită că am sânii mici.
Soţul îi răspunde:
– Ia o bucată de hârtie igienică, freac-o între sâni şi în câţiva ani ai să vezi că o să-ţi crească.
– De unde ştii?, întreabă mirată soţia.
– Cu fundul a funcţionat, nu-i aşa?
.
* Urci o blondă şi o brunetă într-un avion. Avionul decolează şi pe la vreo 3000 de metri le aruncă din avion. Care cade prima?
RĂSPUNS CORECT: Bruneta.
De ce?
1) Pentru că blonda e paraşută.
2) Pentru că bruneta este atrăgătoare şi o atrage pământul.
.
* Soldaţii la raport, afară. Vine comandantul şi spune:
– Mai mişcă cineva?
O voce din spate răspunde:
– Pământul, domnule comandant.
Comandantul:
– Cine a spus asta?
Răspunde din nou vocea:
– Galileo Galilei.
Comandantul:
– Galileo Galilei, un pas în faţă!!!
.
* Pe o bancă, în parc, un copil mânca într-o disperare dintr-o cutie de bomboane. O bătrână îl vede şi îi spune:
– Nu trebuie să mănânci atâtea bomboane, te poţi îmbolnăvi!
– Dar dumneavoastră ştiţi cât a trăit bunicul meu? 105 ani!
– Şi mânca atât de multe bomboane?
– Nu, dar îşi vedea de treaba lui!
.
* Poliţiştii moldoveni i-au promis martorului cheie operaţie plastică şi înmormântare fictivă.
– Şi s-au ţinut de promisiune?
– Mda… Mai întăi l-au desfigurat, apoi l-au îngropat în pădure.
.
* Project manageri: Care sunt fazele realizării unui proiect?
1. Entuziasm.
2. Sudoare.
3. Deznădejde.
4. Căutarea vinovaţilor.
5. Pedepsirea vinovaţilor.
6. Pedepsirea celor care n-au avut nicio treabă cu proiectul.
.
* “Dacă greşeşti şi taci, eşti un înţelept.
Dacă ai dreptate şi taci, eşti căsătorit.”
.
* Nevasta unui deţinut merge în audienţă la directorul închisorii.
– Domnule director, vă rog să-i daţi bărbatului meu o muncă mai uşoară.
– Dar, doamnă, soţul dumneavoastră lipeşte etichete pe sticle. Vi se pare greu?
– Nenorocitul, mie mi-a zis că sapă un tunel…
.
* Vara, căldură mare. Pe malul unei bălţi, Ion şi Gheo, cam afumaţi, dau la peşte. Un tip pe schiuri trece cu viteză, tras de-o barcă cu motor, făcând valuri.
– Măi Ioane, ăsta ne sperie toţi peştii, fir-ar el să fie!
– Să dea Dumnezeu să te îneci, fir-ai tu să fii!, îl înjură Ion. Schiorul, încercând să ia o curbă mai strânsă, cade în apă şi dispare la fund. Ion, după vreo două minute, către Gheo:
– Măi Gheo, ce Dumnezeu, hai măi să-l scoatem pe fraierul ăla din apă, poate mai suflă.
Sar amândoi în apă, îl trag pe ăla la mal şi Ion începe să-i facă respiraţie gură la gură. După vreo zece minute, se opreşte şi se răsteşte la Gheo:
– Ia mai fă-i bă şi tu, că eu am obosit.
Gheo începe să sufle şi el în gura ăluia, cu putere. Ion, după vreo zece minute, uitându-se lung:
– Măi Gheo, da’ ăla pe care-l înjurarăm noi nu se dădea cu schiurile?
– Ba da, mă!, confirmă Gheo.
– Păi, ăsta de ce are patine?

Scrisoare către FIFA

Ca urmare a solicitării pe care ne-aţi trimis-o şi în care cereaţi părerea noastră despre antrenorul naţionalei de fotbal al României, Victor Piţurcă, vă facem cunoscute următoarele:

Victor Piţurcă este un antrenor muncitor, serios şi cinstit. Condamnarea la un an de zile de închisoare CU SUSPENDARE (!), e o greşeală a justiţiei de la noi din ţară, generată de un dosar politic fabricat de invidioşi. Pur şi simplu a vrut să ajute un credincios şi a semnat o hârtie pe care nici nu a citit-o, pentru că oricum nu o înţelegea, el fiind calificat doar în fotbal şi nu se pricepe la chestii de-ăstea juridice. Chiar şi eu am fost târât prin tribunale de către astfel de indivizi fără scrupule, dar am avut noroc cu cunoştiinţele mele în legislaţie şi am reuşit să le închid gura. Că aşa e pe la noi.

Faptul că Piţurcă este un cartofor înrăit, nu afectează cu nimic profesionalismul lui şi nici munca pe care o depune pentru pregătirea naţionalei. Cu toţii avem câte o pasiune, mai mare sau mai mică, iar a lui este jocul de noroc, prin care-şi satisface nevoia de adrenalină. Pe banca de antrenor nu prea mai are parte de astfel de emoţii, fiindcă naţionala noastră de fotbal persistă în modestie şi toate pronosticurile pesimiste se adeveresc fără probleme. Trebuie să menţionez că totuşi antrenorul nostru este calculat, el nepunând la bătaie mize mari în jocurile de pocher, precum: casa, nevasta, amanta, copiii etc.

La acuzaţia că nu vrea să plătească pensie alimentară copilului fostei sale amante, vă pot răspunde cu mâna pe inimă că este o exagerare. El va respecta cu sfinţenie hotărârea instanţei, doar că nu înţeleg: de ce atâta grabă? Deocamdată a avut cheltuieli cu nunta fiicei sale şi ar fi normal ca fosta amantă să-l înţeleagă şi să-i fie alături în aceste momente grele. Dar ea e o egoistă şi nu se gândeşte decât la copilul ei! Ar trebui să fie mândră că un antrenor de asemenea calibru i-a făcut onoarea să-i conceapă un băiat care s-ar putea să-i semene în inteligenţă şi hărnicie. Nu să mai aibă pretenţii materiale care l-ar putea afecta psihic pe Victor Piţurcă, iar prin aceasta, munca lui de interes naţional.

În concluzie, Victor Piţurcă este unul dintre cei mai buni antrenori pe care l-a avut naţionala de fotbal a României şi recomand să nu se ia nici o măsură disciplinară împotriva lui. E adevărat că rezultatele de pe teren nu sunt lăudabile, dar să nu vă luaţi după scorul final. România a jucat întotdeauna mai bine decât adversarele sale şi doar cu mare noroc au reuşit să contrazică acestea realitatea de pe teren. Ori cu ajutorul arbitrilor, care au mereu ceva împotriva noastră. Pe de altă parte, faptul că noi pierdem meciurile face parte dintr-o strategie originală şi pe termen lung a selecţionerului. E atât de complicată încât nu a-ţi înţelege-o, chiar dacă aş vrea să v-o explic. De aceea închei aici pledoaria mea şi sper că veţi ţine seama de recomandările mele.

Cu respect: Mircea Sandu, Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal

P.S. – Acesta este un pamflet şi trebuie tratat ca atare. Orice nume şi caractere care au un corespondent în realitate NU ESTE, PROBABIL, ÎNTÂMPLĂTOARE!

Scurt interviu cu un miliardar

Interviu CNBC cu WARREN BUFFET, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, care a donat 31 de milioane $ pentru caritate. Câteva aspecte foarte interesante ale vieţii lui:

1. –  A cumpărat prima acţiune la 11 ani şi a regretat că a început prea
târziu!
2. –  A cumpărat o mică fermă la 14 ani cu economiile din vânzări de ziare.
3. –  Şi astăzi mai locuieşte în mica lui casă din Omaha, cu 3 camere, pe care a cumpărat-o după ce s-a căsătorit, acum 50 de ani. El spune că în acea casă are totul. În casa sa nu are nici un tablou sau decoraţiuni interioare, statui.
4. – Îşi conduce singur maşina, nu are şofer şi nu are bodyguard.
5. – Niciodată nu a călătorit în avion particular, chiar fiind proprietarul celei mai mari companii de avioane private din lume.
6. – Compania lui, Berkshire Hathaway, are în subordonare încă 63 de firme. Odată pe an, el trimite scrisori directorilor firmelor sale, cu targeturile pentru noul an. Niciodată nu convoacă reuniuni sau dă telefoane zilnice directorilor.
Directorilor le-a impus următoarele 2 reguli:
REGULA 1: Nu pierdeţi niciodată investiţiile acţionarilor.
REGULA  2: Nu uitaţi regula 1.
7. – El nu socializează cu lumea din înalta societate. Îşi petrece timpul liber cu o farfurie de popcorn la TV.8. – Bill Gates, cel mai bogat om din lume, la cunoscut recent, acum 5 ani. Bill Gates credea că nu are nimic în comun cuWarren Buffet. Pentru asta, a stabilit o întâlnire cu el, programată să dureze o jumătate de oră. Dar când l-a cunoscut, întâlnirea a durat 10 ore şi Bill Gates s-a transformat într-un fan al lui Warren Buffet.
9. – Warren Buffet nu are telefon mobil şi nici laptop pe birou.
10. – Sfatul lui pentru tineri: Îndepărtaţi-vă de cărţile de credit şi investiţi în voi.

Amintiţi-vă:

A. Nu banul face pe om, ci omul face  banul.
B. Viaţa este atât de simplă pe cât v-o faceţi voi.
C. Nu faceţi ce spun alţii, ascultaţii, dar faceţi cum simţiţi.
D. Nu vă îmbrăcaţi doar cu haine de firmă, ci cu cele în care vă simţiţi confortabil.
E. Nu cheltuiţi bani pe lucruri care nu sunt necesare, ci doar pe cele cu adevărat necesare.
F. Până la urmă, viaţa voastră e a voastră. De ce să le daţi şansa altora să v-o conducă?
G. Dacă banii nu ajută ca să-i împarţi cu ceilalţi, atunci pentru ce mai sunt buni? AJUTAŢI CHIAR DACĂ NU PUTEŢI, MEREU CEI CARE ŞTIU SĂ ÎMPARTĂ VOR FI BINECUVÂNTAŢI.
H. Nu cheltuiţi banii pe care nu îi aveţi. Cărţile de credit, împrumuturile, etc au fost inventate de societatea de consum.
I. Înainte de a cumpăra ceva, gândiţi-vă: Ce mi se întâmplă  dacă nu cumpăr asta? Dacă răspunsul este “nimic”, atunci nu cumpăraţi, pentru că înseamnă că nu aveţi nevoie.

“Nimic nu am adus pe lume, nimic nu vom lua când plecăm…”

De ziua lui, drapelul jeleşte

accident muntenegru

Astăzi ar trebui să se sărbătorească ziua drapelului, dar din cauza accidentului de mare amploare petrecut pe serpentinele din Muntenegru, guvernul României a decretat zi de doliu naţional. Astfel că nu putem sărbători un drapel coborât în bernă, în loc să se înalţe maiestuos, măcar de ziua lui. Poate că ar fi trebuit să se decaleze cu o zi această comemorare a victimelor, dar autorităţile române s-au inspirat şi aici după cele din Muntenegru, aşa cum au făcut-o şi cu interesul acordat celor loviţi de soartă în acea teribilă catastrofă rutieră.

Faptul că sârbii au acţionat cu atâta promtitudine, organizare şi omenie, i-a mobilizat şi pe reprezentanţii României, la iniţiativa neobositului dr. Raed Arafat, să nu se lase mai prejos şi să ofere tot sprijinul material şi logistic pentru aducerea în ţară a victimelor. E bine când alţii ne dau exemple şi noi ştim să le preluăm. Pentru că numărul românilor morţi şi răniţi este foarte mare, aproape că face concurenţă victimelor connaţionali ale intervenţiei din Afganistan. Doar că soldaţii bănuiau ce-i aşteaptă, dar s-au dus în speranţa unui câştig mai bun, pe când românii din “autocarul morţii” au plătit din buzunar pentru moartea sau rănirea lor.

E un subiect foarte tragic şi delicat totodată. Cum de s-a produs o asemenea nenorocire nu poate încă nimeni să dea un răspuns edificator. Cert este că autocarul avea o viteză prea mare pentru ca şoferul să poată redresa direcţia, după o depăşire a unor pietoni. Viteza rămâne o cauză frecventă a celor mai multe accidente, deşi se găsesc destui cretini care spun că nu e o problemă pentru trafic. În ziua de azi, graba e cea care ne caracterizează comportamentul de zi cu zi, şi asta se poate vedea şi pe şosele. Chiar dacă avem puţini kilometri de autostradă, când prindem o fâşie de drum fără gropi, apăsăm cu lăcomie pedala de acceleraţie până la podea. Nu mai ţinem cont de celelalte pericole, de ceilalţi participanţi la trafic. Dar să lăsăm organele abilitate să cerceteze şi să expună tot scenariul accidentului.

Victimele s-au întors acasă şi patru spitale din capitală au făcut un efort deosebit pentru a-i primi pe răniţii care veneau dintr-un singur spital al unei mici ţări. E şi aici o diferenţă care are semnificaţia ei. Guvernul a promis tot sprijinul necesar: ajutor material şi psihologic acordat fiecărei familii. Pe mine m-a intrigat în special prezenţa câte unui psiholog la comunicarea tristei veşti către cei care au suferit o pierdere prin deces, pe lângă cel care face tristul anunţ. Prin asta vrem să fim mai catolici decât Papa şi să arate oficialii ce mult le pasă. Nici la americani nu am văzut să vină psihologul şi să fie alături când familia primeşte vestea unui deces pe front. Psihologul se consultă după înmormântare, pentru a trece mai uşor peste această pierdere. La aflarea pierderii suferite, cei apropiaţi lui au nevoie mai degrabă de o soră medicală care să-i administreze un calmant. Chiar dacă psihologul o să “o ia pe după vişin”, cu vrăjeli şi alte formule specifice profesiei, tot trebuie să-i spună că persoana în cauză a murit, iar românul se descarcă jelind.

Dacă nu mai are lacrimi, angajează bocitoare şi se roagă lui Dumnezeu pentru sufletul mortului. Atunci un duhovnic e binevenit, nu un psiholog. Dar trebuia să marcheze şi guvernul un punct în plus faţă de muntenegrenii care ne-au dat o lecţie de omenie. La noi însă, cu excepţia medicilor care se luptă să facă faţă situaţiilor de acest gen în ciuda dotărilor precare, totul e mai mult de faţadă.

Beneficiile sâmburilor amari de caise

Sâmburii amari de caise – Vitamina B17

Doar sâmburii amari de caise conţin Vitamina B17

Ani de-a rândul, chimioterapia a fost considerată ca fiind singurul mod de a elimina cancerul. Specialiştii încep să reconsidere o cale alternativă, nutriţia. Se pare că toţi avem celule canceroase în corpul nostru. Un sistem imunitar puternic poate distruge aceste celule înainte ca ele să se multiplice şi forma tumori. Mâncarea procesată, stilul de viaţă şi mediul poluant pot duce la apariţia cancerului în corpul uman.

Vitamina B17, controversată şi nerecunoscută de către lumea medicală, este conţinută tocmai de către alimentele bogate în nutrienţi: hrişca, ovăz, secară, orz, orez brun, fasole albă, mazăre, broccoli, varză obişnuită, varză vânătă/roşie, conopidă, spanac, migdale amare, dovlecei, cartofi dulci, coacăză neagră, zmeură, struguri, ceapă roşie, vin roşu, vânătă, seminţele şi miezul din sâmburii de caise, piersici, pere, prune. Sâmburii amari de caise de la izvorshop.ro sunt aduşi din Uzbekistan, ţară cu tradiţie în consumul şi producţia lor. Doar sâmburii amari conţin vitamina B17. Dintre toate alimentele, sâmburii amari de caise sunt cea mai bogată sursă de vitamina B17 (amigdalină).

Vitamina B17 a fost izolată pentru prima dată în anul 1950 de către biochimistul dr. Ernest Krebs. Atunci când este digerată se descompune în glucoză, benzaldehidă şi cianură de hidrogen. Aceşti compuşi pot să omoare celulele canceroase cam în acelaşi fel în care o face şi chimioterapia.

Ce conţine sâmburele amar de caisă

Pe lângă vitamina B17, sâmburii amari de caisă sunt o sursă mare de fier, potasiu, fosfor şi vitamina A.

Vitamina B17 – beneficii asupra sănătăţii

Vitamina B17 este un ajutor foarte important în lupta împotriva principalului inamic al sănătăţii omului, cancerul, şi ajută la prevenirea acestei boli. B17 reprezintă un prim ajutor pentru organism în lupta împotriva bacteriilor şi infecţiilor, în remedierea ţesuturilor bolnave, în dezvoltarea unei danturi şi structuri osoase solide. Datorită conţinutului de celuloză şi pectină, sâmburii de caise sunt foarte des folosiţi ca laxativ uşor. Cu un conţinut bogat în fier, sâmburii de caise sunt recomandaţi în cazuri de anemie, ajutând totodată la creşterea cantităţii de hemoglobină.

Îmbătrânirea prematură

Mai multe studii făcute în Statele Unite ale Americii indică miezul de caisă ca fiind printre cele mai puternice alimente pentru stoparea şi chiar pentru “inversarea” îmbătrânirii. În principal, sâmburii de caisă, dar şi caisele proaspete, ajută la menţinerea sănătăţii sistemului nervos, protejând în special memoria. De asemenea, ajută la menţinerea sănătăţii sistemului digestiv şi a vaselor de sânge, precum şi a tonusului muscular.

În triburile Hunza din Himalaya nu s-a întâlnit nici un caz de cancer, oamenii de aici fiind mari consumatori de caise, sâmburi de caise, legume proaspete, cereale nedecorticate. În medicina chineză, sâmburii amari de caisă sunt un remediu redutabil pentru bolnavii cu probleme respiratorii, de artrită, indigestie şi pentru menţinerea tinereţii biologice. Se spune că cinci sâmburi administraţi zilnic adaugă tot atâtea zile de sănătate şi fericire la viaţa celui care îi consumă. Tratamentul cancerului cu vitamina B17 este ilegal în SUA. Pacienţii suferinzi de cancer care-şi pun speranţe în această metodă trebuie să urmeze tratamentul specific la clinici din alte ţări: Australia, Germania, Belgia, Anglia, Grecia, Israel, Italia, Mexic, Peru, Spania, Elveţia etc.

Cum se consumă sâmburii amari de caisă

Se fac cure la patru săptămâni, timp în care se consumă între 5 şi 8 sâmburi pe zi. Nu consumaţi sâmburii dintr-o dată. Dacă nu vă place gustul amar al miezului de caisă, îl puteţi pisa şi amesteca cu musli, iaurt, făină pentru biscuiţi etc. Consumaţi în timpul curei cât se poate de multe fructe şi legume. Tratamentul se poate relua.

Natalitatea – o problemă pentru cei înstăriţi

România are din ce în ce mai puţină populaţie. Preşedintele ţării estima zilele trecute că prin anul 2030 vom fi doar 15 milioane. Nici nu îndrăznesc să mă gândesc care va fi proporţia minorităţilor de acum, pentru că românii nu prea mai vor să aibă copii. Motivul invocat de marea majoritate este sărăcia şi grija pentru viitorul nu prea roz. Pe acest considerent, ar trebui să deducem că cei bogaţi, milionari chiar, ar trebui să fie printre cei care procrează mai mult, dar surpriza vine tocmai din partea lor. De cele mai multe ori se limitează la unul sau doi copii, iar în unele cazuri chiar deloc.

Am luat în calcul VIP-urile, personalităţi pe care le cunoaştem cu toţii, dar apoi am vrut să mă aplec şi către oamenii obişnuiţi, de lângă mine. De pildă, vecinul din spatele casei are o vilă frumoasă, două maşini şi un venit substanţial, dar un singur copil. Feciorul său a lucrat mulţi ani în străinătate şi a strâns bani frumoşi. Cu toate acestea are doar o fetiţă şi nici nu se gândeşte să mai aibă un moştenitor. Vecinul din faţa casei în schimb, a fost toată viaţa sărac şi trăieşte doar din agricultură. Cu toate acestea are trei copii şi probabil nu s-ar fi oprit dacă nevasta lui nu s-ar fi îmbolnăvit.

Apoi am luat în evidenţă pe toţi vecinii de pe stradă şi concluzia a fost cea scontată: cu cât e omul mai sărac, cu atât are mai mulţi copii. Dacă mă duc într-un cartier de la periferie, unde trăiesc numai ţigani, vezi uliţa plină de puradei murdari şi flămânzi, iar dacă mă întorc spre centru, într-un cartier select, rar îmi văd ochii câte un copil. Astfel este şi în alte oraşe, din toată ţara. Doar în satele maramureşene de peste deal se mai păstrează tradiţia de a avea cât mai mulţi “coconi”. Şi în Moldova.

Prin urmare nu sărăcia este factorul principal al scăderii natalităţii. Rămâne în discuţie stresul şi grija zilei de mâine, dar şi frica de a fi părinte, responsabilitatea şi munca ce se impune şi de care mulţi fug. Ar trebui să ne îngrijoreze această realitate? Părerea mea este că nu. De ce să forţăm o natalitate, doar de dragul de a fi mai mulţi şi mai tineri? La fiecare nuntă le urăm proaspeţilor căsătoriţi “casă de piatră” şi câţi mai mulţi copii. Dar fiecare trebuie să gândească singuri dacă e bine sau nu să dea naştere unei fiinţe. Viaţa unui cuplu poate fi frumoasă şi fără copii, iar rostul unui om poate fi găsit şi prin alte acţiuni. Contează doar ca ele să fie benefice societăţii şi lui însuşi.

Oricum, populaţia globului este într-o creştere continuă, prea mare pentru posibilităţile pe care le are la îndemână omul pentru a o susţine. Chiar dacă se afirmă sus şi tare că s-ar putea găsi resurse şi pentru un număr dublu de oameni, acestea sunt mai mult vise care cer multă voinţă şi cheltuială. Până una alta, zilnic mor mii de copii din cauza inaniţiei. Cine are copii, săi crească şi să-i educe. Cine nu, să-i ajute pe cei orfani şi necăjiţi. Este cel mai bun mod de a mulţumi lui Dumnezeu că ne-a dat viaţă.