Fără Umorexit

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* – Tată, m-am săturat să îmi calc cămășile. Mă însor!
– Ai grijă însă: va trebui să înveți să calci rochii…

* Gânduri de femeie: „Hmmm! Nici nu-mi răspunde, doar mormăie, precis am făcut ceva aiurea. Oare nu i-au plăcut sânii mei sau mi-a văzut celulita? Poate nu i-a plăcut culoarea lenjeriei. De ce nu se uită la mine, îmi vine să plâng, mă simt umilită, dar cum să-i spun? dacă deschid gura, mâine nu mai vine. Oare ce nu i-a plăcut? Poate oja asta maro, data viitoare mă dau cu roșu purpuriu, am auzit eu că majoritatea bărbaților sunt încântați de această culoare. Da, așa fac și-mi iau și un ruj la fel. Auzi tu, cum se uită încrâncenat la tavanul ăla, sigur se abține greu să nu comenteze ceva urâcios. Sper că nu m-am făcut total de râs, ce n-aș da să știu ce gândește!
Ce gândește bărbatul: „Cum p*** mă-sii stă musca aia pe tavan cu capul în jos de o juma’ de oră? Că nu-mi dau seama.

* O maximă spune: „Dansează ca și cum nimeni nu s-ar uita la tine!” Nu-i adevărat, toți se holbau la mine ieri, la înmormântarea soacră-mii!

* – Ce este impotența?
– Este acel fenomen care apare când forța de atracție a pământului este mai mare decât forța de atracție a femeii.

* Maxima zilei
Orice lucru îl poți face în trei moduri: corect, incorect și românește!

* – Auzi, fato, m-am culcat aseară cu soțul Mariei!
– Aoleu! Și?!? Ia zi, cum e???
– E foarte bun la pat, nu știu de ce se tot plânge ea!
– Vezi, fato, eu când îți ziceam că soțul Mariei e mai bun decât al tău la pat, nu mă credeai!!!

* Soțul mi-o plecat în delegație, acum treaba bărbătească e pe umerii mei: zac pe canapea, beau bere, mă uit la televizor… Recunosc, e greu… dar ce să fac? TREBUIE!

* Dacă-ți cere corpul băutură, sex și dezmăț, oferă-i pentru că are nevoie.
Dacă nu-ți cere, dă-i cu forța!

* – De ce nu prea vezi bărbați, vânzând pâine, în brutării?
– Pentru că e penibil să-i tot întrebi dacă e „moale” sau „tare”!!!

* Un tip merge la o primărie și se adresează funcționarului de la starea civilă:
– Bună ziua! Mă numesc ”Marele Cal de Fier ce Fuge pe Lunga Stradă Ferată Întinsă pe Imensul Verde” și aș dori să-mi schimb numele.
– Bine, și cum ați vrea să vă numiți?
– ”Tren”!

* – Bulă, acum, că știi că prietena ta iese cu altul, de ce nu-l ”spargi” pe ăla, cum te lăudai?
– Pentru că eu sunt un om calm… aștept.
– Aștepți… ce??
– Aștept să iasă cu unu’ mai mărunțel.

* – Care e diferența dintre o femeie și o greșeală?
– Când găsești greșeala, problemele dispar. Când găsești o femeie, problemele încep să apară!

* Dacă toți bărbații sunt la fel, de ce femeile aleg?

* Oamenii au fost creați ca să fie iubiți, iar obiectele ca să fie folosite.
Motivul pentru care este haos în toată lumea este pentru că obiectele sunt iubite iar oamenii sunt folosiți.

* La cât de mult ne place școala, vom ajunge în situația în care un bărbat va cuceri o femeie doar cu un singur mesaj pe Facebook scris CORECT!

* Un bețiv strigă:
– Unde sunt?
– Pe strada Unirii.
– Lasă detaliile! În ce oraș?

* Două văduve în vârstă locuiesc împreună într-un apartament. Într-o seară, tocmai se pregătesc de culcare, când una dintre ele spune:
– Parcă ar umbla cineva în hol.
– Mă duc să văd… spune cealaltă.
– A, nu, eu am auzit prima.

* – Ce s-a întâmplat cu mine?, bolborosea un tip, revenindu-și după o operație chirurgicală.
– Ați nimerit într-un accident rutier și ați fost operat.
– Înseamnă că sunt în spital?
– În mare parte, da…

* Eminescu dă comandă unui țigan să-i facă un cazan de aramă. Când vede cazanul, zice Eminescu:
– Măi țigane, vrei să mă păcălești? Cazanul ăsta al tău nu conține pic de aramă!
– Da’ ce, răspunde țiganul, codrii tăi conține?

Lecția fricii

Majoritatea evenimentelor vieții survin pe neașteptate. Frica nu oprește moartea, ea este un obstacol în calea vieții. Chiar dacă este dificil de recunoscut, noi consacrăm o mare parte din existența noastră în gestionarea angoaselor noastre și a efectelor acestora. Frica este o umbră care blochează totul: viața noastră amoroasă, sentimentele adevărate, fericirea noastră, ființa noastră profundă.

Un copil, crescut într-o familie adoptivă, era victimă a maltratării. Serviciile sociale l-au anunțat că el va merge în curând într-o casă magnifică unde noii lui părinți îl așteptau, plini de afecțiune. Va avea propria lui cameră și chiar un televizor. Cu toate acestea, aflând noutatea, copilul a început să plângă, pradă unei obsesii incontrolabile. El se obișnuise cu situația lui. Oricât de dureroasă era, situația i-a devenit familiară. Noua casă, pe de altă parte, era plină de pericole necunoscute. Trăise în neliniște de atâta timp încât nu mai putea concepe viața fără aceasta.

Noi toți suntem asemenea acestui copil. Crescuți în angoasă, nu ne imaginăm decât un viitor marcat de teamă. Societatea noastră trăiește din frică. Priviți titlurile informațiilor de seară de la televizor: „Elementele pe care le consumați sunt periculoase!”, „Îmbrăcămintea copilului vostru prezintă riscuri pentru sănătatea lui!”, „Vacanțele ar putea să vă fie fatale în acest an – un reportaj special la jurnalul de la orele 20!”

Cu toate acestea, dintre evenimentele de care ne temem, câte oare se vor produce în realitate? Adevărul este că, corelația dintre ceea ce ne temem și ceea ce ni se întâmplă efectiv este foarte slabă. Realitatea este că alimentația noastră este în general sănătoasă, că îmbrăcămintea copiilor noștri nu vor lua în mod subit foc, și că vacanțele noastre vor fi în general foarte agreabile.

Cu toate acestea, existența noastră este în general guvernată de frică. Companiile de asigurări mizează pe faptul că majoritatea evenimentelor de care ne temem nu se întâmplă niciodată. Cu acest joc, ele câștigă în fiecare an milioane de dolari. Nu este vorba de a renunța la asigurări. Problema este următoarea: există mari șanse să petreceți momente minunate practicând sportul vostru favorit. Aveți probabilități bune de a supraviețui în lumea afacerilor, și chiar a prospera, în pofida tuturor riscurilor și a erorilor. Este foarte probabil să întâlniți oameni simpatici în cursul seratelor fermecătoare.

Cu toate acestea, majoritatea oamenilor trăiesc ca și cum jocurile ar fi fost făcute dinainte contra lor. Una dintre cele mai mari provocări căreia trebuie să-i facem față este de a încerca să surmontăm aceste temeri. Viața ne oferă nenumărate oportunități, și nouă ne revine să beneficiem de un număr cât mai mare dintre ele.

Elisabeta Lecons (traducere: Viorica Junc)

Cei mai doriți bărbați pentru întâlniri

Piloții, oamenii de afaceri și pompierii sunt cei mai doriți bărbați pentru întâlniri

Piloții, oamenii de afaceri și pompierii se numără printre cei mai doriți bărbați pentru întâlniri romantice, în timp ce ei preferă fizioterapeute, femei care se ocupă de design interior și antreprenoare.

Potrivit informațiilor făcute publice de rețeaua online Tinder, profesorii și modelele se clasează pe poziții bune, la bărbați și femei deopotrivă, în lista de 15 profesii preferate de utilizatorii acestei rețele de socializare online în lunile noiembrie și decembrie 2015, respectiv ianuarie 2016.

Pe următoarele poziții în top sunt profesii precum doctor, realizator TV sau radio, profesor, inginer, model, paramedic, student, avocat, antrenor de fitness, consilier financiar, polițist, militar (pentru bărbați) și reprezentant în domeniul relațiilor publice, profesor, student, logoped, manager de rețele de socializare, fotomodel, asistentă de stomatologie, asistentă medicală, stewardesă, antrenor de fitness și agent imobiliar (pentru femei), relatează cotidianul britanic The Telegraph, citat de Mediafax.

Deși aplicația de mobil Tinder, ce facilitează în mod distractiv interacțiunea online dintre oameni, se concentrează mai mult pe aspectul fizic al persoanelor, profesia poate, de asemenea, atrage atenția utilizatorilor.

Aplicația destinată întâlnirilor și întemeierii unor relații a prezentat în noiembrie anul trecut o versiune care le permite utilizatorilor să includă profesia și informațiile despre educație în configurarea de pe Tinder.

Reprezentanții rețelei susțin că profesia și educația atrag mai multe întâlniri decât simpla fotografie.

Când ți-e lumea mai dragă

Boitor mai zăbovi puțin în pat, după ce se trezi din somn. Căută instinctiv telecomanda de pe noptieră și porni televizorul, tocmai când se spunea horoscopul. După câteva minute, în dormitor intră nevasta, atrasă probabil de sunetele care arătau că bărbatul nu mai dormea.

– Scoală, somnorosule, că soarele a răsărit de mult, iar pe la amiază va fi prea puternic să culegi cireșelea alea, îi zise femeia ca un mic reproș.

– Nicio grijă, Ileană, că azi o să fie o zi perfectă. Am avut o grămadă de vise frumoase care mă fac să fiu optimist.

– Eeee, de-ar fi să ne luăm după vise… răspunse nevasta dând din mână a lehamite.

– Stai așa, că nu-i numai asta. Chiar acu’ mi-a prezis și Nety că voi primi niște bani, mă vor vizita niște prieteni buni și se va lăsa cu petrecere.

– Păi ea zice aproape mereu numai de bine pentru toți. De când te încrezi tu în vorbele ei?

– Dar și în horoscopul din ziar mi se anunță o zi deosebită, plină de bucurii. Și ai văzut chipul lui Iisus pe care l-am găsit în cartoful tăiat aseară. E clar că dă fericirea și peste mine, iar dacă dă peste mine, dă peste amândoi. Parcă mă simt și mai tânăr, mai viguros și încrezător.

– Dacă zici tu… să dea Domnul! Că sănătatea-i înainte de toate, iar celelalte or veni când le-o fi vremea, cugetă Ileana trebăluind prin cameră.

Boitor dădu învelitoarea deoparte și se ridică în capul oaselor, căutându-și din ochi papucii. După ce își strecură picioarele în ei și se săltă cu vioiciune din pat, dădu să iasă în pas alert afară. Doar că nu mai reuși, prăbușindu-se ca fulgerat, fără respirație. Ileana se sperie cumplit, începu să țipe și să-l scuture, sperând că-i ceva trecător. În cele din urmă, a alertat vecinii și au sunat la 112. Medicul venit cu salvarea a constatat imediat decesul, ca urmare a unui infarct major. Proaspetei văduve nu-i venea să creadă și tot murmura:

– Tocmai azi?! Doar visase atât de frumos, astrele îi erau favorabile, chiar și Iisus i-a zâmbit dintr-un cartof… Nu înțeleg cum s-a putut să moară. Tocmai azi…

”NEOLOGISMELE” de Andrei Pleșu

  • Secretarele nu-și mai spun decât manager assistant…
  • Cizmarii și chiloțarii sunt designeri…

Mă așteptam să fie vorba de crize de aclimatizare și de micile noastre snobisme de cetățeni ai unei țări mici, dar vioaie… Nici gând!

S-a ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, întrebuințat de posturi de radio și de televiziune, iar cuvinte românești cât se poate de utile sunt înlocuite prostește de persoane care stau prost și cu vocabularul limbii române, și cu gramatica ei…

Tot soiul de absolvenți și absolvente de Spiru Haret, cărora li se adaugă politicieni inepți și comentatori care par să-și fi luat doctoratul la un șpriț, înainte de a lua nota de trecere la română în liceu se dau în bărcile neologismelor, cu dezinvoltura prostului fudul…

  • Potrivit lor, nu mai avem prilejuri, avem doar oportunități.
  • Nu mai suntem hotărâți să facem ceva, ci determinați.
  • Nu mai realizăm, ci implementăm.
  • Nu mai avem cazuri, ci spețe.
  • Nu ne ducem într-un loc, ci într-o locație.
  • Nu mai luăm în considerare, ci anvizajăm.
  • Nu mai consimțim, ci aciesăm.
  • Serviciul de întreținere a devenit mentenanță.
  • Ceva care ți se pare obligatoriu e un must.
  • Nu mai avem speranțe, deoarece am trecut la expectațiuni.
  • Nu ne mai concentrăm, pentru că ne focusăm.
  • Și nu mai așteptăm un răspuns, ci un feedback.
  • Nu mai avem frizeri și croitorese, avem hair stiliști și creatoare de fashion.

Cu alte cuvinte, deținem o oportunitate pe care suntem determinați să o implementăm într-o locație pe care am anvizajat-o, achiesând la o mentenanță care e un must și asupra căreia ne focusăm în expectațiunea unui feed-back pozitiv.

Altfel, când ies din rol, îi auzi cu câte un neaoș și superior ”Hai să-mi bag p…” sau cu concluzia absolut academică: ”Un căcat”…

Sursa: e-mail

O coșercuță cu bancuri

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* – John, unde ai pus câinele?
– În frigider, Sir!
– John, și nu o să-i fie frig.
– Nu, Sir!
– Cum așa, John?
– Pentru că am închis ușa, Sir!

* – Lămâia are pene, John?
– Yes, Sir!
– John, lămâia chiar are pene?
– Nu, Sir!
– La naiba, iar am stors papagalul!

* O asistentă intră în salonul unui bolnav. Acesta întreabă:
– Domnișoară, spuneți-mi, vă rog, am vreo speranță?
– Nu. Nu ești pe gustul meu!

* – Îmi vând papagalul vorbitor.
– De ce?
– Pentru că ieri, nemernicul a încercat să mă vândă!

* L-am întrebat pe prietenul meu nord-coreean cum se trăiește în Coreea de Nord. Mi-a spus că nu poate să se plângă.

* Sir stătea la masă și se chinuia să înțepe cu o scobitoare niște măsline.
– John, strigă el, măslinele fug?
– Nu, Sir! Dar de ce?
– Înseamnă că iar am mâncat gândaci de bucătărie…

* Doi indivizi se întâlniră pe malul mării. Unul dintre ei era foarte abătut. Celălalt îl întreabă:
– Măi Popescule, de ce ești așa îngândurat?
– Uite, aici s-a înecat fosta soție!
– Ei, da’ asta a fost demult… Între timp, te-ai însurat din nou, ai o nouă nevastă, frumușică…
– Da, dar nici de-al dracului nu vrea să facă baie în mare!!!

* – Dragul meu, poți vorbi?
– Draga mea, sunt în roaming, mă costă scump.
– Ok, atunci ascultă.

* Doi ardeleni călătoreau cu trenul. Vine conductorul.
– Biletele la control, vă rog!
– Mă, Gheorghe, noi avem belet?
– No.
– N-avem belet, domn controlor.
– Bani de amendă aveți?
– Mă, Gheorghe, bani de amendă avem?
– No.
– N-avem bani, domn controlor.
– Vă bateți joc de mine? Bilet nu aveți, bani nu aveți. Atunci, ce dracu’ aveți?
– Ce-avem, mă Gheorghe?
– Avem abonament.

* – John, adu-mi, te rog, o portocală.
– Poftiți, Sir.
Sir ia portocala în mână și o miroase:
– Portocala asta pute, alta, te rog!
– Poftiți, Sir.
– Și asta pute!!! De unde iei tu portocalele astea de put toate???
– Sire, fără supărare, dar cred c-ar trebui să schimbați mâna…

* Doi bețivi, într-un bar:
– Săptămâna trecută am pierdut un prieten și un partener de băutură de toată isprava.
– Dar ce s-a întâmplat?
– Și-a prins degetul într-o verighetă, săracul.

* Conform statisticilor, cuplurile din România fac sex în medie de 2-3 ori pe săptămână, în timp ce cuplurile japoneze de 2-3 ori pe lună.
E destul de frustrant pentru mine să aflu asta, deoarece nici măcar n-am știut până acum că sunt… japonez…

* Mi-ar plăcea să câștig la loto ca să ajung să îmi cunosc rudele.

* – La mulți ani, iubito!, i-am zis soției mele blonde astăzi, de 1 iunie.
– Dar ce, ți se pare că sunt încă un copil?, mă întreabă ea.
– Nu, însă l-am spus așa, metaforic, copilului din tine… am răspuns, făcându-i cu ochiul.
– Vai ce mă bucur!, zise ea, sărind în brațele mele. De ce nu mi-ai spus, hoțomanule, până acum, că sunt însărcinată?

* Se duce unul la un magazin de lenjerie intimă să îi cumpere iubitei lui o pereche de chiloți sexy. Intră în magazin și zice:
– Nu vă supărați, vreau să îi fac iubitei mele un cadou – o pereche de chiloți sexy…
– Sigur, ce vârstă are ea? Ca să vedem ce mărime i s-ar potrivi.
– E în clasa a 9-a…
– Și mai exact?!, întreabă vânzătoarea.
– A 9-a ”C”!

* O blondă rămâne a doua oară gravidă și vine la soțul ei și îl întreabă:
– Dragă, acum trebuie să ne căsătorim din nou?

* O soție de parlamentar merge la control ginecologic. După ce o consultă, medicul o întreabă:
– La vârsta asta și încă virgină?
– Păi știți domn doctor cum e cu parlamentarii ăștia: promisiuni, promisiuni…

* Soția merge hotărâtă la farmacie:
– Doresc ca soțul meu să-mi acorde mai multă atenție!… aveți ceva care să miroasă a computer?

* – Ospătar, în localul vostru mă simt ca acasă.
– Vă place atât de mult la noi?
– Da’ de unde! Nici acolo și nici aici nu mă bagă nimeni în seamă.

Ipostaze la o cafea

Când beau singur o cafea,
Mă gândesc la draga mea;
Cafeaua băută-n doi
E cu-n dialog de soi;
La cafea, de suntem trei,
Îmi generează idei;
Când ne întâlnim vreo patru,
Bem cafeluța în centru;
Cafeaua băută-n cinci,
Ne provoacă la lozinci;
La cafea de suntem șase,
Spunem povestiri frumoase,
Iar când grupul e din șapte,
Strecurăm și-un pic de lapte;
Opt de suntem la cafea,
O sorbim la cafenea;
Când bem cafeaua în nouă,
Aprind o țigară, două;
La cafea, când suntem zece,
Nici nu știm cum timpul trece;
Așadar, m-am lămurit:
A bea cafea e un rit.

Ce culoare îți place mai mult: roșu sau albastru?

Ce culoare îți place mai mult: roșu sau albastru? Preferința îți dezvăluie personalitatea, arată un studiu psihologic

Persoanele irascibile chiar „văd roșu în fața ochilor”, în situații în care persoanele cu o fire mai calmă percep altfel cromatica imaginilor văzute. Iar preferința pentru roșu în locul albastrului poate indica o personalitate mai ostilă, arată un studiu care a analizat vechea asociere psihologică a roșului cu agresivitatea, furia și pericolul.

rosualbastru

Cercetătorii au constatat că, atunci când oamenilor li se arătau imagini în care existau atât roșu, cât și albastru, fără ca vreuna dintre culori să predomine, oamenii cu personalități ostile tindeau să vadă imaginea mai curând roșie.

Autorii studiului, specialiști de la North Dakota State University, consideră că asocierea ar putea avea o componentă legată de evoluție și ar putea data de foarte multă vreme: strămoșii vânători-culegători ai omului asociau probabil și ei roșul cu amenințarea și pericolul.

Studiul – considerat a fi primul care analizează legătura dintre personalitate, ostilitate și culoarea roșie – a implicat mai multe experimente.

Într-unul dintre acestea, cercetătorii i-au întrebat, pur și simplu, pe participanți dacă preferă roșul sau albastrul. Participanții au completat apoi teste pentru determinarea tipului de personalitate. Analiza comparativă a arătat că persoanele care aleseseră roșul tindeau să fie mai ostile în relațiile interpersonale.

Într-un al doilea test, participanților le-au fost arătate imagini modificate astfel încât să conțină albastru și roșu, dar niciuna dintre culori nu predomina, iar imaginile puteau fi descrise ca fiind atât roșii, cât și albastre. Persoanele care le-au perceput drept roșii obținuseră un scor cu 25% mai mare al indicatorilor ostilității, la testele de personalitate.

„Persoanele ostile au gânduri ostile, gândurile ostile sunt implicit asociate cu culoarea roșie, de aceea oamenii ostili sunt înclinați să vadă mai des această culoare”, afirmă autorii în articolul publicat în Journal of Personality.

Într-un al treilea test, participanților li s-au prezentat scenarii imaginare în care puteau să ia parte la acțiune, alegând ce anume să facă. Comparativ cu persoanele ce preferau albastru, persoanele care manifestaseră o preferință pentru roșu erau mai înclinate să spună că ar face rău unei alte persoane, în cadrul acțiunii din scenariile propuse.

„Concluzia acestui studiu este că o culoare deține o semnificație psihologică și, astfel, nu e o simplă problemă de estetică”, spun cercetătorii. În multe culturi din lumea întreagă, roșul este corelat cu agresivitatea, furia, ostilitatea.

Fețele oamenilor furioși se înroșesc datorită intensificării circulației sângelui în regiunea facială, iar testosteronul, hormon asociat cu ostilitatea și agresivitatea, este responsabil de apariția culorii roșii pe corp la multe specii de viețuitoare.

Din punct de vedere evolutiv, perceperea roșului era o necesitate vitală pentru vânători-culegători, deoarece semnala un potențial pericol, sub forma unei plante otrăvitoare, a unor insecte veninoase, a rănilor și a sângelui.

Sursa: The Independent