Picotim într-un dolce far niente comod, într-un somn dulce-amărui indus de cântecul de leagăn pe care-l emit guvernanții în cor, avându-l ca dirijor pe unicul Liviu Dragnea. În acest cântec nu se șoptește „dormi cu mama copilaș, dragul mamii îngeraș…”, ci suntem încurajați să stăm în ”pătuțul” nostru, că are el grijă de viitorul țării și al neamului. Iar poporul zâmbește satisfăcut când aude despre laptele care va curge, mai ales când vede zâmbetul lui mieros, pe sub mustață, și aude de măsurile care par făcute să-i aducă prosperitate și siguranța zilei de mâine.
Cum să nu fie mulțumit când salariul minim a crescut la 1900 de lei? E drept că trebuie să plătească impozit, dar tot mai rămâne cu ceva în plus, așa cum le-a promis doamna ministru al muncii. Iar dacă s-au scumpit produsele și taxele, de vină sunt patronii, Uniunea Europeană, speculanții și Banca Națională. Dacă așa zice Dragnea, așa trebuie să fie. Că-i om inteligent, nu degeaba a ajuns atât de bogat și invidiat de cei mai puțin descurcăreți. Se bucură și pensionarii pentru suta de lei primită în plus, sunt mulțumiți și asistații sociali că iau bani fără să miște un deget, sunt fericiți și milioanele de bugetari că au un loc călduț și bine plătit. Aceștia sunt susținătorii guvernului, mulți și decisivi pentru a-l menține, indiferent de daunele și sacrificiile pe care le suportă țara.
Ce contează că suntem o țară fruntașă în corupție, sau că nu avem autostrăzi? De ce să ne intereseze că împrumutăm masiv pentru a plăti pensiile și ajutoarele sociale? Și ce dacă peste vreo douăzeci de ani nu se vor mai putea plăti acestea? După noi, potopul! Așa cum gândesc politicienii de astăzi, așa gândește și majoritatea populației. Până sunt bani de trai, nu le-ar păsa nici dacă s-ar impune cenzura pentru mass media care critică politica actuală. Să fie dictatură, numai să nu trebuiască a munci prea mult. Pentru că aceia care se pricepeau s-o facă și nu aveau amețeli în fața lucrului, au cam plecat peste hotare. Mulți dintre ei ar veni înapoi, chiar și pentru un salariu românesc, dar le e groază când văd câtă nedreptate există în țară.
Legile justiției sunt terfelite de cei care ar fi trebuit de mult să fie după gratii. Procurorii nu mai au curajul și timpul să-și facă treaba, fiind intimidați și nevoiți să se apere în fața acuzațiilor venite de la cei urmăriți penal. Au trecut vremurile când nume mari – ca Voiculescu și Năstase – erau băgate în pușcărie pentru corupție. Ceea ce s-a clădit în câțiva ani și a fost lăudat de țările democratice, se dărâmă într-un an, cu ambiție și ură nemărginită. Dacă diplomați sau instituții din exterior îndrăznesc să vină cu critici, sunt făcuți ignoranți sau răuvoitori care se amestecă în treburile noastre interne. Dacă vreun europarlamentar își permite să nu fie de acord cu politica dusă de duetul Dragnea-Tăriceanu, înseamnă că-și hulește țara și trebuie sancționat. Sunt semne evidente ale unei dictaturi ce ar vrea să semene cu cea din Turcia, după admirația exprimată de șeful PSD față de Erdogan.
Între timp, poporul doarme și zvâcnește uneori prin somn. Cum a fost în luna februarie a anului trecut, când s-a obținut anularea Ordonanței 13. Atunci, trepădușii lui Dragnea au făcut un pas înapoi, dându-și seama că era prea fierbinte apa din oala în care au aruncat broasca. Acum, cu focul mai încet, se speră că ”broasca” – reprezentându-ne pe noi – nu va simți la timp ce se întâmplă și va muri înainte de a-și da seama ce se întâmplă. Nimeni dintre aleși nu se gândește să facă închisori, tocmai pentru a avea motive în a-i ”pedepsi” pe corupți la domiciliu, lângă piscina, grădina edenică și terenul lui de tenis. Fără să se recupereze prejudiciul, pentru că statul nostru îi taxează doar pe cei ce muncesc cinstit. Ba chiar le pune bețe în roate, să bage frica în ei și să le ia și ceva pe deasupra.
Somn ușor, popor român, dar mă tem că te vei deștepta prea târziu ca să poți repara ce s-a stricat în timp ce tu dormeai!
