A apărut cartea ”Judecăți, prejudecăți și mere”

Vă mai amintiți de Bulgărașul de zăpadă și pământul negru atât de controversat? Dar de Fructul interzis, în care merele din grădina mea au făcut miracole cu oamenii care le gustau? Aceste două grupaje de povestiri, plus încă opt fragmente de amintiri savuroase, le-am adunat sub titlul ”Judecăți, prejudecăți și mere”, carte care a apărut de curând la Editura Siono, iar eu am primit-o ieri cu mare bucurie. E frumoasă din toate punctele de vedere și este cartea vieții mele, cu lecțiilor dure pe care le-am primit timp de treizeci de ani, lecții îndulcite de fructele metaforice răsărite să mă susțină și să atenueze prejudecățile unor vremuri grele. E o carte pe care o recomand cu convingerea că o să vă impresioneze, fie că sunteți tânăr sau mai în vârstă. Pentru că oamenii din jurul nostru nu s-au schimbat atât de mult, iar merele despre care vorbesc ar fi la fel de necesare și în zilele pe care le trăim azi.

Atenționare: nu împrumutați cartea nici celui mai bun prieten, pentru că există un mare risc să nu o primiți înapoi. Fără glumă!

 

”Petru Racolța este un scriitor matur, cu un stil propriu ce captivează cititorul, atuul său fiind versatilitatea stilistică ce generează o abordare tipică fiecărui subiect. De la cărți pentru copii sau fantasy, până la romane polițiste și thrillere (Fetița care visa pentru alții, 2020 și Pe urmele tatălui, 2021-SIONO Editura ), Petru Racolța și-a câștigat un loc binemeritat în galeria autorilor români contemporani foarte valoroși.

Având ca punct de pornire câteva amintiri din copilărie, Judecăți, prejudecăți și mere și-a construit firul narativ sub forma unei înlănțuiri de metafore și emoții răscolitoare, constituite ca ramă a tabloului central: itinerarul unei sorți pline de încercări. Sumele experiențelor proiectate în contextul istoric al perioadelor respective, aparenta detașare, dramatismul sau, dimpotrivă, umorul situațiilor alcătuiesc un bildungsroman, o scriere complexă a unei inițiate maturități, proiectate într-un fundal de un realism magic – prezența merelor fermecate, care provoacă la o sinceritate impulsivă. Meritul autorului rezidă în păstrarea unei distanțe față de sine, lăsând acest loc cititorului care, fără a-și da seama, este absorbit de firul narativ, ajungând să trăiască el însuși diferitele situații ale unei vieți relatate uneori cu dramatism, iar alteori cu umor.”

Radu Prodan

Comenzile se pot face aici

Zilele orașului Seini – 2022

 

Va fi iarăși sărbătoare
în Seiniul nostru care
– la câți creatori e-n stare
să adune – este MARE.

După o întrerupere de doi ani, orășelul nostru e pregătit din nou să-i încânte, pe localnici și invitați deopotrivă, cu manifestări sportive și culturale, într-o atmosferă încărcată de bucurie și voie bună. Subliniez aici două dintre ele, în care voi participa cu entuziasm și mândrie. Este vorba de concursul de șah susținut sâmbăta, ora 10. 00,  la restaurantul ”Chilli”, și lansarea ultimei mele cărți, ”Pe urmele tatălui”, care va avea loc la ora 17.00, în sala RO-UA Seini.

Vă așteptăm cu mult drag să ne fiți alături!

P.S. – Apăsați pe imagine pentru mărire.

A apărut cartea ”Pe urmele tatălui”

”Petru Racolța este autorul prezentului literar autohton, reușind să îmbine genul policier cu specificul românesc, iar rezultatul, cele două romane, Fetița care visa pentru alții și Pe urmele tatălui, demonstrează perfect evoluția unui scriitor pentru care senzaționalul și tensiunea pot avea cu totul alte culori decât țipătorul hollywoodian elaborat pe bază de rețete și formule standard.
Beneficiind de darul de a creiona  cu precizie, structuri mentale și reacții umane, Petru Racolța, în cele două romane ale sale publicate la editura SIONO face dovada – dacă mai era cazul – existenței unui potențial deosebit al autorilor români contemporani ce reușesc să se detașeze de tiparele străine și să creeze producții literare originale ce captivează cititorul încă de la primele rânduri.
Referindu-ne la Fetița care visa pentru alții, chiar dacă subiectul nu e nou, personajele și plasarea lor într-un context diferit de cele obișnuite creează o experiență inedită pentru cititori. Romanul pune la un loc concepte de parapsihologie, paranormal și fantastic pe o structură de thriller foarte veridic, ce nu depășește limitele acceptate implicit de mentalul cititorului și care, având ca fundal decorul lumii reale, aduce cu sine o tensiune ce se manifestă gradual de la primele capitole.
Eroii nu sunt vigilantes musculoși, cu replici tăioase și mâna pe armă, nici detectivi cu o întreagă structură logistică în spate. Eroii sunt copii, iar deosebirea dintre ei și alții asemenea lor e dată de abilitățile fiecăruia, datorită (sau din cauza) cărora sunt marginalizați în societatea care caută o perfecțiune iluzorie. Nu vă lăsați înșelați, însă, de vârsta personajelor principale: suspansul este palpabil, tensiunea atinge cote ridicate și, ca cititor, te trezești captivat de intriga complexă, de trăirile fiecărui personaj în parte și, nu în ultimul rând, de dialogurile ce respectă viața protagoniștilor.
Cum ar fi ca ceea ce visezi, să se întâmple în realitate? Pentru mulți, ar putea să pară o experiență interesantă, inedită și, de ce nu, tentantă. Petru Racolța pune, însă, lucrurile la punct: visul poate deveni o realitate de coșmar – și da, jocul de cuvinte e intenționat. Fetița care visa pentru alții nu mai vrea s-o facă. Alții, însă, îi vor visele, iar cititorul este luat de curentul evenimentelor și, înainte să-și dea seama, devine unul dintre personajele cărții.
Pe urmele tatălui, cel de-al doilea roman publicat de Petru Racolța la editura SIONO, conține o idee cu totul inedită, iar revelarea acesteia constituie o reală surpriză. N-o să vă dezvăluim despre ce este vorba, ci vă lăsăm să o descoperiți citind cartea. Ce putem spune, însă, este că Petru Racolța creează o problemă pornind de la o întrebare banală și, printr-o construcție realistă a evenimentelor, poartă cititorul prin meandrele unei intrigi stufoase și spumoase, din care nu lipsește umorul din colțul gurii, cu care ne-a obișnuit scriitorul maramureșean.
E de subliniat, de asemenea, modul în care Petru Racolța își desenează personajele, creând o pleiadă de caractere unice, fiecare cu specificul său, iar interacțiunea acestora de-a lungul narațiunii generează atât atmosferă, cât și context, ambele perfect credibile, conținând suficiente detalii pentru a transpune cititorul în lumea respectivă.
De fapt, unul din atu-urile autorului este tocmai ușurința cu care își modelează protagoniștii romanelor și atenția la detalii. Implicarea totală a acestuia în actul scrisului e evidentă: dialogurile sunt realiste, ca și cum s-ar fi transpus, pe rând, în fiecare personaj în parte, construindu-i minuțios mentalul și caracterul.
Petru Racolța este un autor cu ștate vechi, dacă putem spune asta, cărțile sale abordând o pleiadă de subiecte, de la povești pentru copii (Revolta din ogradă), science-fiction (Planeta Paradis) și, în fine, romanul polițist combinat cu o fantezie debordantă, reprezentat de cele două producții menționate aici: Fetița care visa pentru alții și Pe urmele tatălui.
Am lăsat la urmă, nu pentru criterii de importanță, ci pe criterii de stil, cele două volume de nuvele publicate sub titlul Povestirile unui maramureșean, autorul fiind original din Seini, unde trăiește și în prezent. Regăsim aici un scriitor cu un umor mai degrabă intuit decât afișat, o ironie subtilă ce devine, uneori, auto-ironie, înveșmântată într-un limbaj care, fără a fi laconic, nu se pierde în mai multe direcții deodată, ci rămâne ancorat pe subiect, în tușe clare, fără echivocuri.
Dacă ar fi să tragem o concluzie, cărțile lui Petru Racolța ar putea fi comparate cu o litografie extrem de detailată, a cărei complexitate rezidă în redarea cu precizie a celor mai simple elemente și îmbinarea lor, iar rezultatul este un tot unitar cu o coerență și o coeziune remarcabilă.”
Radu Prodan

SĂRBĂTOAREA SCRIITORILOR SEINENI

”📃SĂRBĂTOAREA SCRIITORILOR SEINENI, august 2021
Într-o minunată atmosferă, am petrecut câteva ore, sărbătorind creația literară seineană. Și pentru că publicația cenaclului literar „Sub semnul lui Eminescu”, prima, din existența ei, a găsit de cuviință să adăpostească între paginile ei și creația fotografică, arta plastică și muzicală a seinenilor noștri dragi, consider că am devenit mai bogați cu un frumos seinean tipărit și plin de culoare. Au fost alături de noi: domnul prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, domnul scriitor și publicist Nicolae Goja, domnul Radu Prodan, de la Editura „Siono” din București. Împreună cu o plăcută asistență, am sărbătorit-o pe Doamna Betty Kirchmajer-Donca, președinta cenaclului literar seinean, membru USR, autor a 21 de cărți de poezie, proză și traducere din limba franceză. Doamna Betty, a primit titlul maramureșean de „Scriitorul anului”. Am lansat publicația „Sub semnul lui Eminescu”, în care apar cu poezii, proză, traducere, scriitori noștri: Betty Kirchmajer-Donca, pr. poet Gheorghe Pop, Petru Racolța, Tamasi Attila, Ioana-Gabriela Kadar, Mariana Filipaș, Carmen Ionuț, Codruța Crișan. Acestea sunt ilustrate cu lucrări a fotografilor, pictorilor și sculptorilor: Maria Mariș Dărăban, Nicu Pop, Gabriela Anderco, Ioana Kadar, Ioan Anghel Negrean, Ion Donca, Dan Skorka Patricia Hilbert, Dan Vezentan, Raluca Lazin, Nicușor Cuharic, Claudiu Țar, Carmen Ionuț ș.a. Am lansat cu mare bucurie romanul „Fetița care visa pentru alții”, a șaptea carte a domnului Racolța Petru. Au recitat și au adresat frumoase cuvinte autorului: Flori Rus, Maria Filipaș, Lola Cosma, Ioana Kadar, Gheorghe Pop, Dan Skorka, Radu Prodan. Seara s-a bucurat de multă culoare, talent și căldură oferită de tinerele noastre soliste și artiști: Teodora Dănțăușa, Ujlaki Mark, Paula Andreica, Karla Kencsan, Elisa Pop și Antonia Pop. Am strecurat din căldura sufletului meu fiecărui moment, aducând prin flori, daruri, diplome, plachete, ciocolată și cuvinte de admirație, încântare și mulțumire semnele unei profunde bucurii. Felicitări, dragii mei creatori de frumos seinean! 💖Mulțumesc!”
Tulbure Gabriela Florica, primarul orașului Seini

După prezentarea făcută de doamna primar, mie nu-mi rămâne decât să vorbesc despre partea la care am contribuit și eu, respectiv lansarea cărții ”Fetița care visa pentru alții”. Firește că emoțiile nu m-au părăsit în cele trei ore, cât a ținut festivitatea, mai ales când am aflat că vom fi onorați cu prezența unui reprezentant al editurii SIONO, în persoana domnului Radu Prodan, care a venit cu fiul dumnealui, Robert. Aceste emoții m-au încercat mai ales când am luat cuvântul pentru a dezvălui povestea mai puțin cunoscută care se află în spatele cărții de curând tipărite. Redau câteva rânduri din alocuțiunea mea.
”Ați putea deduce că ultima creație e și cea mai bună, cea care ți-e proaspătă în cuget și suflet, deci e normal să o simt mai aproape. Dar adevărul este că această poveste sensibilă și dramatică a creat altă poveste, la fel de emoționantă pentru mine, însă cu un final nefericit. E vorba de prima și ultima colaborare cu fosta mea profesoară de limba română, Milaș Scutaru Rodica, autoarea prefaței.
Cartea îi este dedicată, ca recunoștință a muncii asidue prin care mi-a insuflat pasiunea pentru literatură, transformându-mi creionul în condei. De altfel, dumneaei a fost un talentat poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România, dar și un pictor înzestrat. Coperta volumului de față este inspirată dintr-o pictură pe pânză în care a depus mult suflet pentru a fi cât mai reprezentativă. Acest tablou îl păstrez cu sfințenie în dormitor.
Poate ați sesizat că am folosit timpul trecut, când i-am enumerat calitățile și generozitatea, iar asta pentru că s-a stins din viață la câteva zile după apariția cărții. Nu sunt sigur, dar sper că a apucat să țină în mână acest simbol al recunoștinței pe care i-am purtat-o și o să i-o port cât voi trăi.”