Umorul nostru cel de toate zilele

Posted on by racoltapetru6

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* – Doamnă, nu vă grăbiți să divorțați, soțul dvs. chiar vă iubește!
– Nu m-ar mira, bestia asta e în stare de orice!

* Toți se miră cum a ajuns o fată de 27 de ani subprefect! E simplu. Are expertiza unor fete care au ajuns subinspector, subcomisar, sublocotenent.

* El:
– Tu ești cea mai dulce și frumoasă fată pe care am întâlnit-o!
Ea:
– Tu vrei doar să mă…!
– Și ești și deșteaptă.

* Să nu râzi niciodată de alegerile soției tale.
Tu ești printre ele.

* – Iubitule, ce ți-ai dori de ziua ta?
– Pe tine, frumoasa mea!
– Vorbesc serios, mă gândeam la ceva care să fie numai al tău!

* Toți cei care sunteți deprimați, vreau să vă spun că viața e frumoasă. Nu a voastră, ci în general, așa.

* Dacă pui o femeie să-ți descrie bărbatul adevărat, afli definiția sclavului.

* Când s-a împărțit răbdarea, am plecat pentru că mă enerva să aștept!

* Un bețiv merge la doctor:
– Domnule doctor, după ce beau o sticlă de whisky, încep să văd șoricei! Ce trebuie să fac?
– Să lași băutura!
– Dar, totuși, nu e mai bine să cumpăr o pisică?

* După ce va intra în vigoare noua lege a pensiilor, dosarul de pensionare se va depune direct la parohia de care aparțineți.

* ”Dacă te dor durerile tale, ești viu…
Dacă te dor durerile altora, ești om.”

* Un fiu merge la tatăl lui și îi zice:
– Tată, vreau să-ți spun ceva…
– Ce, dragul tatei?
– Sunt gay!
– Și cum vine asta, băiatul tatei?
– Adică homosexual!
– Tot nu înțeleg ce-i aia…
– Tată, mie îmi plac bărbații!
– Ai de capul meu, ești leit mă-ta!

* – Bunico, ai Wi-Fi?
– Aici nu ești la mă-ta să faci nazuri, mănânci ce-ți dau.

* – De ce femeile urăsc sau nu înțeleg pescuitul?
– Pentru că pe baltă se tace!

* Viața-i scurtă!
Dacă n-o putem lungi, hai măcar s-o facem lată!

* Pentru cei pasionați de istorie:
– Cum se numea Mircea cel Bătrân în tinerețe?

* Un țigan prinde peștișorul de aur, îl rotește pe toate părțile și nu știe ce să facă cu el. Peștele nu mai rabdă:
– Hai, mă omule, pune-ți o dorință!
– Ce fel de dorință?
– Păi, cum să-ți explic… Spre exemplu, ieri m-a prins un om și m-a rugat să-i dau un milion de Euro, iar eu i-am îndeplinit dorința. Dar tu ce vrei?
– Adresa lui!

* Ce i-am spus soției la ieșirea din casă?
”Ai grijă de tine!”
Ce a înțeles ea?
”Țoale noi, manichiură și coafor.”

* Scoate Florin Salam niște piese de te fac să suferi și când ești bine.

* Nu voi uita niciodată ultimele cuvinte ale bunicului meu: ”nu mai scutura scara, copil tembel!”

* Toți bărbații sunt pasionați de același lucru, dar numai cei care studiază ajung ginecologi.

* Când eram mic, eram speriat de bețivi, azi știu că nu facem rău nimănui.

* – Fată, tu ce folosești ca să nu ți se vadă cearcănele?
– Decolteul!

* – Sărut-mâna, mamaie, da’ unde-s femeile din sat?
– La căminu’ cultural, maică, să învețe limba engleză.
– Da’ bărbații?
– La căminu’ cultural, maică, să învețe limba engleză.
– Și copiii?
– La căminu’ cultural, maică, să învețe limba engleză.
– Da’ matale, matale de ce nu te-ai dus?
– Because I already speak English!

* Spaima asta, cu 5G, este total nejustificată.
Femeia ne controlează de mii de ani, cu un singur G…

* – Dragule, de câte ori să-ți spun, să duci la loc ce nu-ți mai trebuie?!
– Ai dreptate!!!
Îmbracă-te, te duc la mă-ta!

La vorbitor, în penitenciar:
– Iubita mea, mi-au dat 30 de ani… o grămadă de timp…
– Daaa, iubi, o eternitate! Am reușit, totuși, să vorbesc cu judecătorul care te-a condamnat.
– Da, și ce-a zis?
– Că, de fiecare dată când o să fac sex cu el, îți scade câte un an!
– Ce porc ordinar, ce nesimțit! Și tu ce i-ai zis?
– Ia-ți lucrurile că îți povestesc în drum spre casă!

* Două femei stau de vorbă.
– Mie îmi merge foarte bine căsnicia.
– Și care e secretul?
– Vorbesc cu el foarte drăgălaș, îl alint cu nume de insecte: ”gândăcelule”, ”greierașule”, ”fluturașule”…
– Voi încerca și eu…
Merge blonda acasă și-i spune soțului:
– Am sosit, păduche!

* – Fiule, ai mâncat ceva astăzi?
– Mamă, sunt om însurat…
– Știu, tocmai de aceea te și întreb.

* Râsul e cel mai bun medicament, dar, dacă râzi fără motiv, e clar că mai ai nevoie și de alte medicamente!

* – Aloo, mamă, ăsta nu vrea să mănânce fasolea…!
– Spune-i cât de mult ți-a luat să o gătești…
– Păi ce, trebuia și fiartă? Am făcut tot ce mi-a spus: am aspirat, am băgat la spălat, am întins rufele…

* JURNALUL UNUI ROMÂN NORMAL:
1. Azi am lăsat un șofer să intre în trafic de pe o stradă laterală. Mi-a zis: ”Bă, boule, nu vezi că ai prioritate?”
2. Azi am dat 2 lei unui cerșetor. Mi-a zis să-mi iau de ei lumânări.
3. Azi am lăsat o femeie înaintea mea la coadă. Cei din spate m-au înjurat: ”Băăă! E și înaintea noastră!”
4. Azi am mers cu 50 km/h prin localitate. Mă claxonau cu toții: ”Ai murit, băăă?!?”
5. Azi l-am sunat pe un amic să-i spun că îl iert de datoria de 1000 de lei. Mi-a zis: ”Poți să-mi mai dai încă 1000?”
6. Azi am adunat 3 hârtii de pe strada mea. Un vecin mi-a zis: ”Hai și adună și la mine, că uite ce mizerie e!”

Centrul Bucurestiului, o adevarata hazna: Cum am descoperit ''Strada Rahatului de Caine'' (Galerie Foto)

Schimb de neveste

Posted on by racoltapetru6

Într-o zi, pe o terasă,
Întâlniți la ”una mică”
Ce se tot umplea pe masă,
Povesteau Ghiță și Lică.

Familiști de ceva vreme,
Fără de copii, niciunul,
Dezbăteau aceleași teme,
În timp ce-și fumau tutunul.

Mai de asta, mai de aia,
Printre știrile modeste,
Lica a propus trăsnaia:
Să facă schimb de neveste!

– Ai văzut că e frumoasă
Și fără vreun pic de fiță,
Lia mea ți-e bună-n casă,
Zise-acesta către Ghiță.

– Ana mea-i la fel de faină
Și deloc nu este proastă,
Dar te plictisești de-o haină,
Darămite de-o nevastă.

Soațele-au fost întrebate
Și, fără vreo supărare,
S-au arătat încântate
Să facă rocada mare.

Despărțirea a fost scurtă,
Ca un troc făcut la piață,
Și, după câte o nuntă,
Au început altă viață.

În căsnicia cea nouă,
Resimțind numai plăcere,
Cuplurile amândouă,
Au trăit trei luni de miere.

Lia a fost prima care
S-a săturat de hachiță
Și-a plecat în lumea mare,
Abandonându-l pe Ghiță.

Lică  a primit de veste
Și reproșuri, totodată,
Că în schimbul de neveste,
A lui a fost o… stricată.

Dar el a răspuns cu bine:
– N-am vrut să te-nșel, știi asta,
Și pentru că țin la tine
Îți dau înapoi nevasta.

Ghiță a-nceput a geme:
– E drept că mi-ar pansa rana,
Dar mă tem că-n astă vreme…
Ai stricat-o și pe Ana.

Ups! Schimb de neveste, ca între vecini | Cuget Liber

Cu dedicații

Posted on by racoltapetru6

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* Ea:
– Iubesc bărbații curajoși!
El o privește în ochi și spune.
– Te-ai îngrășat!

* – Nepoate, unde scrie pe cântarul ăsta câte kg am?
– Bunico, dă-te jos de pe tabletă!

* La farmacie:
– Ce-mi recomandați pentru soțul meu? Xanax sau Extraveral?
– Care e diagnosticul?
– Pantofi de 350 euro.

* – Ce piele întinsă ai! Ce cremă folosești?
– Cremă de prăjituri, multă…

* – Doctore, soția mea și-a pierdut vocea, ce să mă fac?
– Încercați să veniți acasă la trei dimineața… și puțin băut!

* – Domnule doctor, mă doare ficatul!
– Ai băut?
– Am băut, dar tot mă doare!

* La restaurant:
– Ospătar, mâncarea a fost delicioasă, te rog să-i transmiți complimente bucătarului!
Ospătarul se duce la bucătărie și îi spune acestuia:
– Nea Costele, ești un bărbat frumos și șorțul ăsta te face să arăți mai slab…

* Șeful de post al poliției îl trimite pe subalternul lui, zi de zi, să-i cumpere ziarul. Acesta se gândește să cumpere 7 ziare și să-i dea câte unul zilnic.
– Bă, Barbule (spune șeful de post), da’ ce prost e ăsta, e a șaptea oară când face accidentul și tot pe acolo trece!

* Pentru făcăleț îți trebuie permis de port-armă?

* Ea către el: – Vreau să fiu mușcată!
El către ea: – Din partea mea, poți să fii și crizantemă!

* Care este diferența dintre cei care se roagă în biserică și cei care se roagă în avion?
– Cei din avion o fac mult mai sincer!

* ”Ți-ai dracu’ cu superstiția voastră despre pisica neagră! Azi am întâlnit una, m-am dat 3 pași înapoi și am căzut în canal!”

* Orice zdreanță băgată-n seamă de vânt se crede drapel.

* Cică suntem ceea ce mâncăm!
Așa că, eu o să consum azi doar lapte și miere!

* Am băgat masca în cuptorul cu microunde… Pocneau covizii precum popcornul!

* Mult respect ardeiului gras, care recunoaște că-i gras și nu dă vina pe glandă.

* Vă iubiți până se termină banii.
Pe urmă… nepotrivire de caracter.

* – Frate, tu cum îți deosebești nevasta de soră-sa geamănă?
– Nevasta, după sex, fumează… cumnata bea…

* Soțul, întors acasă, simte mirosul din bucătărie.
– Iar tocană de pasăre?
– Dragule, tu nu știi ce vrei: luni îți place tocana, marți, miercuri, joi, vineri și sâmbătă la fel – îți place – și, deodată, duminică nu-ți mai place.

* Să se dea data exactă când începe valul 4, ca să știu când să cumpăr drojdie.

* Mama:
– Ce… ce s-a-ntâmplat?
– Prietenul meu m-a cerut de soție, dar mi-a mărturisit că e ateu! Cum aș putea trăi cu un om care nu percepe diferența dintre bine și rău… dintre înger și diavol!?
– Mărită-te cu el, totuși. Când mă va cunoaște și pe mine, o s-o perceapă.

* Omul e ca spicul. Cel plin are capul plecat, cel gol are freza în vânt.

* Marele matematician Grigore Moisil, într-o discuție cu o studentă:
– Nu vă place matematica, domnișoară?
– Ba da, zice studenta, dar m-am săturat de ea până-n gât!
– Da, dar matematica începe abia de la gât în sus!, a replicat profesorul Moisil.

* La intrarea unui bloc.
Un domn venit din provincie întreabă un bărbat:
– Aici locuiește familia Mielu?
– Nu! Dar avem în bloc, familia Berbec!
– Aaaa, ei trebuie să fie că nu i-am mai văzut de vreo 20 de ani!

* M-am întâlnit ieri cu fosta mea profă de matematică și m-a întrebat unde este sediul BCR. Am mormăit:
– Faceți o întoarcere de 226 de grade, apoi mergeți 270 de metri, apoi calculați X folosind teorema lui Pitagora, apoi înmulțiți rezultatul cu tangența, după care desenați o curbă parabolică și apoi mergeți 400 de metri pe axa principală.
Așa, să simtă și ea ce-am simțit eu la orele de matematică, dulce răzbunare!

* – Noul tău iubit, este un om de treabă?
– Desigur, mămico. Nu bea, nu fumează, are soție și doi copii.

* Când te duci la amantă, parchează pe locul soțului și lasă numărul de telefon pe bord! Sigur te va suna ca să-ți muți mașina!

* Când ești în rahat până la gât, în niciun caz să nu ții capul plecat.

* Un pitbull scăpat din lanț a intrat într-o secție de primiri urgențe și a vindecat pe loc cei cinci bolnavi din sala de așteptare. Doi sufereau de lombosciatică, unul avea entorsă la un picior, iar ceilalți doi, constipație.

* Am și eu o întrebare…
Oare dacă mănânc un magnet, devin mai atrăgător?

* – Tu Rozi, la voi cât durează preludiul?
– Cam 2-3 ore!
– Și ce face Gheorghe în tăt acest timp?
– Se milogește!

* De sărbători descoperim valorile noastre cele mai mari – tensiunea, glicemia și colesterolul…

* În Ardeal, culesul prunelor pentru compot se consideră braconaj!

* Program de vară
7 – 20 Muștele
20 – 7 Țânțarii

* Disperată să își cumpere o pereche de pantofi din piele de crocodil, o blondă mergea din magazin în magazin ca să găsească cea mai bună ofertă. Peste tot, prețurile erau prea mari. Obosită, dezamăgită și frustrată, mai face o încercare la un alt magazin.
– Deci nu vreți să negociați nimic la pantofii ăștia?, întreabă ea vânzătorul.
– Îmi pare rău, doamnă, dar astea sunt prețurile, nu avem ce face.
– Offf, păi la banii ăștia îmi cumpăr o pușcă, mă duc și împușc un crocodil și mă aleg cu pantofi gratis!
– Eh, cine vă oprește?, îi răspunde bărbatul.
Zis și făcut! Blonda își ia pușcă și pleacă la vânătoare. În drum spre casă, vânzătorul trece pe lângă o mlaștină unde o vede pe blondă cu o armă în mână. În fața ei apare un crocodil de vreo trei metri, blonda îl împușcă și îl târăște pe un deal, unde mai erau întinși vreo șapte crocodili. Îl apucă de picioare, îl răsucește și începe să urle:
– La naiba! Și ăsta e desculț!

De ce înghit crocodilii pietre? La ce îi ajută?

Ministerul Sentimentelor

Posted on by racoltapetru6

Mi-ar plăcea să lucrez la Ministerul Sentimentelor
Și să fiu responsabil cu repartizarea codurilor,
Nu din acelea de furtună, caniculă sau ger,
Ci de emoții binefăcătoare spiritului.
Aș anunța mereu cod albastru de generozitate,
În care darurile ar veni în avalanșă;
Cod roz de fericire,
Când din fiecare ar curge râuri de râsete;
Cod roșu de iubire,
Prin care dragostea ne-ar topi inimile
Și am iubi necondiționat oamenii, natura, viața…

Alertă meteo ANM Cod Roșu și Portocaliu în România! A venit urgia în toată țara! Avertismentul meteorologilor UPDATE – Capital

Bulgărașul de zăpadă

Posted on by racoltapetru6

Aveam opt ani și mă consideram un adult nedreptățit. Peste tot vedeam numai restricții: când și cât să mănânc, orele obligatorii de somn, să nu ies pe stradă că mă calcă mașinile, să nu mă urc în pomi, să nu întârzii la cină… Era clar că trăiam într-o dictatură a părinților din care trebuia să scap. La asta se adăuga și sora mea de patru ani, care se ținea mereu după mine. Astfel de motive m-au determinat să-mi caut un refugiu cât mai bine ascuns, în care să-mi fac propriul program, să mă simt eliberat de constrângeri.

Prima încercare a fost frunzișul des al mălinului de la poartă, în care mă cățăram și stăteam ore întregi privind pe ascuns la trecătorii de pe stradă sau la familia din curte, îngrijorată de absența mea. Ascunzătoarea n-a rezistat multă vreme, părinții și-au dat seama unde dispăream și mă extrăgeau mereu dintre ramurile copacului. Era clar că trebuia să găsesc un loc mai ferit, cât mai departe posibil de curte și de ochii curioși ai celor din jur. Atunci mi-a venit ideea să-mi sap un adăpost sub pământ, tocmai la capătul grădinii noastre. Acolo a fost odată o baltă, care a secat între timp și acum creșteau doar buruieni și ierburi încâlcite.

Era o treabă tare anevoioasă pentru puterile mele, dar ambiția îmi era mare și timpul trebuia folosit cu judecată. Peste săptămână, aveam câteva ore în care tata trebuia să fie lucru, iar mama mergea cu soră-mea în vizită la bunica și la mătuși. Eu nu puteam să mă deplasez pe picioare, din cauza sechelelor după poliomelită, iar asta îmi oferea ocazia să rămân singur, după ce promiteam solemn că voi citi povești și voi fi cuminte ca un înger. Neîncrezătoare era uitătura pe care mi-o arunca mămica, dar se înmuia în fața inocenței pe care o afișam, ca un actor precoce. După plecarea lor mult-așteptată, mă grăbeam spre grajd, de unde luam sapa și hârlețul, unelte pe care le-am văzut foarte eficiente în munca pământului. Le trăgeam cu sârg după mine, pe cărăruia dintre grădina bine întreținută și valea cu broaște care mărginea terenul nostru. Era cale lungă, de câteva sute de metri, dar o parcurgeam cu mare determinare și visuri mărețe.

Ajuns pe câmpul sălbăticit, am început imediat lupta cu jungla deasă de verdețuri și rădăcini rezistente, pentru a elibera locul în care să-mi construiesc cea mai mare și frumoasă ascunzătoare subterană. Nu-mi închipuisem că va fi atât de greu, nici că o să am nevoie de o seceră, dar asta nu mă descuraja deloc. În acea primă tură de zoală, am reușit doar să-mi creez un front de lucru, după care m-am întors la timp pentru a nu-mi fi sesizată absența. Munca mea tenace a continuat tot așa, chiar și duminica dimineață, când părinții mergeau pentru două ore la biserică.

Toată această muncă a durat vreo două luni, dar groapa mea se mărea puțin câte puțin, iar noaptea adormeam mulțumit și visam la casa mea secretă. E drept că, uneori, mama venea mai repede acasă și mă căuta pe ulițe, dar eu ascundeam pe drum uneltele și apăream cu explicații liniștitoare: ba că am fost să văd dacă s-au copt roșiile, ba că am adormit sub bătrânul gutui sau m-am jucat cu broscuțele din vale. Ea răsufla ușurată că nu am ieșit pe drumuri și astfel rămâneam în grațiile ei. Până când s-a întâmplat ca tata să facă o incursiune la capătul domeniului nostru, un fapt mai rar și neprevăzut. Nu voi uita niciodată cât de nervos a fost când s-a întors și i s-a adresat mamei:

– Tu, femeie, cineva a săpat o groapă mare în capătul grădinii noastre!, a exclamat el cu năduf, iar eu am simțit cum mă înghite pământul.

– O groapă pe terenul ăla sterp?!, se miră mama. Poate o fi căutat râme pentru pescuit, că de-alea se găsesc sub ierburi.

– Asta nu-mi vine să cred, că e prea mare și adâncă, de zici că ar fi vrut să refacă balta de altădată. De-aș ști cine a făcut-o, i-aș aplica o corecție soră cu moartea.

Mi-am și imaginat ce bătută ar fi trebuit să suport dacă s-ar afla că eu sunt vinovatul, iar usturimea nuielelor de mălin mi-au trezit amintiri dureroase. Cu capul plecat și inima cât un purice cred că m-am înroșit de tot, însă niciunul din ei nu aveau timp să bage de seamă. Teribil de dureroasă a fost și decizia pe care tata a luat-o:

– Mă duc să o astup… pe cât pot, până se înserează. Restul îl voi acoperi cu crengi și frunze, că-i de lucru, nu glumă.

Târziu s-a întors tătuca de la acea treabă ”blestemată”, după cum îi zicea el în timp ce-și descărca sufletul la cină și apoi înainte de culcare. Eu nu am dormit toată noaptea, simțind gustul amar al speranțelor spulberate, al aripilor frânte, după un zbor în care țintisem un orizont atât de promițător.

Continuarea romanului se poate citi sub titlul ”Judecăți, prejudecăți și mere”, carte apărută la Editura SIONO

Așa o fi

Posted on by racoltapetru6

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* – Auzi, dragă, crezi că noul uscător de rufe îmi micșorează hainele?
– Nu, iubito! Frigiderul face asta.

* – Doctore, mi-am fracturat piciorul în două locuri!
– Știi exact unde-s aceste locuri?
– Da!
– Să nu mai mergi pe acolo!

* – De unde vii, Bulă, așa de bătut și zdrențuit?
– M-a prins unu’ la nevastă-mea.

* Soțul se laudă soției:
– Le-am pus coarne la nenumărați bărbați.
– Eu doar la unul, dar de nenumărate ori…

* – Câți ani ai?
– 30…
– Acum 10 ani, tot așa ai spus!
– Eu când spun ceva… așa rămâne!

* – Ioaneee, de ce ești întins pe jos, iar ești beat?
– Nuuu, zâna mea, sărut pământul pe unde calci…

* – Mamă, de ce e aragazul atât de murdar?
– Și-a făcut taică-tu omletă.
– Omletă fără tigaie?!

* – De ce v-ați uitat în ambele părți când ați traversat această stradă cu sens unic?
– Frate… ești în România! Te uiți și în sus!

* Soțul se întoarce noaptea, pe la ora două. Îmbufnată, soția îi arată ceasul.
– Ei, și… dacă aș fi stat acasă, nu era tot ora două?!

* – Unde lucrezi?
– Nicăieri! Dar tu?
– Vizavi de tine!

* Turcia, Grecia și Bulgaria se confruntă cu incendii de pădure devastatoare!
În România s-au tăiat la timp…

* – Care este diferența dintre doctori și pacienți, într-un spital de psihiatrie?
– Pacienții se fac bine și pleacă.

* La tribunal, judecătorul:
– Și vreți să susțineți că atunci ați crezut că portmoneul găsit vă aparține?
– Portmoneul nu, dar bancnotele îmi păreau cunoscute!

* Azi-noapte, un procuror a intrat cu mașina în zidul casei.
Ancheta a stabilit că zidul mirosea a alcool și venea pe contrasens.

* – Mărie, ai spălat rufele și le-ai pus la uscat pe craca cireșului?
– Da, șii?
– Fugi repede și ia sutienul lui maică-ta, că se dau copiii în leagăn și rup craca de cireș!

* El : – Vreau să fim mai mult decât prieteni…
Ea: – Vrei să fim verișori?

* Se spune că problemele se rezolvă în pat. De ore bune stau în pat și… nimic.
Ai dracu’ mincinoși!

* Uită-te în ochii ei, apuc-o de talie, trage-o mai aproape, sărut-o cu pasiune și spunei:
– Ți-am zis să pui ceapă în vinete!

* Femeile capabile să schimbe bărbații există. Se numesc infirmiere.

* – Dom’ doctor, mi-ați dat pastilele astea ca să nu mai sforăi. Dar cum le iau?
– Din cinci în cinci minute.

* – Mătușă, tu de ce nu ai copii?
– Pentru că nu mi-a adus barza.
– Și cu altă pasăre nu ai încercat? Spre exemplu cucu.

* N-ai copilărit în România dacă nu ți-a zis mă-ta niciodată: ”Să nu înghiți guma, că se lipește de mațe și mori!”

* A apărut tulpina BOSS.
Ai gust, ai miros, ai și BMW, dar nu ai decât 30 de lei pentru benzină.

* Vreau să știu!
De ce NOE nu a omorât țânțarii, când erau doar doi?!

* Suntem pe locul 5 în lume la consumul de alcool. Dacă se măreau alocațiile, urcam pe 2!

* Discuție între doi pescari:
– Îți place locul meu secret de pescuit?
– Da, nici măcar peștii nu știu de el.

* John, cavaler al unui mare rege, avea o obsesie pentru sânii reginei, dar știa că, dacă i-ar fi atins, ar fi fost condamnat la moarte. Într-o zi, John nu mai rezistă și îi spune asta vraciului regal. Vraciul îi promite că îl rezolvă, dar îl costă 1000 de monede de aur. John acceptă imediat.
A doua zi, vraciul prepară o pulbere iritantă și o pune în sutienul reginei, în timp ce ea își făcea dușul. Imediat, sânii reginei s-au umplut de bubițe. Regele îl cheamă imediat pe vraci, pentru un leac. Vraciul îi spune că doar o anume salivă, aplicată direct câteva ore, poate trata această iritație, și că doar John are astfel de salivă.
Regele îl cheamă imediat pe John, care sărută (la ordinul regelui), pentru câteva ore bune, sânii mult visați. La ieșire, John este oprit de vraci, care îi cere cele 1000 de monede de aur. John, deja satisfăcut, refuză să plătească, știind că vraciul trebuia să tacă, fiind complice.
În dimineața următoare, vraciul a pus aceeași pulbere în chiloții regelui…

* – Vă rog, un trandafir roșu cu petale abia deschise, trei frunze de 30 cm…
– Doriți să aibă și-o albină?

*  – No, dragă nepoate, o să-mi fac testamentul. Ia spune: tu ești credincios?
– Da, unchiule!
– Atunci, bucură-te, las toată averea bisericii!

* Aceasta este prima epidemie din istorie în care omenirea se teme mai mult de vaccin decât de virus.

* Un bărbat gelos sună de 50 de ori în timp ce soția era la dentist. La al 51-lea apel, dentistul ridică telefonul și răspunde:
– Am terminat, acum scuipă și pleacă!

* Un reporter îi ia interviu unui tip de pe stradă:
– Tu ai munci gratis pentru un ministru?
– Desigur.
– Dar pentru un senator?
– Fără îndoială.
– Și pentru un deputat?
– Cu cea mai mare plăcere.
– Pentru un primar?
– Absolut.
– Dar ce meserie ai?
– Gropar.

* – Mihai, când sunt cu tine, uit tot!
– Mă cheamă Andrei…
– Ei, vezi?!

* Statul român este când în stare de urgență, când în stare de alertă. În rest, nu e în stare de nimic!

* Alcoolul nu te ajută să găsești răspunsul, ci să uiți întrebarea!

Scotch whisky - Wikipedia

SĂRBĂTOAREA SCRIITORILOR SEINENI

Posted on by racoltapetru6

”📃SĂRBĂTOAREA SCRIITORILOR SEINENI, august 2021
Într-o minunată atmosferă, am petrecut câteva ore, sărbătorind creația literară seineană. Și pentru că publicația cenaclului literar „Sub semnul lui Eminescu”, prima, din existența ei, a găsit de cuviință să adăpostească între paginile ei și creația fotografică, arta plastică și muzicală a seinenilor noștri dragi, consider că am devenit mai bogați cu un frumos seinean tipărit și plin de culoare. Au fost alături de noi: domnul prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, domnul scriitor și publicist Nicolae Goja, domnul Radu Prodan, de la Editura „Siono” din București. Împreună cu o plăcută asistență, am sărbătorit-o pe Doamna Betty Kirchmajer-Donca, președinta cenaclului literar seinean, membru USR, autor a 21 de cărți de poezie, proză și traducere din limba franceză. Doamna Betty, a primit titlul maramureșean de „Scriitorul anului”. Am lansat publicația „Sub semnul lui Eminescu”, în care apar cu poezii, proză, traducere, scriitori noștri: Betty Kirchmajer-Donca, pr. poet Gheorghe Pop, Petru Racolța, Tamasi Attila, Ioana-Gabriela Kadar, Mariana Filipaș, Carmen Ionuț, Codruța Crișan. Acestea sunt ilustrate cu lucrări a fotografilor, pictorilor și sculptorilor: Maria Mariș Dărăban, Nicu Pop, Gabriela Anderco, Ioana Kadar, Ioan Anghel Negrean, Ion Donca, Dan Skorka Patricia Hilbert, Dan Vezentan, Raluca Lazin, Nicușor Cuharic, Claudiu Țar, Carmen Ionuț ș.a. Am lansat cu mare bucurie romanul „Fetița care visa pentru alții”, a șaptea carte a domnului Racolța Petru. Au recitat și au adresat frumoase cuvinte autorului: Flori Rus, Maria Filipaș, Lola Cosma, Ioana Kadar, Gheorghe Pop, Dan Skorka, Radu Prodan. Seara s-a bucurat de multă culoare, talent și căldură oferită de tinerele noastre soliste și artiști: Teodora Dănțăușa, Ujlaki Mark, Paula Andreica, Karla Kencsan, Elisa Pop și Antonia Pop. Am strecurat din căldura sufletului meu fiecărui moment, aducând prin flori, daruri, diplome, plachete, ciocolată și cuvinte de admirație, încântare și mulțumire semnele unei profunde bucurii. Felicitări, dragii mei creatori de frumos seinean! 💖Mulțumesc!”
Tulbure Gabriela Florica, primarul orașului Seini

După prezentarea făcută de doamna primar, mie nu-mi rămâne decât să vorbesc despre partea la care am contribuit și eu, respectiv lansarea cărții ”Fetița care visa pentru alții”. Firește că emoțiile nu m-au părăsit în cele trei ore, cât a ținut festivitatea, mai ales când am aflat că vom fi onorați cu prezența unui reprezentant al editurii SIONO, în persoana domnului Radu Prodan, care a venit cu fiul dumnealui, Robert. Aceste emoții m-au încercat mai ales când am luat cuvântul pentru a dezvălui povestea mai puțin cunoscută care se află în spatele cărții de curând tipărite. Redau câteva rânduri din alocuțiunea mea.
”Ați putea deduce că ultima creație e și cea mai bună, cea care ți-e proaspătă în cuget și suflet, deci e normal să o simt mai aproape. Dar adevărul este că această poveste sensibilă și dramatică a creat altă poveste, la fel de emoționantă pentru mine, însă cu un final nefericit. E vorba de prima și ultima colaborare cu fosta mea profesoară de limba română, Milaș Scutaru Rodica, autoarea prefaței.
Cartea îi este dedicată, ca recunoștință a muncii asidue prin care mi-a insuflat pasiunea pentru literatură, transformându-mi creionul în condei. De altfel, dumneaei a fost un talentat poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România, dar și un pictor înzestrat. Coperta volumului de față este inspirată dintr-o pictură pe pânză în care a depus mult suflet pentru a fi cât mai reprezentativă. Acest tablou îl păstrez cu sfințenie în dormitor.
Poate ați sesizat că am folosit timpul trecut, când i-am enumerat calitățile și generozitatea, iar asta pentru că s-a stins din viață la câteva zile după apariția cărții. Nu sunt sigur, dar sper că a apucat să țină în mână acest simbol al recunoștinței pe care i-am purtat-o și o să i-o port cât voi trăi.”

 

Adunând zâmbete

Posted on by racoltapetru6

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* La psiholog:
– Doamnă, pe o scară de la 1 la 10, cât sunteți de curioasă?
– De unde aveți scara?

* Ora de gramatică:
– Bulă, ce timp este ”eu studiez”?
– Timp pierdut, doamnă!

* – Mă Gheorghe, ai auzit că triburile din Africa își vând nevestele? Tu m-ai vinde pe mine?
– Ce tot vorbești acolo, tu? Te-aș face cadou!

* Doi ardeleni au rămas blocați în lift. După două ore, unul din ei spune:
– Mi se pare mie sau mere prea încet?

* Vânzătorul:
– Cu cât cumpărați mai mult, cu atât e mai ieftin.
– Atunci, puneți-mi până e gratis!

* Un polițist se suie în autobuz și taxează un bilet, după care mai taxează unul. Un cetățean curios îl vede și-l întreabă:
– De ce ai taxat 2 bilete?
– Păi, dacă pierd unul, îl am pe al doilea!
– Și dacă le pierdeți pe amândouă?
– Am abonament!

* – Bade, e departe Clujul?
– Ești pe jos sau cu mașina?
– Pe jos.
– No, mergi drept înainte și marți o iei la stânga.

* – Cu ce te ocupi?
– Sanitary and bacteriological manager.
– Cum ar fi?
– Femeie de serviciu!

* Sătul de lumea rea, un ardelean se călugărește. Încă din prima zi la mănăstire, starețul îl cheamă la el și îi spune:
– Să știi că aici nu-i slobod să vorbești, numa’ o dată pe an, câte două cuvinte.
După primul an, îl cheamă să-l întrebe:
– Ceva probleme?
– Mâncarea rece.
– Bine, rezolvăm.
După al doilea an:
– Alte probleme?
– Patu’ tare.
– Bine, rezolvăm.
Și după încă un an:
– No, îți place la noi?
– Plec acasă!
– No, foarte bine. Că de când ai venit te ții numa’ de reclamații!

* Nu se mai fură în România!
Un țăran a uitat sapa la poartă, acum o lună, și nu i-a furat-o nimeni…

* Să-mi dea Dumnezeu sănătate, că nebunie mi-a dat destulă…

* Bărbații care își vopsesc părul încărunțit, efectiv își bat joc de munca nevestelor lor.

* – Ce faci, boschetarule?
– Sunt la facultate, tată. De ce mă faci boschetar?
– S-a îmbătat mă-ta și a dat foc la casă!

* Doi canibali stau în jurul unui foc. Unul zice:
– Băi, nu-mi place deloc soacră-ta!
– Mai pune-i muștar…

* Fiul musulman către tată:
– De ce avem haine care ne acoperă tot corpul?
– Ca să ne apere de soarele arzător al deșertului.
– Dar de ce avem capul acoperit?
– Ca să ne apere de căldura și de nisipul fin al deșertului.
– Dar, tată, noi trăim în BERLIN!

* – Numește o carte care ți-a schimbat viața!
– Baltagul. Mi-a picat la Bac… Acum dau cu bidineaua în Frankfurt.

* – Uite, dragă, am montat patul de la IKEA fără să mă uit la instrucțiuni!
– Era un dulap.
– Ah… și de ce ai cumpărat un dulap?
– Credeam că e o masă…

* Când ești vegan și mănânci un morcov, gândește-te că un iepure adoarme nemâncat.

* Amândoi timizi din fire.
La un moment dat, el îi spune:
– Nu vrei să facem sex?
– N-aș fi vrut, dar… m-ai convins!

* Vând Mercedes adus de Dunăre de la inundațiile din Germania. Mașina a fost luată de apa din garajul unei bătrâne, are kilometri puțini.

* Șoferul de ambulanță către medic, în timp ce se deplasau la un apel de urgență:
– Doctore, bărbatul ăsta se droghează?
– Nu, nu, dar de ce întrebi?
– Păi, e a treia oară în săptămâna asta când suntem chemați.
– Eeee, ce vrei, e proaspăt însurat și soția lui acum învață să gătească.

* – De ce bei atât de mult?
– Așa m-a învățat mama: ”Nu te ridici de la masă, până nu-ți termini ficățelul!”

* Generalul merge în vizită la un spital de campanie:
– De ce suferi, tinere?
– Hemoroizi, să trăiți!
– Cunoști tratamentul?
– Pensulă cu albastru de metilen, să trăiți!
– Ai vreo dorință?
– Mâncarea e puțină…
– Scrie, sergent: porție dublă și mai sățioasă!
La alt pat:
– De ce suferi, tinere?
– Hemoroizi, să trăiți!
– Cunoști tratamentul?
– Pensulă cu albastru de metilen, să trăiți!
– Ai vreo dorință?
– Mi-e dor de acasă.
– Scrie,sergent: două săptămâni de concediu în țară!
Și tot așa urmează încă vreo câțiva pacienți, bolnavi de hemoroizi. Într-un colț al salonului stătea unul pricăjit, vai de mama lui:
– De ce suferi, tinere?
– Amigdalită, să trăiți!
– Cunoști tratamentul?
– Pensulă cu albastru de metilen, să trăiți!
– Ai vreo dorință?
– Să ne mai dea o pensulă, că avem numai una…

* Două lucruri să-ți facă ziua mai bună:
1. Nu te uita la știri.
2. Nu te urca pe cântar.

* Cică la o nuntă, soacra mare a fugit cu socrul mic, mirele cu nașa și mireasa cu banii…

* Un ardelean, în Italia:
– Dați-mi și mie un espresso.
Chelnerul îi aduce un espresso ristretto, mic de 15 mililitri. Ia ardeleanu’ cănița, o miroase și-o bea dintr-o sorbire, plescăie și-i zice chelnerului:
– Îi bună, de asta vreau!

* – Bulă, ai învățat tabla înmulțirii?
– Mai am o strofă!

* – Iubi, ești machiată?
– Nu, dar de ce?
– Coboară repede în parcare, că vor unii să mă bată!

* Nicio soție din lume nu poate vindeca sufletul unui bărbat părăsit de amantă!

* Dacă ți-ai găsit femeia visurilor tale, îți poți lua adio de la celelalte vise!

* – Mărie, rochia asta a ta, nu-i prea transparentă? Se vede tot!
– Ioane, eu sunt femeie cinstită, n-am nimic de ascuns.

Rochie transparenta de tulle cu motive si body - MOTTA