Ce să urmărești când te duci să mănânci la restaurant

Posted on by racoltapetru6

12 reguli ale lui Anthony Bourdain

1. În ce zile ale săptămânii este bine să mergi la restaurant

Anthony Bourdain spune că ideal ar fi să mergi de marți până joi. De regulă, în ziua de luni șeful restaurantului este liber, iar marți este odihnit și pregătit să dea tot ce are mai bun pentru clienții restaurantului. Vineri și sâmbătă mâncarea este proaspătă, dar localurile sunt aglomerate, astfel încât șefii și bucătarii nu pot acorda prea multă atenție fiecărui fel de mâncare comandat. În plus, „clienții de weekend sunt priviți cu dispreț de chelneri și bucătari, sunt considerați provinciali, oameni din suburbii, țărănoi care ies în oraș doar în weekend, dau bacșișuri subțiri, nu se pricep la mâncare și nici nu se mai întorc în restaurantul cu pricina. În schimb, clienții din timpul săptămânii sunt priviți ca oameni de-ai casei, care se vor întoarce de fiecare dată”.

2. Nu este bine să comanzi pește în ziua de luni

Este de o mie de ori mai sigur, spune Bourdain, să mănânci niște homar pregătit la o tarabă din Caraibe, chiar dacă muștele bâzâie în jurul grătarului, iar igiena locului lasă de dorit, decât să comanzi pește într-un restaurant fițos dintr-un mare oraș, într-o zi de luni. Asta pentru că în cazul tarabei din Caraibe, există o șansă uriașă ca peștele să fie proaspăt. În schimb, șansele sunt minuscule la restaurantul fițos. Mai mult ca sigur, șeful acestui restaurant a comandat peștele joi, pentru a-i fi livrat vineri dimineață. Desigur, a comandat o cantitate mare, mizând pe aglomerația care va fi în weekend în localul său, deci tot ce-i posibil ca peștele de luni să fie comandat JOI. „Luni e seara valorificării, în care tot ce a rămas din weekend este gătit și vândut în speranța unui profit”, scrie Bourdain. O dovadă că lucrurile stau așa este și faptul că soiuri perisabile precum codul, care nu rezistă atâtea zile, nu se găsesc aproape niciodată lunea printre specialitățile restaurantelor.

3. Nu mânca scoici la un restaurant, decât dacă-l cunoști personal pe bucătar

Anthony Bourdain știe că majoritatea bucătarilor nu sunt foarte scrupuloși când e vorba de manevrarea scoicilor: „Acestea sunt lăsate de multe ori să plutească în propriul lor pișat urât mirositor, în fundul frigiderului”. În mod normal, scoicile ar trebui ținute în recipiente speciale, cu găuri, din care să se scurgă zeama. Mai mult, bucătarii ar trebui să aibă grijă ca toate scoicile să fie sănătoase și încă vii, când sunt aruncate în oală. Dacă o singură scoică este stricată, indigestia provocată poate fi de pomină.

4. Bombele cu ceas din sosul hollandaise

Acest sos este preparat, în principal, din gălbenușuri și unt decantat și trebuie păstrat la o temperatură nici prea ridicată, nici prea scăzută. Altfel, sosul se taie când este turnat cu lingura peste ochiurile fierte. Din nefericire, spune Bourdain, această temperatură călduță este mediul proprice pentru bacterii. „Nu știu pe nimeni care să fi făcut vreodată sos hollandaise proaspăt, la comandă. La fel de tulburătoare este probabilitatea ca untul folosit în sosul hollandaise să fie unt rămas de pe mese, încălzit, decantat și strecurat pentru a îndepărta toate firimiturile de pâine și mucurile de țigară”.

5. Pâinea este frecvent reciclată de la mesele altora

Refolosirea pâinii este un obicei răspândit în tot sectorul gastronomic. Este chiar banal ca un picolo care vede la masă un coș cu pâine nefolosit să-l ia și să-l pună în fața altor clienți. Când aceștia nu-l văd, evident. Bourdain spune că acest lucru nu este însă o problemă și nu ar trebui să fim îngrijorați: riscul de a lua boli în acest mod este identic cu acela de a merge cu un mijloc de transport în comun.

6. Nu mânca niciodată în restaurante cu toalete murdare

Băile sunt relativ ușor de curățat, spre deosebire de bucătăriile unde există ustensile, cuptoare, frigidere. Dacă angajații nu au fost în stare să păstreze toalete curate, atunci vă dați seama ce este în bucătăriile lor. Un semnal de alarmă trebuie să aveți și când chelnerii arată neîngrijiți. „Dacă managerul le permite să umble în halul ăsta prin salon, Dumnezeu știe ce fac cu creveții voștri!”

7. De ce Bourdain nu mănâncă niciodată pește-spadă?

„Furnizorul meu de pește nu mănâncă niciodată pește spadă atunci când merge la restaurant. Asta pentru că a văzut prea multe exemplare din acei viermi paraziți de un metru și jumătate care viețuiesc uneori în carnea acestui pește”, scrie maestrul șef american în „Kitchen Confidential”.

8. Ce ascunde vorba „Păstrează pentru bine prăjit”

Într-o bucătărie, carnea și peștele costă bani. „Ce credeți că se întâmplă când șeful dă peste capătul mai măricel al unui mușchi de vită, care are deja puțin miros și a fost mereu împins la fundul grămezii de carne? Ca să nu piardă bani îl păstrează pentru un fel de mâncare „bine prăjit” și-l va servi unui tăntălău care preferă să-și mănânce carnea sau peștele arse, fără gust și tari ca talpa, care nu e în stare să-și dea seama dacă ceea ce înghite e mâncare sau gunoi plutitor”.

9. Sânge uman în mâncare?

„Nici nu vrei să vorbesc despre acest subiect. Să spunem doar că ne tăiem frecvent în bucătărie și să lăsăm subiectul”.

10. Ce ne dezvăluie numărul clienților dintr-un local despre prospețimea crevetului

Dacă restaurantul e unul căutat, iar fluxul constant al alimentelor este garantat, atunci crevetele este ok. „Când intru într-un restaurant cu un salon în mare parte gol și cu un patron care se holbează nefericit afară, pe fereastră, atunci nu voi mai comanda crevete”, scrie Bourdain. Aceeași regulă se aplică și când e vorba de carne, pește, homar. Esențială este rotația atunci când vine vorba de prospețimea alimentelor. De asemenea, nu este recomandată nici comandarea unor feluri de mâncare mai puțin populare în restaurante pe jumătate goale. „Macroul înăbușit sau ficatul de vițel putrezesc într-un ungher întunecat al frigiderului, pentru că dau bine în meniu”.

 

11. De ce este bine să fii politicos cu chelnerii?

„Chelnerii v-ar putea salva viața printr-un oftat sau o sprânceană ridicată”, răspunde Bourdain. Chelnerul știe dacă un pește nu este proaspăt sau de câte zile așteaptă în frigider o bucată de carne. Dacă v-ați purtat bine cu el, măcar prin limbajul trupului, s-ar putea să vă ajute să evitați să comandați ceva ce el nu ar mânca niciodată.

12. Mitul bucătăriei vegetariene

Este doar un mit faptul că mâncarea vegetariană este mai sănătoasă decât cea gătită din carne. Există amoebe care se transmit cel mai rapid, de la un  individ la altul, atunci când se manevrează legume crude, nefierte, în special când se spală frunzele de salată sau alte legume cu frunze. (Travel Zoom)

Cine este Anthony Bourda

  • În prezent este bucătar-șef la Brasserie Les Halles din New York. Până în 2013 a fost gazda unui popular show de televiziune, „No reservations”, difuzat de Travel Channel. Din 2013 s-a mutat la CNN unde are emisiunea „Anthony Bourdain: Parts Unknown”.
  • Bourdain a scris mai multe cărți, dintre care cea mai cunoscută este „Kitchen Confidential” (2000), în care dezvăluie secretele bucătăriilor din marile restaurante

Sursa: e-mail

Povestirile unui maramureșean

Posted on by racoltapetru6

În sfârșit, după șase luni de așteptare, a ieșit de sub tipar prima mea carte dedicată adulților… și interzisă copiilor! 😉 Eu zic că arată bine, are peste 220 de pagini și cuprinde 39 de povestiri din viața mea, a celor din jurul meu, dar și SF-uri. Toate adunate sub titlul de mai sus: „Povestirile unui maramureșean”, cu o prefață de dr. Nicoară Mihali.

Pe această cale, vreau să vă rog pe voi, dragi prieteni, să-mi trimiteți adresa prin e-mail, pentru a vă putea expedia câte un exemplar gratuit. Adresa la care aștept solicitările este petrutz34@yahoo.com. Chiar dacă am avut datele voastre și v-am trimis anul trecut cartea „Revolta din ogradă”, iertată-mi fie cererea de a repeta adresa, pentru mai multă siguranță.

Așadar, vă aștept cu mare plăcere e-mailurile, după care voi începe trimiterea cărților. Vă rog să nu vă sfiiți, fiindcă le meritați pe deplin, iar eu sunt bucuros să vă ofer această mică atenție.

Pleonasme în limba română

Posted on by racoltapetru6

Printre pleonasmele des întâlnite în limba română se numără „am văzut cu ochii mei”, „am auzit cu urechile mele”, „întuneric beznă”, dar și „taci din gură!”, „ieși afară!” sau „aversă de ploaie”, avalanșă de zăpadă” și „cutremur de pământ”.
Doi lingviști de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române spun că, de multe ori, pleonasmul este și un mod de a insista asupra unei idei – „am văzut cu ochii mei”, „am auzit cu urechile mele” sau „întuneric beznă”, acestea fiind pleonasme aparente.
De asemenea, celebrele expresii „taci din gură!” și „ieși afară!” sunt pleonasme acceptate de limbă.
Lingviștii spun că o sursă a pleonasmului o reprezintă împrumutul din alte limbi, mai ales din franceză. Astfel, pleonasmele din alte limbi au fost traduse „mot-à-mot” în limba română și preluate ca atare: a îngheța de frig – geler de froid (franceză), a coborî în jos – descendre en bas, a urca în sus – monter en haut.
O altă cauză, spun experții, ar fi necunoașterea sensului cuvintelor împrumutate, lucru care se întâmplă acum cu neologismele din engleză: board de conducere, conducere managerială, hit de succes, reclamă publicitară, summit la vârf, mașină de floricele popcorn.

PLEONASME DES ÎNTÂLNITE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

– abundență mare
– abuz exagerat
– amestec eterogen
– amploare mare
– a anticipa dinainte
– avalanșă de zăpadă
– a avansa înainte
– aversă de ploaie
– bancnotă de hârtie
– a se bifurca în două
– biografia vieții
– ceremonie solemnă
– a coabita împreună
– coridor de trecere
– cutremur de pământ
– deplină unanimitate
– epilog final
– folclor popular
– gamă diversificată
– garderobă de haine
– lihnit de foame
– limonadă de lămâie
– nul și neavenit
– omletă de ouă
– pacient bolnav
– perioadă de timp
– perspectivă de viitor
– polemică contradictorie
– procent la sută
– a survola peste

Sursa: e-mail

La ce boală gravă sunt predispuse femeile geloase și cu toane?

Posted on by racoltapetru6

Femeile care, la vârstă mijlocie, sunt anxioase, geloase și au schimbări frecvente de dispoziție, prezintă un risc mai mare de a suferi, la vârste mai înaintate, de maladia Alzheimer, comparativ cu semenele lor mai calme și mai echilibrate, arată un studiu realizat pe aproximativ 800 de femei.

femei

Participantele, cu vârste cuprinse, în general, între 35 și 55 de ani, au fost testate pentru identificarea trăsăturilor de personalitate, inclusiv nivelul de nevrotism. Un grad mare de nevrotism în ansamblul trăsăturilor de personalitate este asociat cu anxietatea (tendința de a-și face griji), gelozia, schimbările de dispoziție, tendința de a se supăra cu ușurință și de a fi chinuit de sentimente de vinovăție.

Femeile au fost, de asemenea, întrebate dacă sunt stresate la locul de muncă, acasă ori din cauza unor probleme de sănătate. Aceste întrebări au fost puse la fiecare 5 ani, studiul durând, în total, 38 de ani. În acest timp, 153 de participante au ajuns să sufere de demență.

Cele care obținuseră scorurile cele mai mari pentru nevrotism, la vârstă mijlocie, erau predispuse în cea mai mare măsură la această boală, dar numai dacă fuseseră supuse unui stres îndelungat.

Doar nevrotismul, luat separat, nu mărește riscul de Alzheimer, dar persoanele nevrotice care erau, în același timp, timide și introvertite prezentau cel mai mare risc, arată autorii studiului într-un articol publicat în jurnalul Neurology; ei cred că persoanele nevrotice resimt mai puternic stresul, iar acest lucru are efecte nocive asupra creierului, sau, poate, aceste persoane ar avea și un stil de viață mai nesănătos.

Deoarece numărul persoanelor ce suferă de maladia Alzheimer este în creștere, este important să fie identificate persoanele cu risc sporit de a dezvolta această afecțiune, spun specialiștii.

Sursa: Mail Online

Prietenele

Posted on by racoltapetru6

– Alo, Tia! Servus, dragă, da’ ce mai faci?

– Servus, Florico! Iaca dau un tiv la o rochie, că mă presează clienții ăștia, mai ales că-s aproape sărbătorile.

– Apropo de rochie, tu… Știi ce mi-o zis Alina, ieri? Da’ să nu mă spui, că io nu-s de alea care umblă cu vorbe. Cică nu-i place deloc materialul pe care l-ai folosit la costumul ei. Zice că se lasă dacă-l spală și arată ca naiba.

– Nu mai spune, dragă! Doar nu i l-am băgat io pă gât, ea și l-o ales. Mie nu mi-a zis nimic de asta, ci dimpotrivă, părea entuziasmată. Să știi că-mi pare tare rău să aud!

– Ei, nu te lua după ea, că doar o cunoști, nu știe câte prune are în straiță. Io ți-am spus ca prietenă, dar rămâne între noi.

– Sigur, sigur. Doar n-o să-i spun, că imediat îi sare țandăra, iar mie nu-mi place să mă cert cu nimeni.

– Așa-s și io, tu. Te pup, că mi-e mâncare pe foc și tre’ să fac rântașu’. Mai vorbim noi, paaa…

– Pa, pa, Florico.

…………………………………………………………….

– Alo, Alino, ce mai faci?

– Ce să fac, bine, Tia. Mă pregăteam să ies în centru. Dar tu?

– Ia, cu lucru. Doar voiam să te întreb de ultimul costum. Nu-ți place materialul sau ceva la el? Că așa mi-o zâs Florica…

– Cum să nu-mi placă, dragă? Nu te lua tu după Florica, că ajungi să umbli ziua cu lumânarea și noaptea pă întuneric. Ea mi-a zis că-i material ieftin și, dacă-l spăl, o să-mi pară rău că l-am ales.

– Cum putea să zică una ca asta?, că io nu lucrez decât cu stofă de calitate. Să știi că-mi pare tare rău…

– Ți-am zis să n-o bagi în seamă, că noi ne cunoaștem de mult și întotdeauna am fost mulțumită de tine.

– Atunci mă bucur, Alinuțo, numai să nu-i spui că ți-am zis de asta. Că nu-mi place să umblu cu bârfe, doar am vrut să lămuresc treaba.

– Nicio grijă, Tia. Nici eu nu port vorbe mai departe, doar mă cunoști. Te pup și fii fără grijă.

…………………………………………………………………

– Alo, tu ești, Florico?

– Servus, Alino? Ce se mai aude, dragă?

– I-ai spus tu ceva lui Tia, că tocmai ce m-a sunat în legătură cu costumul cel nou.

– Am vorbit azi cu ea, da’ n-am pomenit nimic de costum, să mă și trăznea’! Precis c-o vrut să te testeze, să vadă ce și cum, c-așa-i ea, n-o cunoști?

– Poate, da’ am vrut să mă asigur. Io nu suport să fiu vorbită pe la spate pă nedrept. Chiar dacă nu-mi place costumul, tot nu vreau să mă cert cu ea, că suntem prietene și asta-i cel mai important.

– Sigur că da, dă-l încolo de costum. Data viitoare du-te la Tămâianu, că-i meseriaș bun și are materiale de calitate.

– O să văd io, da’ nu-i spune că ți-am zis, că nu-mi place să bârfesc pe nimeni.

– Ai încredere în mine, că io nu fac d-astea, Alino!

– Te pup și te las, că mă duc în centru. Pa, dragă.

– Pa, draga mea.

……………………………………………………………………….

– Alo, Tia, tot io-s. Tocmai ce m-a sunat Alina și mi-o zâs că ai adus vorba de costum.

– Da, Florico, însă nu i-am spus nimic de tine, să mor io! Doar am întrebat-o și mi-o zâs că-i mulțumită. N-aș băga eu zâzanie între voi, Doamne ferește!

– M-am gândit io că nu faci d-astea. Ea o fi născocit, ca să se scoată. Că-i vai de capul ei, săraca, de când îi sângură, fără bărbat, fără prieteni ca lumea. Da’ nu-i bine a bârfi și d-aia nu zâc nimica…

Cine seamănă umor, culege zâmbete

Posted on by racoltapetru6

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* – Băi! Oare Africa o fi departe?
– Nu cred… La serviciu am un negru din Africa și în fiecare dimineață vine cu bicicleta.

* Doctorul către pacient:
– Ei, cum sunt noile supozitoare pentru insomnie?
– Remarcabile, d-le doctor, nici nu apuc să mai scot degetul!

* Aseară, în timp ce dezlegam integrame, o întreb pe nevastă-mea:
– Partenerul de viață al femeii…
– Amant?… răspunde ea.
– NU… Din trei litere!
– Bou?

* Soția către soț:
– Așa beat ai fost aseară că ai luat dușul în mâini și-l rugai să nu mai plângă!

* Într-un troleibuz din București. Ultima stație. Un polițist vede un student adormit, cu o carte pe genunchi, ”Teoria câmpului magnetic”. Polițistul îl trezește pe student și îi spune:
– Scoală agronomule, am ajuns.

* O tânără, văzând privirile pe care preotul le aruncă spre decolteul ei, îi zice acestuia:
– Părinte, vă place cruciulița mea de la gât?
– Da, dar de fapt mă uitam mai mult la cei doi tâlhari!

* – Știi să înoți?
– Nu.
– Păi vezi, prietene, aici e diferența. Chiar și câinele meu, cât e el de animal prost, tot știe să înoate.
– Hmm, da. Dar tu știi să înoți?
– Bineînțeles!
– Atunci, care-i diferența dintre câinele tău și tine?

* – Cine din familia voastră este cel mai în vârstă?
– Stră-stră-stră-stră-bunica.
– Nu-i posibil așa ceva.
– Ba e po-po-po-posibil!

* Sfârșitul Lumii a ajuns și în România. A privit în stânga, a privit în dreapta…
– Mi se pare că am fost deja pe aici! – a spus el și a plecat mai departe.

* Profesoara dictează, plimbându-se prin auditoriul. Se apropie de o studentă:
– Maria, tu mai înainte aveai altă caligrafie, probabil ești însărcinată.
Dictează mai deparrte și se apropie de un student:
– Ioane, văd că după vorbele mele, ți s-a schimbat caligrafia, iată că s-a găsit și tatăl!

* Bulă era în doliu.
– Ce s-a întâmplat, Bulă?
– A murit bunicul!
– Câți ani avea?
– 105!
– E, păi a trăit destul! De ce a murit? Cancer? Leucemie? Parkinson?
– Nu! L-a împușcat unu’că l-a prins la nevastă-sa!

* Un avocat era bucuros că fiul său terminase avocatura și astfel putea să-i calce pe urme. Trece ceva timp și avocatul cel tânăr preia cazurile tatălui său, acesta ieșind la pensie. Într-o zi, vine bucuros acasă și îi spune tatălui:
– Tată, știi cazul ăla care n-ai putut să-l rezolvi în 25 de ani?
– Da, fiule!
– Păi eu l-am rezolvat într-o săptămână!
– Foarte bine, fiule, dar să nu uiți că acel caz te-a ținut pe tine la școală, la liceu, la facultate și mai rămânea și de-o vacanță.

* Gheo e inculpat pentru deraierea unui tren și pagube imense. Judecătorul îl întreabă:
– Păi bine mă Gheo, tocmai pe calea ferată te-ai găsit tu cu Maria să faceți amor? Nu mai aveți șură, câmp, căruță?
– Cu tot respectul, dom’ judecător, da’ noi în șură am și început. Da’ ne-am încins și ne-am rostogolit din șură în grădină, din grădină în câmp și așa am ajuns pe calea ferată.
– Păi și n-ați auzit trenul???
– Ba cum nu. Dar trenul venea, orgasmul meu venea, orgasmul Mariei venea și el, și am zis: La naiba, oprește cine poate!!!

Ce trebuie să faci ca să nu te îngrași în post?

Posted on by racoltapetru6

Persoanele care țin post riscă să ia în greutate din cauză că alimentele potrivite acestui regim alimentar sunt de multe ori foarte bogate în carbohidrați, lucru care cere o atenție deosebită și urmarea câtorva lucruri simple pentru a menține silueta dorită, potrivit unui comunicat remis de MEDIAFAX.

in-frigider

Unul dintre lucrurile la care persoanele care țin post este să fie atente la cantitatea de hrană din farfurie sau alimentele pe care, de multe ori, le consumă pe fugă. Foarte multe feluri de mâncare de post conțin zahăr în compoziție, iar consumul de cantități mai mari din aceste alimente duce nu numai la îngrășare, ci și la apariția, în timp, a unor probleme de sănătate.

Un alt element important este reprezentat de orele la care mănâncă persoanele care țin post. Cel mai indicat este ca fiecare să respecte un program fix al meselor principale, iar cina să nu fie luată mai târziu de ora 19.30.

Un alt factor de risc îl reprezintă alimentele procesate industrial, în perioada postului, dar nu numai, fiind indicat ca oamenii să aleagă produse cât mai simple, cât mai puțin procesate. Cu cât un produs este mai complex din punct de vedere al procesării industriale, cu atât este mai bogat din punct de vedere caloric, dar, uneori, și mai toxic pentru organism.

Specialiștii recomandă o dietă de post bogată în legume și fructe de sezon, dar și în cereale și fructe oleaginoase.

Sursa: MEDIAFAX