Terapia cu sare

Posted on by racoltapetru6

TERAPIA INTERNĂ CU SARE

(toate recomandările privesc exclusiv sarea naturală, grunjoasă, gemă, neiodată și nu sarea „fină” de masă)

DIGESTIE DIFICILĂ, CONSTIPAȚIE, SLĂBICIUNE CORPORALĂ, SUBPONDERABILITATE – se consumă hrană condimentată cu sare gemă sau sare marină (se găsesc în comerț), care au un gust mult mai intens. S-a constatat că sarea naturală are un efect mult mai puternic de stimulare a secreției de sucuri gastrice și că este un excelent activator al peristaltismului gastrointestinal, firește – cu condiția să fie consumată cu moderație. De altfel, încă de acum 500 de ani, celebrul medic și alchimist al Evului Mediu, Paracelsus, nota într-un tratat că digestia și excreția sunt mult perturbate de absența sării în alimentație.

HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ, ARITMIA CARDIACĂ – dimineața, pe stomacul gol, se administrează un sfert de cuțit de sare marină (aproximativ 0,25 g), care se înghite cu o cană (250-300 ml) de apă plată. Tratamentul se face vreme de minimum o jumătate de an. Studii recente arată că se obțin rezultate deosebit de bune, cu condiția ca tratamentul să fie asociat cu alimentația predominant vegetariană.

OSTEOPOROZA, CRAMPE MUSCULARE – se vor săra alimentele exclusiv cu sare gemă neiodată, care este foarte bogată în oligoelemente implicate în procesele de asimilare a calciului.

INTOXICAȚII CU SUBSTANȚE LUATE PE CALE ORALĂ – într-un litru și jumătate de apă călduță se pune o lingură de sare și se amestecă bine. Se bea rapid, pe nerăsuflate. Imediat după ingerare, va apare o senzație puternică de vomă. Vom evacua conținutul stomacului, aplecându-ne în față, „gâdilând” cu inelarul și arătătorul mâinii drepte glota (omușorul) și presând simultan cu putere stomacul cu mâna stângă, strânsă în pumn. Reflexul vomitiv va permite eliminarea, odată cu apa sărată, a substanțelor toxice care ne-au creat probleme.

TUSE PERSISTENTĂ, TUSE USCATĂ – se țin pe limbă cât mai mult timp câteva granule de sare gemă (nu mai mult de un vârf de cuțit). Reacția de stopare a tusei se va declanșa prin două mecanisme: prin salivație, care va deveni mult mai abundentă, și prin stimularea directă a sistemului nervos central, prin intermediul papilelor gustative.

CONTRAINDICAȚII LA ADMINISTRAREA INTERNĂ A SĂRII

Aportul masiv de sare este contraindicat în cazurile de hipertensiune și tromboză gravă, precum și în fazele acute ale gastritei hiperacide și ale ulcerului gastroduodenal.

TRATAMENT EXTERN CU SARE

CALCULI RENALI; COLICI RENALE – un săculeț de pânză plin cu sare gemă se pune pe un calorifer sau pe altă sursă de căldură și se lasă să se încălzească până la 50-60 de grade Celsius. Se aplică apoi pe șale (zona lombară), unde se ține vreme de o jumătate de oră.

ULCERAȚII PE PIELE – în două linguri de miere de albine se pune o jumătate de linguriță de sare și se amestecă bine, până când se omogenizează. Se aplică apoi acest preparat pe zonele afectate. Rezultatele terapeutice sunt uimitoare, acesta fiind un străvechi remediu, menționat în tratatele medicale grecești.

ARSURI DE GRADUL I ȘI II – pe zona afectată se presară sare grunjoasă din belșug. Această aplicație va spori pe moment senzația de usturime, dar apoi edemele vor fi mult reduse, iar vindecarea va fi considerabil mai rapidă. Nu se aplică sare pe arsurile grave, cu rană deschisă, întrucât produce o usturime insuportabilă.

NAS ÎNFUNDAT (RINITĂ CRONICĂ) – la un pahar de apă caldă se pune o linguriță de sare gemă sau marină și se amestecă bine pentru a se omogeniza. Se pune această apă sărată în palmă și se trage pe nara stângă și apoi pe nara dreaptă, alternativ, pentru desfundarea căilor nazale. Acest procedeu este bine să se facă în fiecare dimineață, pentru drenarea căilor respiratorii, înlăturarea surplusului de mucus, mărirea acuității olfactive.

DURERI DE GÂT – într-un pahar cu apă fierbinte, se pun două lingurițe de sare naturală, după care se amestecă bine până când sarea se dizolvă complet. Se face gargară cu acest preparat. Este de dorit ca apa să fie cât mai fierbinte și să ajungă cât de jos în gât. Se reia acest tratament de 2-3 ori pe zi, până la dispariția completă a afecțiunii.

BĂILE CU APĂ SĂRATĂ

Sunt un remediu tradițional de medicină populară, care se aplică astăzi cu un succes extraordinar, în clinici moderne din Austria și Germania. La o cadă de apă caldă (aproximativ 150 de litri), se folosesc două kilograme de sare gemă neiodată (amestecată în prealabil cu apă fierbinte, pentru a se dizolva mai ușor). Baia durează 20-30 de minute și este important ca temperatura apei să fie menținută mereu peste 37 de grade Celsius, pentru ca acțiunea terapeutică să fie maximă. Cercetătorii au observat că aceste băi, care se fac o dată la 3-4 zile, au efectele cele mai puternice în preajma lunii pline (de preferat cu 2-3 zile înainte). Iată indicațiile terapeutice ale acestor băi:

DERMATOZE INFECȚIOASE – se fac băi parțiale, înmuind doar segmentul afectat, vreme de 15 minute, în apă sărată caldă (7 linguri de sare la litru). Imediat după baie, pielea nu se șterge, ci se tamponează puțin și se lasă să se usuce. Acest remediu este excelent în tratarea infecțiilor bacteriene și miotice (produse de ciuperci parazite).

REUMATISM – se fac de două ori pe săptămână băi complete cu apă sărată fiebinte. Cele mai eficiente sunt băile preparate cu sare marină neiodată, dar efecte foarte bune s-au obținut și cu sare de mină, cu cristale mari (nemăcinată).

CISTITE, INFECȚII URINARE – se fac băi complete sau băi de șezut cu apă ceva mai sărată: 5 linguri de sare la litru. Baia va fi făcută în fiecare seară, până la vindecarea afecțiunii, iar apa trebuie să fie cât mai fierbinte, însă suportabilă (peste 38 de grade). Imediat după baie vă veți șterge și vă veți relaxa la căldură, evitând expunerea la frig sau la curent.

ANEXITĂ, METRO-ANEXITĂ – se aplică procedura de la infecții renale. Suplimentar, se va adăuga în apă sărată de baie puțină tinctură de iod.

RĂCEALĂ ȘI GRIPĂ – se fac băi ale picioarelor (tălpi și glezne) cu apă fierbinte, cu foarte multă sare (10 linguri la litru). Băile vor dura 10 minute, după care ne vom încălța cu șosete groase și ne vom așeza la căldură, așa încât să transpirăm.

SAREA ȘI ENERGIA AURICĂ

S-a constatat experimental că sarea naturală, netratată prin niciun fel de procedeu chimic sau termic, are o misterioasă influență asupra corpului bioenergetic al ființei umane. Toți cercetătorii din acest domeniu de frontieră sunt de acord că sarea naturală este un excelent agent de purificare a aurei umane. La fel ca și apa, sarea absoarbe – se pare – radiațiile bioenergetice nocive, curățind – din punct de vedere energetic – zonele în care este aplicată. Iată câteva aplicații practice ale acestor proprietăți bioenergetice ale cristalelor de sare:

OBOSEALĂ – o procedură de medicină populară românească ce și-a dovedit adesea eficiența este să punem un săculeț cu sare călduță pe ceafă atunci când suntem obosiți. Tot un săculeț cu sare era pus și în leagănul copiilor, ca să nu se deoache și să aibă somnul lin, între haine, ca să le asigure durabilitatea, precum și pentru a le impregna cu o misterioasă capacitate de protecție împotriva „făcăturilor de tot felul”.

BIJUTERIILE – mai ales cele vechi – se spune că păstrează foarte multe din impregnările negative ale celor care le-au purtat de-a lungul timpului. Din acest motiv, ele se lasă o perioadă de minimum 49 de zile să stea în sare gemă, înainte de purtare. La fel se procedează și cu cristalele sau pietrele prețioase.

La multă sănătate și fie ca să nu fim lipsiți niciodată de pâinea și de sarea cele de toate zilele!

Sursa: e-mail

Culori pierdute

Posted on by racoltapetru6

Îmi plac culorile naturii din fiecare anotimp. Verdele câmpiei din mijlocul verii, ruginiul frunzelor de toamnă, albul imaculat al zăpezii proaspăt căzute, albastrul florilor de liliac ce ne înfioară primăvara. Sunt culori pe care le vedem mereu în jurul nostru și de fiecare dată suntem impresionați de combinațiile lor. Dar nu toți le percepem cu aceiași ochi, nu avem toți norocul să le admirăm în toată splendoarea lor. 900.000 de români sunt discromați, iar eu mă număr printre ei.

În DEX nu exist cuvântul discromat, ci discromazie – tulburare a vederii cromatice prin incapacitatea de a percepe una din culorile fundamentale. O astfel de tulburare poate să-ți schimbe radical viața sau să treacă aproape neobservată, în funcție de împrejurări. Fratele meu era atras de șoferie, dar a picat la examen, tocmai fiindcă nu deosebea roșul de verde. Toată viața lui a suferit din cauza acestui eșec. Și eu am o frică patologică de Planșele Ishihara, pe care oftalmologul mi le pune în față. Anul acesta, când a trebuit să-mi schimb permisul de conducere, am trecut prin același chin și am recunoscut că sunt discromat. „Parcă-i un făcut! Astăzi am avut parte de o sumedenie de discromați!”, a comentat medicul. Dar mi-a trecut pe fișă: „Apt”. Am înțeles că acest test nu este relevant pentru obținerea permisului și mă întreb atunci de ce se mai dă.

Dar nu acesta este cel mai mare necaz pe care-l am din cauza acestei tulburări – că nu pot să-i zic boală -, doar la semafor știu că întotdeauna becul de jos este cel verde. Mi-am dat seama de câtă frumusețe sunt privat atunci când oftalmologul mi-a îngăduit să mă uit prin niște ochelari speciali. Eram uluit când am văzut cum arată cu adevărat culorile! Erau atât de vii și minunate încât aș fi vrut să nu-mi mai dau jos acele lentile fumurii! Parcă aterizasem  într-o altă lume, o lume paradisiacă pe lângă care eu treceam mereu, văzând-o în culori șterse. Cred că dacă aș fi perceput adevăratele nuanțe ale vieții, altul mi-ar fi fost destinul, alte preocupări m-ar fi atras. Iar desenul și pictura ar fi primat între ele.

Dar nu vreau să mă plâng deloc. Viața este frumoasă, chiar privind-o prin ochii unui discromat. Deși nu percep adevărata față a culorilor, tot le caut și le admir. Cu cât sunt mai vii, cu atât mai bine. În sinea mea îmi imaginez cum arată cu adevărat și mă bucur. Știu că ele sunt acolo, iar alții le pot vedea în toată splendoarea lor. Și iarăși mă bucur, pentru ei, pentru voi.

Cinci diferențe între stângaci și dreptaci

Posted on by racoltapetru6

Deși de 500.000 de ani oamenii sunt preponderent dreptaci, între 10 și 12% din populație preferă să folosească mâna stângă în diferitele lor activități.

obama-stangaci

Oamenii de știință încearcă în continuare să facă o comparație între cele două grupuri de oameni, pentru a identifica felul în care acestea se deosebesc. Iată câteva dintre descoperirile acestora.

1. Stângacii sunt mult mai afectați de sentimentul de frică.

Un experiment recent a demonstrat că stângacii care au urmărit secvențele din „Tăcerea mieilor” timp de opt minute au suferit de mai multe tulburări de stres post-traumatic decât dreptacii. Explicația ar fi că partea dreaptă a creierului, care este dominantă la stângaci, este mult mai implicată în sentimentul de frică, conform doctorului Carolyn Choudhary de la Queen Margaret University din Edinburgh.

2. Stângaci sunt mai nervoși

Atât stângacii, cât și ambidextrii sunt mult mai predispuși la sentimente negative, printre care și mânia. Un mic studiu publicat anul trecut în Journal of Nervous and Mental Disease, a demonstrat că stângacii procesează emoțiile diferit față de dreptaci. Ca rezultat, s-a demonstrat că partea creierului care produce emoțiile negative are o activitate mai mare.

3. Stângacii sunt mai inhibați

Un studiu realizat la Universitatea Aberty din Scoția a descoperit că stângacii sunt mai retrași și se feresc adesea de a face greșeli.

4. Stângacii asociază partea stângă cu partea bună a lucrurilor

Majoritatea oamenilor asociază conceptul de bunătate cu partea dreaptă și conceptul de răutate cu partea stângă. Stângacii percep aceste concepții invers. Într-un studiu recent, Daniel Casasanto, un cercetător de la Stanford, le-a cerut participanților să deseneze o zebră într-o cutie, care să reprezinte părțile bune și un urs panda într-o cutie, care să reprezinte părțile rele. Majoritatea dreptacilor au reprezentat zebra în partea dreaptă a cutiei, pe când stângacii au desenat-o în partea stângă. Aceste alegeri au demonstrat percepțiile celor două grupuri cu privire la partea bună a lucrurilor.

5. Stângacii ar putea avea mai multe avantaje în politică

Concluzia lui Casasanto a fost aceea că stângacii ar putea fi favorizați în viața politică. S-a demonstrat de asemenea că politicienii tind să gesticuleze cu mâna dominantă pentru a-și susține afirmațiile. Atunci când dreptacii gesticulează, oamenii din fața televizorului vor vedea imaginea lui în oglindă. Aceștia vor apărea ca gesticulând cu mâna stângă, lucrurile prezentate având o imagine negativă, pe când stângacii vor putea pune lucrurile într-o lumină pozitivă, datorită apariției la televizor ca gesticulând cu mâna dreaptă.

Sursa: The Week

Cum să devii mai deștept în cinci minute

Posted on by racoltapetru6

Viața modernă nu ne permite să investim mult timp pentru citirea de cărți bune. De aceea, vă redau un mic rezumat al câtorva cărți clasice, ceea ce vă va permite să fiți considerat(ă) un(o) intelectuală.

– MADAME BOVARY – Gustave Flaubert

O femeie care își înșeală soțul cu cofetarul, lăptarul, poștașul, farmacistul, proprietarul unei prăvălii de obiecte de croitorie, un vecin bogat; intră în depresie, înghite otravă și moare. Sfârșit.
– RĂZBOI ȘI PACE – de Lev Tolstoi, 1200 pagini.
Un tânăr nu vrea să meargă la război, unde Napoleon cucerește Moscova, pentru că e îndrăgostit. Prietena lui se căsătorește cu altul. Sfârșit.
– ÎN CĂUTAREA TIMPULUI PIERDUT – de Marcel Proust (1600 de pagini)
Un tânăr asmatic suferă de insomnii pentru că maică-sa nu-l sărută înainte de culcare. A doua zi (pag. 486, vol. 1) el mănâncă o prăjitură și scrie o carte. În aceeași seară (pag. 1344, vol. 4) are un atac de astmă pentru că prietena lui refuză să-l sărute. Totul se termină cu un mare bal (vol. 7), când deja toți sunt bătrâni. Asta e.
– ROMEO ȘI JULIETA – de William Shakespeare
Un tânăr și o tânără se îndrăgostesc ca nebunii, dar familiile lor declară că asta e o dragoste interzisă. Cele două familii se luptă unii cu alții cu cruzime și sunt multe victime. Un preot are o idee tâmpită și tânăra pereche de îndrăgostiți moare când bea otravă în loc de somnifer. Sfârșit.
– HAMLET – de William Shakespeare
Un prinț care suferea de insomnie se plimbă pe zidurile fortăreții și întâlnește stafia lui tat-su, care îi destăinuie că a fost ucis de unchi, care se culca cu mă-sa și că omul lui de încredere este tat-su iubitei lui, care între timp se sinucide, când află că prințul i-a omorât tatăl. Pentru a se răzbuna pe unchiul care i-a ucis tatăl și s-a culcat cu mă-sa, prințul îl omoară pe unchi, după ce a stat de vorbă cu un craniu. El însuși e ucis de fratele iubitei care a înnebunit și s-a sinucis.
– REGELE OEDIP – de Sophocles
Un nebun nu ascultă de spusele unui orb, își omoară tatăl, o mănâncă pe maică-sa, după ce i-a scos ochii. Din această cauză, după câteva sute de ani, au apărut psihoanaliștii care-ți dovedesc că tu mergi pe aceeași cale și îți scot ochii la fiecare întâlnire.
– OTELO – de William Shakespeare
Un rege tâmpit are un bastard de prieten care se supără pe el că nu-i dă un job de funcționar public și, ca să se răzbune, îl convinge că nevastă-sa îl înșeală. Regele îl crede și o omoară pe regină. Imediat după aceea descoperă că ea nu l-a înșelat; îl arestează pe ticălos și se sinucide.
Buuun!!! Acum, că ai economisit cel puțin 500 de dolari și citirea a peste 7.000 de pagini, poți să citești liniștit ziarul sau să continui să miști mous-ul fără mustrări de conștiință.
.
Sursa: e-mail

Planeta Paradis: Invitația

Posted on by racoltapetru6

Primăvara a venit la fel de brusc precum a făcut-o și iarna. Topirea stratului gros de zăpadă a provocat creșterea masivă a volumului de apă și inundarea completă a câmpiei din jurul pământenilor. Podișul lor a devenit o insulă de pe care ar fi putut pleca doar cu o barcă, până la intrarea în pădure. Asta i-a dat de gândit lui Relu, care a adăugat pe lista lucrurilor de făcut și o ambarcațiune. Pe de altă parte, ieșirea din matcă a râului și revărsarea deltei peste pășune era un fenomen benefic, prin care pământul se îmbogățea cu mâlul gras purtat de ape și depus apoi sub formă de îngrășământ.

Dar soarele revenise cu puteri proaspete și, cu ajutorul lui, oamenii n-au stat izolați mai mult de zece zile. Pe măsură ce solul se usca, înaintau și ei către obiectivele propuse pentru a-și pune în aplicare proiectele. Relu, Gavrilă și Bogdănel aveau de construit o moară pe malul râului, iar pentru asta trebuiau să folosească din nou drujba, căreia îi făcuseră o reparație capitală în anotimpul rece. Florica era nerăbdătoare să vadă dacă semințele ei vor fi bine primite de pământul acestei planete, iar Olguța și Carmen se bucurau să o ajute.

O astfel de efervescență caracteriza mica noastră comunitate când două ambarcațiuni ușoare, ce semănau cu niște canoe, au poposit aproape de locul unde lucrau bărbații. Pe pământ au coborât patru omuleți, din care unul arăta foarte bătrân și respectat. Era cel mai mic de statură, avea o barbă lungă și albă, la fel ca părul ce era prins cu o bentiță roșie. Pășea încet, sprijinit de un baston sculptat și aurit în capătul de sus, urmat îndeaproape de un halan cu o bentiță verde și apoi de alți doi, pe care pământenii i-au recunoscut cu bucurie: Hita și Șivu.

Relu, Gavrilă și tânărul Bogdănel s-au grăbit să le iasă în întâmpinare. Bătrânul avea privirea iscoditoare și era atent la toate detaliile din jur, dar mai ales la înfățișarea celor trei bărbați străini. I-a privit insistent și apoi i-a salutat prin gestul lor obișnuit și cunoscut deja de pământeni. Doar că a trebuit să depună un mic efort pentru a ajunge cu mâna până la umărul lui Relu și al lui Gavrilă. În schimb s-a luminat la față, văzându-l pe Bogdănel, care era mai apropiat de dimensiunile lui. Au urmat prezentările și primul schimb de cuvinte, cu ajutorul numeroaselor gesturi, mai mult sau mai puțin inspirate și înțelese.

Micul bătrân era de fapt Marele Șef al halanilor, pe nume Cali, iar cel care-l însoțea purta numele de Ucu și avea calitatea de comandant al vânătorilor. Se vedea pe el că-i abil și ager, atât în mișcări cât și la minte, iar chipul îi era mereu zâmbitor. Ajutați de Șivu și Hita, conversația lor a reușit să fie înțeleasă în cea mai mare parte, spre marea ușurare a celor două părți. Pământenii i-au invitat apoi pe oaspeți în gospodăria lor, aceștia acceptând imediat. Precum Hita, Cali a fost, la rândul lui, foarte afectat de vederea cornului fosforescent al șarpelui Zalu, în fața căruia s-a închinat rostindu-i de câteva ori numele. Exemplul lui a fost urmat și de ceilalți trei halani. Apoi a venit rândul ca fetele să se prezinte, însă Marele Șef nu părea să fie interesat de cunoașterea lor. Relu avea vaga impresie că în societatea halanilor, femeile nu erau tratate de la egal la egal.

Cali a ținut să vadă îndeaproape toate dotările străinilor, dar mai ales armele lor, despre care auzise cât de periculoase sunt. Florica și Carmen i-au invitat la masă, însă au fost refuzate politicos, dar hotărât. Discuția a culminat cu invitația de a merge în vizită la reședința halanilor. Deși a venit pe neașteptate, Gavrilă, Relu și Bogdănel erau încântați de această călătorie. Doar Florica și Olguța luau în calcul pericolele unei astfel de incursiuni, în mijlocul unor ființe pe care nu le cunoșteau aproape deloc. Și în plus, halanii făcuseră invitația numai bărbaților, ceea ce era de neconceput. După îndelungi negocieri, s-a ajuns la un compromis: vor merge cu toții, dacă ambarcațiunile vor fi destul de încăpătoare.

Plecarea trebuia să aibă loc a doua zi dimineață, pentru a ajunge la destinație înainte de întunecare. Peste noapte, oaspeții au primit o cameră și au mâncat doar din ce și-au adus cu ei. De la pământeni au gustat doar din vin, dar se pare că nu era pe placul lor. De cum s-a luminat de ziuă, au plecat spre ambarcațiuni, luând cu ei doar puțină mâncare și armele. Bineînțeles că au avut grijă să dea drumul cavanelor, lăsându-le în grija lui Guță. La îmbarcare, în fiecare canoe au fost repartizați câte doi halani și trei pământeni, iar Relu și Gavrilă au primit câte un fel de pagaie, pentru a vâsli. Erau grei și drumul se anunța lung.

Din epigramele altora

Posted on by racoltapetru6

SĂGEATA EPIGRAMEI
O meșterim frumos din pix
Și o trimitem mai departe.
Îl nimerește-n plin pe x
Și-l doare fix în altă parte.
.
PORTRETUL UNUI POLITICIAN
Zugrăvit ca-ntr-un tablou,
El e omul de tip nou.
Când e vorba de cultură,
Este doar caricatură.
.
DIN CRONICA SATULUI (minifabulă)
În sat la noi să tragă carul,
Rămas-au calul și măgarul.
Că boul – printr-o șmecherie,
A fost „ales” la primărie.
.
GUVERNANȚILOR
Aduși de al schimbării val,
Prin iureșul învolburat,
Ei duc corabia la mal,
Iar noi… o tragem pe uscat.
.
UNUI FOST ȘI ACTUAL DEMNITAR
Pe vremea care a apus,
Amicul mă privea de sus.
Acum, când toate sunt pe dos,
Îl pot privi și eu de jos.
.
UNEI PARLAMENTARE
Un mucalit, mai bătăios,
Mi-a zis (în felul lui tăios):
Prin câte „camere”-a umblat
Ca să ajungă… deputat?
.
UNUIA, PRIVINDU-L LA TELEVIZOR
Când îl văd pe-acest zbanghiu,
Învrăjbind mereu poporul,
Zău, că-mi vine-ntr-un târziu,
Să fac praf televizorul.
.
CAMPANIA ELECTORALĂ
Pân’ s-ajungă la putere,
Vorba lor e numai miere.
După ce votarea trece,
E… rahat cu apă rece.
.
ZVONURI, ZVONURI…
Se zvonește c-o să fie,
Un impozit pe prostie.
Și alt zvon: c-o să plătească,
Cel ce vor să-l legiuiască.
.
Sursa: e-mail

Tolba cu bancuri

Posted on by racoltapetru6

BANCURILE SĂPTĂMÂNII
.
* Un tip vine la doctor cu un copil de șase luni și spune:
– D-le doctor, copilul meu are șase luni și încă n-a deschis ochii.
– După părerea mea tu trebuie să fii ăla care trebuie să deschidă ochii. Copilul este chinez!
.
* O femeie apreciază compania unui bărbat, mai ales dacă acel bărbat este proprietarul companiei.
.
* – De ce s-a inventat ciocolata albă?
– Pentru ca să se murdărească și copii negri la gură!
.
* Ghiță era plecat la muncă în Italia, de trei ani. Se gândește el să vină acasă, să-și revadă părinții de la țară. Ajunge el în curte, o găsește pe maică-sa hrănind găinile și o salută:
– Ceau mama!
Maică-sa îi răspunde:
– N-au nimic, le dau de mâncare…
.
* Cum să angajați omul potrivit la locul potrivit:
Se iau circa 100 cărămizi fără nicio aranjare prealabilă, se pun într-o cameră închisă, având doar o singură fereastră.
Sunt trimiși 2-3 candidați în cameră și se închide ușa. Sunt lăsați acolo singuri, timp de 6 ore, apoi se analizează situația.
– Dacă au numărat cărămizile, sunt buni la departamentul Contabilitate.
– Dacă le renumără, la Audit.
– Dacă au făcut un haos total (cărămizi peste tot), Inginerie.
– Dacă au aranjat cărămizile într-o ordine stranie, Planificare.
– Dacă aruncă unul în altul cu cărămizi, Operații.
– Dacă dorm, Recepție.
– Dacă au spart cărămizile în bucăți, Tehnologia Informației.
– Dacă stau de pomană, Resurse Umane.
– Dacă se jură că au încercat diferite combinații, deși nicio cărămidă nu a fost mutată din loc, Vânzări.
– Dacă au plecat deja acasă pentru ziua respectivă, Marketing.
– Dacă se uită pe fereastră, Planificare Strategică.
– Și ultimii, dar nu cei din urmă: Dacă stau de vorbă unul cu altul, dar cărămizile nu au fost atinse: Felicitați-i și puneți-i în TOP Management.
.
* Doi ardeleni intră într-un bar. Ion îl întreabă pe Vasile:
– No, mă, ce ești așa de supărat?
– Apăi abia aștept să ajung acasă și să rup chiloții muierii.
– D-apăi ce ai, mă, cu chiloții femeii?
– Apăi, mă, așa mă strâng că de-abia pot mere cu ei pă stradă…
.
* Maria culege cireșe, cocoțată în pom, vine Ion și îi ia scara:
– Ei, Mărie, ia acuma să-mi zici tu cu ce te dai tu jos?
Mărie, roșind:
– Ei, mă Ioane, cu Deo-Intim!
.
* Vine unul la confesor. Intră în cabină și nu zice nimic. Popa, nedumerit, își drege vocea încercând să-i atragă atenția omului. Ăsta nimic. După un timp, bate popa de 3 ori în peretele despărțitor, la care bețivul răspunde:
– N-are rost să bați, nici eu nu am hârtie.
.
* Nu știu ce naiba se întâmplă în țara asta. Școlărițele se îmbracă ca niște prostituate și prostituatele ca niște școlărițe. Nici nu știi ce să iei cu tine, bani sau bomboane?!
.
* Dacă ești pe autostradă și femeia care conduce mașina din fața ta pornește ștergătoarele deși nu plouă, înseamnă un singur lucru: o să schimbe banda de mers.
.
* Un ospătar se afla într-o clinică, pe masa de operație. La un moment dat trece pe lângă el un doctor pe care-l cunoștea din local.
– D-le doctor, zice el, vă rog să mă ajutați.
– Îmi pare rău, răspunde doctorul, dar nu este masa mea.
.
* – Iubito, dormi?
– Încă nu…
– Atunci… fă bine și întoarce-te spre mine!…
– Nu mă întorc, ai mâncat ceapă!
– Da, dar tu ai mâncat fasole…

Prosperitate virtuală

Posted on by racoltapetru6

Am case, dar n-am teren
Pe care să le aștern,
Și atuncea m-am decis
Să le zic case de vis.
.
Aș iubi, dar n-am pe cine,
Fierbe dragostea în mine
Și găsesc că-i potrivit
S-o dau primului venit.
.
Nu am aripi ca să zbor,
Dar plutesc în gând, ușor,
Căutând neabătut,
Tot ce merită văzut.
.
Aș trăi o veșnicie,
Punând timpul în robie,
Dar sufletul mi-ar fi rece,
Nesimțind cum clipa trece.
.
Vă invit în visul meu,
Să fiți fericiți mereu,
Fără griji de viitor
Sau prezent aleator.

Scrisoare de susținere

Posted on by racoltapetru6

A mai trecut o competiție SuperBlog și pot spune din nou că sunt finalist. De altfel, nici nu concep să încep un concurs și să abandonez pe parcurs, indiferent că evoluția mea e bună sau mai puțin satisfăcătoare. Iar faptul că de fiecare dată am mers până la capăt, chiar dacă nu m-am clasat printre premianți, dovedește determinarea mea.

Perioada în care s-a desfășurat această competiție maraton a coincis, în bună parte, cu campania electorală și alegerile prezidențiale din țara noastră. Dar acum, când acestea au trecut, pot să spun că susțin fără rezerve un alt candidat, într-o altfel de campanie, pentru care scriu această scrisoare de adeziune. E vorba de SuperBlog, candidatul pentru care am postat până acum circa 80 de articole și care sunt sigur că merită titlul de cel mai mare și mai îndrăgit concurs de advertoriale din România. Dacă nu ar fi fost așa, nici nu aș fi participat și nu mi-aș fi exprimat dorința de a deveni un partener media, prin acest aceste rânduri.

votatiProfit de ocazie pentru a le mulțumi din nou organizatorilor și sponsorilor fiindcă mi-au oferit prilejul de a-mi încerca fantezia și a cunoaște alți bloggeri talentați, pe care-i admir și sper, la rândul meu, să ajung un blogger partener. Nu am ascuns niciodată faptul că-mi place să primesc note, ca pe vremea școlii, iar așteptarea lor este un sentiment plăcut. E adevărat că uneori sunt dezamăgit, dar alteori mă bucură o notă mare, prin care aproape că uit toate dezamăgirile anterioare. Mulțumesc, de asemenea, pentru că am cunoscut astfel sponsori și produse de calitate, prin intermediul cărora mi-am îmbunătățit viața, atât eu, cât și o parte din prietenii care mi-au vizitat blogul.

O competiție tocmai se încheie și deja ne gândim la cea care va urma. Ne analizăm erorile, facem un bilanț și ne propunem să fim mai buni. Sunt sigur că și organizatorii au în vedere să fie mai profesioniști, mai corecți cu concurenții, mai darnici cu premiile. De aceea am încredere în SuperBlog și votez cu el pentru anul care vine. Și pentru a fi mai convingător în campania mea, vin cu o ghicitoare și două epigrame.

GHICITOARE FACILĂ

Cine-adună laolaltă

Bloggeri mari, din țara toată,

Și nu are omolog?

Ați ghicit, e SuperBlog!

.

PROVOCARE

La SuperBlog, vă pot spune,

Întrecerea e pe bune

De-ai talent, perseverență

Și curaj… pentru prezență.

.

EMOȚII DE CONCURENT

An de an, de două ori,

Concursul ne dă fiori

Și-așteptăm cu-nfrigurare

Note de departajare.

VOTAȚI PENTRU SUPERBLOG 2015!

Acest articol participă la competiția SuperBlog 2014.

Femeile preferă barbații mai grași

Posted on by racoltapetru6

Cele mai multe femei preferă un bărbat mai gras în locul unuia musculos. Motivul este uimitor

Chiar dacă pare surprinzător, 3 din 4 femei ar prefera ca partener stabil un bărbat mai plinuț în locul unuia musculos, cu corpul perfect.

barbat-pufos

Studiul a fost realizat pe femei din Marea Britanie, înainte de lansarea pe DVD a unui film, „Bad Neighbours”, în care apar doi protagoniști: unul gras și altul musculos.

Desigur, studiul se bazează pe declarațiile femeilor și nu înseamnă că dacă ele aleg un partener mai gras, nu se vor uita după un bărbat cu corpul bine tonifiat și nu vor avea fantezii cu el. Dar, în viața reală, femeile nu vor de fapt un iubit cu trupul perfect.

Sexologul Tracey Cox spune că femeile se simt stânjenite în intimitate dacă au un partener musculos, bine făcut. Asta le va scoate în evidență defectele fizice, le va face să se simtă prost.

În cadrul studiului, 74% dintre femei au recunoscut acest lucru. Totodată, ele se tem că partenerii sportivi și atrăgători nu vor fi mulțumiți de înfățișarea lor, nu le vor aprecia corpul, pentru că ele nu arată perfect.

Presiunea la care sunt supuse femeile ca să fie slabe și să arate bine este oricum foarte mare și uneori ajung să aibă o imagine deformată, greșită, despre frumusețe. Iar atunci când sunt stresate din cauza greutății lor, femeile încep să aibă probleme cu viața sexuală.

Michael Alvear, autorul unei cărți despre problemele de sexualitate, spune că 50% dintre femei au declarat că de multe ori au refuzat să facă sex, deși au avut chef, din cauză că se simțeau grase. Alteori, ele acceptă să facă sex cu lumina stinsă sau îmbrăcate, pentru ca partenerul lor să nu le vadă grase. În timp, din cauza acestor obsesii, va dispărea și apetitul sexual.

Alvear spune că femeile ar trebui să învețe de la bărbați cum să fie mulțumite de propriul lor corp: aceștia se uită de obicei în oglindă la părțile corpului care arată bine, nu la cele care nu corespund standardelor.

Sursa: Daily Mail