Frumusețea s-a născut la sat

Bunica mea a fost cea mai frumoasă dintre bunicile pe care le-am văzut vreodată. Și mama mea le depășea cu mult la frumusețe pe toate femeile pe care le cunoșteam. Sora mea seamănă foarte mult cu ele și asta m-a făcut să trag o concluzie firească, fără ajutorul cercetătorilor britanici, ci doar pe fapte concrete: toți cei din familia mea, la fel ca și cei din localitate, ba chiar din toată țara, au un avantaj incomensurabil: condițiile în care trăiesc și beneficiile care rezultă din asta.

Fiind celibatar, deci liber în concepții și neînfrânat în a admira frumusețile feminine, pot să vă spun cu mâna pe inimă că, oriunde mă întorc, văd în jurul meu doar românce frumoase, tocmai fiindcă moștenesc obiceiurile predecesoarelor lor, a mamelor și bunicilor. Chiar dacă s-au mutat la oraș și au alte activități, n-au uitat ce este bun pentru sănătate și, inclusiv, pentru frumusețe. Pentru că frumusețea vine și din stomac, la fel cum dragostea vine și din inimă, nu numai din suflet.

farmec

E drept că, de la o vreme, nu ne bizuim numai pe stomac pentru a fi frumoși și sănătoși. Se vede asta îndeosebi la femeile noastre, care au apelat la Gerovital și au rămas mereu fermecătoare, indiferent de vârstă. Tot eu vă pot spune un secret, pe care multe femei îl știu: din 2016, a apărut o nouă gamă de produse Gerovital Plant. Așa că, fie vorba între noi bărbații, să nu ne mirăm dacă vom fi fermecați și mai profund de femeile întâlnite. Mai ales că ingredientul principal folosit în acest produs miraculos este un ulei organic din flori de mac, care are darul de a proteja pielea de stresul urban, exact de ce era nevoie pentru a păstra condițiile de la țară. Și nu vă temeți: produsele sunt la fel de naturale precum hrana bunicelor noastre! Vă dați seama, băieți? Că-mi  amintesc acum de versurile compuse în tinerețe:

Femeia cea mai frumoasă

Este cea de peste gard,

Chiar și dacă-i mai bățoasă,

Dup’-un Farmec ca-l ei ard.

Eu chiar am avut întâlnire cu câteva dintre vecinele ce folosesc acest produs de la Gerovital și pot să vă spun că avea o piele fină, un ten perfect și o încredere debordantă în persoana ei. Spre deosebire de mine, care, fiind atât de impresionat, am rămas cam fără cuvinte și a trebuit să cer o a doua întâlnire. Nu e simplu să cucerești o româncă atât de frumoasă, dar merită să te lupți pentru inima ei!

Acest articol participă la competiția SuperBlog Spring 2016

 

Fain e să fii român!

De ce e fain să fii român, când călătorești. 11 motive

Știu, sunt mulți care se rușinează cu cetățenia lor românească, când merg în străinătate. Călătorind în jurul lumii, mi-am dat seama că nu-i deloc rău să fii român. Ba dimpotrivă. Relaxează-te și bucură-te de originile tale, oriunde mergi. Uite și cîteva motive să faci asta:

 – Ai un pașaport bun pe care scrie U.E. și n-ai probleme cu viza, aproape nicăieri. Dacă erai unul dintre cei 2,5 miliarde de chinezi sau indieni de pe pământ, ai fi măsurat cozile la ambasadă în kilometri.

– Dacă într-o expediție prin junglă vei fi înconjurat de lighioane, o să te descurci, cu calm. Ești pregătit de mic pentru astfel de situații, de când te alungau câinii prin cartier. Colegul tău japonez de expediție o să clacheze emoțional.

– Datorită climei de acasă, te adaptezi ușor și în locurile călduroase și în alea friguroase. Dacă erai norvegian și mergeai în Africa, te-ai fi înroșit ca un posterior de babuin, din prima zi. Dacă erai, în schimb, un african și mergeai în Norvegia (în situația absurdă în care primeai viza) ți-ar fi înghețat chiar și lucrul de care erai cel mai mândru.

– Călătorești ca turist, backpacker, explorator sau afacerist. Dacă ai fi fost somalez sau nord-coreean, ai fi călătorit ca refugiat.

– Vorbești binișor engleza și asta te ajută peste tot în lume. Chiar dacă n-ai fost studios la școală, ai prins limba lui Brad Pitt și Clint Eastwood, din filme. Dacă-ai fi fost spaniol sau italian, i-ai fi auzit pe băieții ăștia vorbind doar în limba ta.

– Mulți occidentali superficiali au o părere atât de proastă despre țara ta, încât n-ai cum să-i dezamăgești. Aproape orice vei face, le vei depăși așteptările. Dacă ai fi fost neamț și n-ai fi avut chiloții aranjați pe culori, erai deja o dezamăgire.

– Și într-un taxi din Argentina, și într-o cârciumă din Franța, și într-o discotecă din Thailanda vei spune des ”This song is from my country”. Dacă ai fi fost rus, n-ai fi știut să spui asta.

– Dacă te enervezi tare, poți să înjuri temeinic pe oricine, pe limba ta. Dacă ai fi fost englez, ai fi încasat-o de la a doua silabă… ”Fuck y…”

– Când te vei întoarce acasă, mama te va aștepta cu masa plină de bunătăți, cum numai ea știe să prepare. Dacă ai fi fost thailandez, mama putea să fie de fapt tata.

– În orientul mijlociu, localnicii te invită amabili la ei acasă, auzind că vii din România, o țară pe care o respectă. Dacă ai fi fost american, te-ar fi invitat oricum la ei acasă, dar nu-ți mai dădeau drumul decât pe recompensă.

– Dacă un dubios vrea să-ți dea curs mai bun ca la bancă, te prinzi repede că-i hoț. Dacă ai fi fost scandinav, aveai deja buzunarele goale.

Acum, dacă tu ești supărat că te-ai născut român, nu cred c-o să te conving să-ți schimbi părerea. Lamentează-te puțin, așteaptă viața viitoare și poate, cine știe, vei fi neamț. Sau poate congolez. Eu unul cred că doar o viață am și-n aia sunt român. Și nu e rău deloc.”

Sursa: calatorcutricolor

Curiozități despre anul bisect 2016

Anul 2016 este bisect. Asta înseamnă că luna februarie are 29 de zile. Dacă astronomic totul se reduce la o explicație simplă, din punct de vedere al numerologiei anul bisect dezvăluie o serie de curiozități.

Din patru în patru ani, luna februarie are 29 de zile. Acești ani pot fi recunoscuți după faptul că numărul lor se divide cu 4. Un lucru ciudat, însă, se întâmplă atunci când vorbim de anii care se termină în două zerouri, sau anii seculari precum 2100, 2200 etc. ”De exemplu, 2100, deși se împarte la 4, nu o să fie an bisect. Anii care se termină în două zerouri, anii seculari – așa se numesc – sunt bisecți doar dacă primele două cifre sunt divizibile cu 4. Următorul an bisect va fi 2400, pentru că anii seculari sunt bisecți doar din 400 în 400 de ani”, spune Ovidiu Ignat, directorul Complexului Astronomic din Baia Mare.

De asemenea, există și supersitiții legate de anul bisect: în acest an se spune că nu este bine să te căsătorești, dar nici divorțul nu este recomandat – se crede că mirii vor divorța destul de repede. Nici schimbări majore, precum locul de muncă, rezidența ori culoarea părului nu sunt de bun augur în acest an, potrivit superstițiilor, precum nici demararea proiectelor mari, ca și construcția unei case, achiziții scumpe ori demararea unor afaceri.

O credință aparte spune că o dată la patru ani, ciupercile din pădure devin, toate, otrăvitoare, de aceea, în acest an nu se culeg ciuperci. Credința populară mai spune că argintul este cel care ne ferește de necazuri, de aceea se recomandă purtarea bijuteriilor de argint. Acestea ajută la întărirea aurei energetice, scrie aceeași sursă.

Anii bisecți pot fi recunoscuți și după faptul că atunci au loc olimpiadele de vară. Persoanele născute, însă, pe 29 februarie, se pot considera pe cât de ghinioniste, pe atât de norocoase. Asta pentru că majoritatea spun că în anii bisecți se serbează o singură dată, în timp ce în restul anilor, își pot ține ziua de două ori, atât în 28 februarie, cât și în 1 martie. (a.s.)

Sursa: ”Graiul Maramureșului”

Colțul meu de desfătare

Sunt convins că ați auzit de Diego din Carpați. Nu, nu vă gândiți la Diego Armando Maradona sau la varianta lui mioritică, ”Maradona din Carpați” – alias Hagi -, regele fotbalului românesc. Dar tot despre un rege e vorba: regele amenajărilor interioare din România, dar și din Ungaria și Slovacia. Este aici, printre noi, și nu trebuie decât să-l descoperim pentru a ne face viața mai frumoasă, după cum ne dorim și cât de mult ne duce imaginația.

 

Chiar dacă nu aveți încă o idee despre cum ar trebui să arate interiorul casei tale, locul în care îți petreci cea mai mare parte din viață, lasă-te pe mâna lui și vei fi surprins de ceea ce o să iasă. Eu așa am făcut, iar acum mă simt de parcă trăiesc într-un mic paradis pe care nu mă mai satur să-l admir. Meritul revine angajaților de la DIEGO, care m-au sfătuit în privința designului și a materialelor de care am nevoie.

 

Începând de la parchetul laminat Woodstep și continuând cu covoarele moderne Tulipo, ale căror modele m-au fascinat prin varietatea de culori vesele, prin efectul 3D și al contururilor tunse manual. Am găsit aici, de asemenea, mochetă și covoare PVC, perdele și draperii pentru toate camerele, precum și accesoriile aferente. Inițial, am crezut că-mi voi decora pe rând fiecare cameră, pe măsură ce voi avea banii necesari. De aceea am fost plăcut surprins când mi-am dat seama că-mi pot permite să-mi amenajez tot apartamentul, datorită prețurilor avantajoase și consilierea profesională gratuită venită de la personalul magazinului. De gratuitate am beneficiat și la tăierea pe dimensiuni, tivire și sufilare.

Casa mea nu mai e doar un loc de odihnă și recreere, ci a devenit un prilej de desfătare și mândrie, mai ales când sunt felicitat de prietenii sau vecinii care îmi vin în vizită. Mulți dintre ei au ales să-mi urmeze exemplul și să-și redecoreze locuințele, mai ales când au aflat cât de simplu este dacă apelezi la cei mai buni. Le place camera albastră, dar și cea roșie, iar culorile le insuflă stări de spirit benefice, ca și mie de altfel.

Acest articol participă la competiția Spring SuperBlog 2016

Eunucul: Iza (IV)

Reacțiile bărbatului s-au manifestat în mai multe etape, iar Iza se temuse de ce-i mai rău. La început a fost neputința, redată prin lacrimi și suspine, precum ale unui copil care și-a pierdut jucăria cea mai de preț. Femeia încercă să-l mângâie și să-i șteargă lacrimile, dar fu respinsă brutal. Atunci se gândi că poate ar fi mai bine să-l lase singur, evitând eventuala jenă pe care ar fi posibil să o simtă din cauza slăbiciunii arătate. De aceea a ieșit afară și s-a postat atentă în spatele ușii.

Câteva sunete suspecte au făcut-o să revină în grabă. Romi devenise violent și reușise să se dezvelească printr-un efort deosebit în mobilizarea brațelor. Își pipăia porțiuni ale corpului și, în special, în zona intimă. A fost nevoie de intervenția hotărâta a Izei, pentru a-l împiedica să-și facă rău.

– De ce m-ai adus aici?, se răsti bărbatul înfuriat. Nu vezi că nu mai sunt om? Am ajuns o ciudățenie de râsul lumii! Cine ar mai putea să trăiască în starea asta?

Se părea că faza asta violentă era cea mai periculoasă, dar femeia îl înfrunta cu răbdare. Nu știa că depresia ce va urma, îi va pune probleme mai mari. Omul obosi repede și își schimbă tonul.

– Te iert, că nu ai cum să înțelegi, îi vorbi uitându-se rugător la ea. Ești femeie și nu știi ce-i în capul unui bărbat. Îți dau, însă, prilejul să repari răul făcut. Trebuie să mă ajuți!

– Fac orice-mi stă în putință, răspunse Iza cu speranță.

– Văd că ai tot felul de ierburi pe aici. Sigur cunoști și din alea otrăvitoare. Dă-mi-o pe cea mai tare și-ți voi fi recunoscător!

Femeia oftă dezamăgită, dar apoi zise răspicat:

– Ascultă la mine! Te-am cărat cu greu, de era să-mi dau sufletul. Te-am pansat și te-am îngrijit zile la rând, iar acum, când, printr-un miracol ai revenit la viață, vrei să dau cu piciorul la tot și să mă transform într-o criminală? Niciodată! Taci și te adaptează la noua situație, că au mai fost bărbați tineri fără sculă între picioare și au trăit fericiți până la bătrânețe. Bine că poți să te piși.

– Nu mă cunoști, Iza! Eu am trăit doar ca să iubesc femeile, ăsta a fost scopul vieții mele. Cum să o mai fac de acum înainte?

– Schimbă-ți prioritățile, asta să faci! Nu ai de plătit niște polițe?

Romi încercă să asimileze sfatul femeii și își opri jeluirea, în timp ce aceasta realiză că asta-i calea pe care trebuie să marșeze.

– Sunt sigură că nu ești un om care se lasă călcat în picioare fără să reacționeze. Cei care ți-au făcut asta, trebuie să plătească. Te cred mort și ai tot timpul să-ți pregătești răzbunarea. Eu am să fiu alături de tine, pentru că știu prin ce ai trecut. Cu adevărat îți spun: viața mi-a fost o tragedie cumplită și nici nu pot să dau vina pe cineva. Mi-am făcut-o singură și merit să fiu o paria a societății.

Privirea Izei era tulburată de amintiri, iar Romi se simți atras de povestea ei. După un oftat prelung, femeia continuă:

– Am fugit de acasă de cum am terminat liceul, lăsându-mi părinții îndurerați și fără vreo explicație. Eram fascinată de libertate, de dorința de a mă descurca pe cont propriu, fără să-mi spună ai mei ce trebuie să fac, mai ales că eram unicul copil dintr-o familie respectabilă. Șase ani m-am depravat prin bordelurile din Italia, culcându-mă cu tot felul de oameni, fiind umilită și bătută de traficanții de carne vie. Degeaba încercam să adun bani și să mă întorc ca o învingătoare. De fiecare dată intervenea ceva neprevăzut și ajungeam iar lefteră. Am rămas însărcinată de mai multe ori și am avortat. O singură dată am născut și am vrut să păstrez copilul, dar mi-a fost răpit după naștere, ca să nu am probleme la produs. În cele din urmă, cineva m-a ajutat să revin în țară, cu condiția să-i rămân printre sclavele lui sexuale. Am acceptat, doar n-aveam nimic de pierdut.

Încă un oftat și o pauză de reculegere.

– Viața mea nu s-a schimbat în mai bine, ci doar clienții erau alții. Am încercat să fug din Baia Mare, unde mă ținea peștele. Îmi era dor de ai mei și voiam să le cer iertare. Ajunsă în Sighet, am aflat că mama murise de inimă rea, iar tata se împușcase apoi cu pistolul din dotare, că era polițist. Îi am pe conștiință și nu mi-o pot ierta. Mi-a fost rușine să-mi deconspir identitatea și totuși oamenii peștelui meu m-au găsit. A urmat bătaia obișnuită și promisiunea că a doua oară mă omoară cu mâna lui. Dar mie îmi era totuna, așa că am fugit din nou. Nu mai suportam societatea, iar retragerea în mijlocul pădurii mi s-a părut cea mai bună soluție. Măcar să mor într-un loc liniștit și frumos, departe de ispitele lumii.

Femeie, ești frumoasă!

Ești frumoasă când ești tristă,
Ești frumoasă când zâmbești,
Când verși lacrimi în batistă
Și atunci frumoasă ești.

Ești frumoasă când ești goală,
Ești frumoasă îmbrăcată,
Ești, când stai la mine-n poală,
Frumoasă ca niciodată.

Ești frumoasă dimineața,
Ești frumoasă când visezi,
Chiar și când te lupți cu viața
Ești frumoasă, dar nu vezi.

Ești frumoasă când îți pasă,
Ești frumoasă când mă cerți
Nici nu știi cât de frumoasă
Poți să fii atunci când ierți.

Ești frumoasă când vorbești,
Ești frumoasă când respiri
Doamne, ce frumoasă ești
Când mi-alergi prin amintiri.

Ești frumoasă-n vis, în gânduri,
A mea inimă ți-e casă,
Te aștern în aceste rânduri,
Să rămâi mereu frumoasă!

Preluată de pe blogul  Elenei Braga

Repere mioritice

A devenit un obicei ca, de fiecare dată când trec prin București, să-mi vizitez doi dintre bunii profesori care mi-au ghidat pașii în ultimii ani de școală. Au ieșit de mult la pensie, dar tare se mai bucură când le trec pragul și ne amintim împreună de acei ani frumoși. Însă cea mai mare plăcere o trăiesc când îl surprind cu câte o mică atenție pe Costaș, profesorul de limba română. Nu e ceva costisitor și nici ostentativ, ci mai degrabă o mică bijuterie făcută de artizani din nordul țării, care reprezintă o parte din sufletul celui care a creat-o, dar și un simbol al zonei de unde provine.

Prima dată i-am dus două clopuri oșenești în miniatură, migălos meșteșugite, împodobite cu pene și mărgeluțe colorate, exact cum se poartă încă în Țara Oașului pe la nunți. Le-am găsit în Negrești, iar profesorul le-a expus apoi cu mândrie în vitrina din biblioteca sa. Mi-am dat seama că-i pasionat de astfel de creații, iar la următoarele întâlniri am continuat să-i îmbunătățesc colecția, tot cu obiecte în miniatură, reprezentând alte piese de artă populară în miniatură, cum ar fi opincile, iile, ițari, fântâni cu cumpănă, cruci, farfurii împodobite, ouă încondeiate, mori de apă, care din lemn sau un cuplu de moroșeni îmbrăcați de sărbătoare.

https://i0.wp.com/super-blog.eu/wp-content/uploads/DSC_0157.jpg

Vitrina domnului Costaș a devenit astfel o atracție irezistibilă pentru vecini și cunoscuți din țară și, mai ales, din străinătate, care nu pierdeau ocazia să admire portrete din viața și obiceiurile românești. Apoi și foștii mei colegi au aflat de pasiunea profesorului și i-au completat colecția cu obiecte similare, din toate colțurile țării. Astăzi, misiunea noastră e mai ușoară dacă apelăm la colecții Art&Craft, unde găsim cele mai reprezentative și tradiționale suveniruri de acest gen. Aici lucrează adevărați meșteri populari, care pun o picătură de suflet în fiecare produs românesc, pentru a-l transmite astfel către cei ce le așteaptă cu nostalgie.

 

Domnul profesor e din ce în ce mai bătrân și se mișcă tot mai greu. Însă e la fel de mândru și fericit de fiecare dată când își arată vitrina cu bijuteriile de suflet, de parcă toate ar fi vii și ar comunica printr-un limbaj atât de popular. Le-a și fotografiat pe fiecare în parte, încărcându-le pe internet, pentru a le arăta prietenilor din depărtare. Asta mi-a dat o idee pentru viitoarea mea vizită. Îi voi confecționa câte o husă pentru laptop și mobil, amândouă făcute din pânză și brodate cu motive naționale sau chiar reprezentând o poartă maramureșeană.

Acest articol participă la competiția Spring SuperBlog 2016

Buchetul de azi

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

*  – Frate, te-ai angajat?
– Da, sunt vârcolac la o brutărie.
– Cum adică?
– Vâr colacii la cuptor…

* I: – Se poate face sex într-o zi de doliu național?
R: – Da, se poate, dar numai cu soția, ca să fie trist.

* Logică:
Dacă o doamnă are inel pe mâna stângă, aceasta înseamnă că ea e căsătorită.
Dacă are inel pe dreapta, aceasta nu înseamnă nimic.
Dacă doamna are inel și pe stânga și pe dreapta, înseamnă că ea e căsătorită, dar aceasta nu înseamnă nimic.

* Polițistul către un șofer tras pe dreapta:
– Vă rog să coborâți din mașină!
– Sunt prea beat, urcați dumneavoastră…

* Un terorist intră într-un petshop și strigă:
– Am o bombă, în 30 de secunde să fiți toți afară!
Din fundul magazinului, o broască țestoasă:
– Să mori tu!

* După ce a mâncat, Bill Gates a cerut nota de plată.
Pe lângă suma consumată, acesta a mai lăsat un bacșiș de 5 dolari. Când să plece din restaurant, Gates a vrut să salute chelnerul, însă acesta avea o privire destul de ciudată, așa că l-a întrebat dacă totul este în regulă. Bill Gates:
– Ce s-a întâmplat?
Chelnerul:
– Nimic. Sunt doar uimit de situație. Săptămâna trecută, fiica dumneavoastră a fost în restaurant și eu am servit la masa ei. Pe lângă nota de plată, ea mi-a lăsat un bacșiș de 100 de dolari. Așa că nu înțeleg. Cum este posibil ca dumneavoastră, tatăl ei, cel mai bogat om din lume, să lăsați doar 5 dolari?
Pe fața lui Bill Gates a apărut un zâmbet:
– Ea este fiica celui mai bogat om din lume, eu… sunt fiul unui tăietor de lemne.
Chelnerul nu a mai avut cuvinte.

* Cu un psiholog e greu să te contrazici: tu îi arunci o idee – el, imediat, un diagnostic…

* O femeie vine la preot și se plânge că soțul o înșală. Preotul îi spune:
– Nu cred una ca asta, el este un om cumsecade…
– Da părinte, așa pare, dar am dovada, și scoate din geantă o pereche de chiloți de damă.
– Am să-l chem și am să discut cu el, spune preotul, apoi luă chiloții în semn de dovadă și îi puse în buzunar.
Când preotul ajunge acasă, copilul îi cere bani pentru înghețată. Aflat deja la masă, el își roagă nevasta:
– Maria, umblă te rog în haina mea, parcă aveam ceva mărunt.
Se duce Maria, bagă mâna în buzunarul hainei și găsește chiloții! Îi ia, apoi se apropie de soț și îl sărută:
– Nu știam, dragule, că mă iubești atât de tare încât să umbli cu chiloții mei la tine!

* Un cetățean merge cu taxiul. Ajuns la destinație, întreabă:
– Cât mă costă?
– 20 de lei.
– Nu vrei să mergi puțin înapoi?, fiindcă nu am decât 18 lei…

* Un tip, într-o librărie:
– Bună ziua, aș dori să cumpăr cartea ”Cum să luptăm împotriva pierderii memoriei”.
Vânzătoarea:
– Nu pot să cred!!! Iar??

* Bărbatul vine acasă beat. Se târăște până în dormitor, se dezbracă pe-ntuneric și-i zice nevestei:
– Când începi să urli? Că nu pot să nimeresc patu’…

* Un scoția se plânge cumplit din cauza unei măsele. Văzându-l, un călător îl întreabă:
– Te doare măseaua? De ce nu te duci la dentist?
– N-are rost. Mai rabd un pic și scap. Peste 4 ani termină fiul meu stomatologia.