Mai precis al zilei de 11 august, o dată cu număr maestru, după părerea astrologilor. O fi, dar eu nu cred în prezicerile lor, mai ales că sunt pensionar, iar pentru pensionari și copii nu există horoscop. Categoria activă în câmpul muncii e cea mai numeroasă și despre ei se vorbește mereu, doar-doar s-o nimeri vreo născocire care să corespundă cu realitatea și să facă valuri. Sunt șanse ca la loterie. Dar să revin la oile mele, mai precis la furnicuțe, după cum veți vedea.
Unii dintre voi știu că mi-am pierdut animalul de companie, pe Pane, care s-a sacrificat precum mielul de Paște. Rămas fără nicio ființă în singurătatea locuinței mele, tare m-am bucurat într-una din zilele trecute când am văzut câteva furnici foarte mici care trebăluiau prin bucătărie. Adică luau în gurița lor câte o firimitură de pâine care-mi căzuse de pe masă și o purtau către o destinație aleatorie, mai precis până la pragul metalic, reprezentând granița spre sufragerie, pe care nu-l puteau trece, așa că le depozitau acolo, într-o grămăjoară. Bucățelele erau de două ori mai mari decât ele și numai așa mi-au atras atenția, altfel poate că nici nu le-aș fi observat. Cu silueta lor, cred că au reușit să se strecoare prin plasa pentru țânțari de la ușa balconului.
De atunci le urmăream în fiecare zi cum circulă pe „autostrada” lor îngustă, tot mereu pe stânga, ca în Anglia. De câte ori se întâlneau în trafic, observam cum își ating capetele, de parcă s-ar pupa sau își transmiteau informații despre traseu. M-am obișnuit cu ele și eram bucuros că nu mai sunt singur, ba chiar suflețelele se înmulțeau cu fiecare zi. Și totuși, vecina care mă ajută la curățenie nu le observase încă și nici cu aspiratorul nu a reușit să le elimine. Probabil că se ascundeau când se auzea zgomotul aparatului, iar asta mă liniștea.
Revenind la ziua de ieri, pot să spun că a început de fapt cu vizita matinală a vecinei, care a intrat neapărat în bucătărie. Doar după ce a plecat și m-am dus la micul dejun, am simțit un miros specific de spray insecticid, mi-am dat seama de ce nu mai văd nicio furnicuță care să mă întâmpine: fuseseră exterminate. Așa am rămas din nou singur, pentru că nici măcar un țânțar sau o muscă nu m-a căutat anul acesta să-mi țină companie.
Trecând peste asta – cu tristețe ce-i drept -, tot ieri am avut și plăcerea de a viziona ultimul episod din serialul „LOST: NAUFRAGIAȚII”, chiar cu trei zile înainte de a fi scos de pe platformă. Sunt convins că mulți l-au văzut de oarece vreme, și chiar merită din plin. De aceea vedeam câte patru episoade pe zi, în dauna altor filme de lung metraj. Pot să spun că pentru mine e cel mai bun serial văzut în ultimele decenii, până acum fiind „Urzeala Tronurilor”. Mi-am amintit din nou de Jo, cea care mi-a recomandat multe filme, prin articole bine documentate, cu informații care mă îmboldeau să le urmăresc. Acum, trebuie să caut mai mult timp până găsesc ceva pe gustul meu, adică să fie cu suspans și, aproape mereu, de ficțiune.
Acestea au fost cele două repere ale zilei de 11 august, cu mâhnire și o împlinire care m-a făcut să trec mai ușor peste ea. Cu toată căldura pe care trebuie să o suport zilnic, ameliorată doar de speranța că vine și ploaia răcoritoare și revigorantă.
racoltapetru6 
Mai bine fără furnici, totuși…
Era ideal dacă puteau fi relocate în mediul lor.
Mari hoțomance și furnicile astea! Mi-au invadat cămara într-o zi. Au intrat pe fereastra bucătăriei, venind de afară, pe peretele exterior. Tare greu le-am „convins” că nu e locul lor acolo. Intraseră prin toate pungile și pachetele. Tare greu am scăpat de ele. Când și când…. mai apar câteva pe pervazul ferestrei! 😀
Sănătate și numai bine, dragă Petru! 🙂
Îmi amintesc că și eu am avut mari probleme cu furnicile, când locuiam la casă. Tot pe ferestre au intrat, cu duiumul, și erau multe din acelea cu aripi, semn că tot mușuroiul năvălise în casă. Astea de la bloc erau altfel, mai micuțe și siluete, probabil și mult mai… educate. 😀
Zile de august cu adieri plăcute și ploi benefice, dragă prietene! 🙂
O să apară din nou furnicile, în alt an.
Probabil vorbești de serialul pe care l-am urmărit și eu cu plăcere, dar nu am reușit să văd decât primele, de care ziceau că sunt cele mai interesante. Eu aș fi vrut să le văd pe toate, dar nu le-am găsit.
Va veni și ploaia, într-o zi! ❤
Mi-a spus Monica (femeia care mă ajută) că au fost și anul trecut, dar le-a exterminat fără să mă informeze.
Sper că te referi la același serial, cu 120 de episoade, pe care am reușit să le văd în vreo șase săptămâni. Mi-au plăcut toate, inclusiv finalul cu happy-end.
Să vină ploaia, că s-a uscat pământul, iar noi dăm în clocot! ❤
Acela trebuie să fie. Primele episoade, cele mai difuzate, erau foarte interesante, cu provocările la care trebuiau să facă față, să se adapteze pe marginea unui ocean, în junglă. M-am uitat la imagini, dar nu pot să mai spun dacă recunosc ceva.
E bine că ai vizitatori din aceia care se servesc singuri. Doar o singura problemuță : vin neinvitați, si pleacă cu greu.
Cam așa e în viață: niciun câștig fără pierdere. Ca și vizitele unor oaspeți: te bucuri când vin, dar mai ales când pleacă.
Furnicutele din pacate se inmultesc foarte repede si pana la urma trebuie eliminate! O seara frumoasa iti doresc!:)
Înmulțirea lor era amenințarea cea mai mare, altfel nu m-ar fi deranjat deloc. Își au și furnicile rolul lor, dar nu în case cu oamenii. Toate cele bune și frumoase! ❤
Frate! Ia-ți o pisică! Sper că nu ești alergic.
Și mie mi-a plăcut Lost. Imi plac serialele care te fac să gândești, teorii, chestii… 🙂 Manifest ai văzut? E cam aceeași idee. Mister total…
Mi-ar plăcea mie, dar Monica m-a avertizat că dacă vine pisica, pleacă ea. Nici măcar un peștișor nu îmi dă voie să țin, iar eu trebuie s-o ascult, că e femeie harnică, bucătăreasă bună, iar alta ca ea nu mai găsesc.
Manifest (Destinația) l-am văzut și mi-a plăcut. Acum mă uit la sezonul nou din Wednestday, după care voi căuta ceva tot de ficțiune.
Sandman! Deși trebuie să-l fi văzut. Eu sunt la sezonul 2 acum… mi-a plăcut mai mult primul, dar e OK și al doilea.
Mulțumesc frumos pentru recomandare, Jo!
Despre furnici am auzit că ar purta microbi. Unii recomandă protejarea paianjenilor, dar eu cred că ne înțeapă…
Toate cele bune!
Muștele și țânțarii sunt cei mai periculoși purtători de boli și microbi. Or fi având și furnicile, la fel ca orice ființă, dar măcar sunt simbolul hărniciei și a disciplinei.
O zi cu bucurii!