* Diamantele sunt frânturi de stele care s-au ascuns în măruntaiele pământului.
* Inteligența este un dar care te poate ajuta să ajungi deștept, doar dacă o folosești cum se cuvine.
* Mai bine ateu cinstit, decât credincios nelegiuit.
* Mulți ar vrea vrea să deschidă Cutia Pandorei, măcar din curiozitate.
* Îți dai seama că un om este cu adevărat frumos, doar după ce trăiești mai mult timp în preajma lui.
* O dovadă de inteligență este să nu ții neapărat a demonstra că ești deștept.
* Cu cât ascunzi mai mult timp un adevăr, cu atât mai mari vor fi daunele atunci când va ieși la iveală.
* Românii sunt precum păsările migratoare: pleacă și vin din alte țări după cum sunt… vremurile.
* Omenirea e o specie care de-abia a început să studieze abecedarul universului.
* Nu e o rușine să cazi în noroi, dacă reușești să te cureți înainte de a merge mai departe.
* Din nefericire, sunt mulți copii nevoiți să se maturizeze prea devreme, în timp ce o mare parte din adulți rămân imaturi până la sfârșitul vieții.
* Ca să înțelegi mai bine oamenii, e bine ca uneori să te detașezi de ei pentru o vreme.
* De la inteligență până la înțelepciune e nevoie de multă experiență de viață.
* Se tot spune că fetele bune sunt deja luate, dar se mai fac redistribuiri.
* Ceasurile de mână nu ne mai măsoară timpul, ci mai degrabă clasa socială.
* De la o anumită vârstă ne e și teamă să mai adormim, că ar putea fi pentru ultima oară.
* Degeaba te duce mintea, dacă trupul nu mai rezistă.
* Nu îți trebuie ochi mai buni pentru a citi printre rânduri, ci de o minte mai ascuțită.
* Să ajungi diplomat, ai nevoie mai degrabă de caracter decât de diplome.
* Boxerii sunt acei sportivi care, după ce-și dau mâna, încep să-și care pumni.
* Viața e o ștafetă primită de la înaintași și dată mai departe urmașilor.
* Educația te ajută să-ți stăpânești instinctele primare care sălășluiesc în tine, ca în fiecare om..
* Ideile bune sunt doar ale șefului, chiar dacă provin de la un subaltern.
* Pentru a ajunge la adevăr, trebuie să treci peste toate aparențele.

Cuvinte si ganduri intelepte, merita retinute! Mi-au placut foarte mult! Premiez primul! O seara frumoasa iti doresc! 🙂
Mă bucură popasul tău și apreciez alegerea făcută! O zi cu gânduri bune și tot înțelepte îți urez! ❤
Interesante si de memorat, toate, însa eu am selectat doua mai aproape de realitate:
* Mulți ar vrea vrea să deschidă Cutia Pandorei, măcar din curiozitate.
Chiar si copiii se joaca cu Cutia Pandorei si o deschid atunci când cred ca nu-i observa parintii.
* De la o anumită vârstă ne e și teamă să mai adormim, că ar putea fi pentru ultima oară.
Dupa o anumita vârsta, ne schimbam perceptia si viziunea despre viata, din *cauza* acceleratiei gravitationale spatio-timp0rare & Calendare.
Zile relaxante, binecuvântate!
Mă bucur că ți-au plăcut cugetările și îți mulțumesc pentru cele două menționări, cu completările aferente! Fiecare cu percepțiile trupului și spiritului său.
Weekend cu ploi liniștite și temperaturi blânde!
Felicitări, Petru!
Cu racolțismul următor am fost gând la gând:
“De la o anumită vârstă ne e și teamă să mai adormim, că ar putea fi pentru ultima oară.”
M-am gândit la asta de acum vreo două luni, cu bănuiala că de aceea de la o vârstă somnul ne ocolește. Așa că am luat hotărârea să mă culc de fiecare dată, oricând de acum încolo, fără grija că ar putea fi ultima dată.
Avem prostul obicei să facem exact ceea ce nu ar trebui făcut. Și să dăm vina pe orice altceva, pe urmă, înafara motivului adevărat. La care contribuie multe prejudecăți și convingeri, unele căpătate prin educație. Căci educația uneori reprezintă modalitatea de a căpăta și convingeri nesănătoase, perpetuate de la o generație la alta.
Mulțumesc frumos, Zaraza!
Să știi că nici eu nu sufăr de insomnie din cauza grijilor sau a gândurilor arzătoare, dar cunosc multe persoane care nu pot dormi decât câteva ore pe noapte, deși la vârsta lor ar avea nevoie de un somn mai lung decât în tinerețe. De la ei mi-a venit ideea racolțismului cu pricina, mai ales că unul chiar mi-a mărturisit că uneori se teme că nu se va mai trezi. Părerea mea e că mai bine să ne stingem în somn decât să suferim multă vreme imobilizați la pat.
Am avut o experiență interesantă acum vreo 3-4 luni. Era seara la culcare, mă băgasem sub pătură să dorm. Dar apăruseră chiar atunci niște bătăi de inimă puternice și mai rapide, și am observat că nu le puteam controla deloc. Degeaba mă linișteam cât puteam de mult. Și chiar eram liniștită și înainte, nu era niciun motiv să fiu agitată, supărată, tristă sau orice altceva. De-a lungul ultimilor 20 de ani am citit și am experimentat diverse metode, așa că acum am ales să îmi pun totala nădejde în Dumnezeu și, în lipsă de alte soluții (nu am probleme cu inima), m-am lăsat efectiv în voia Lui. Am adormit imediat și m-am trezit după câteva minute, fără acele bătăi de inimă supărătoare. De aceea susțin cu toată tăria că dacă frica ne face să nu dormim, nu e chiar soluția cea mai bună. Să învingem frica e cel mai bun lucru pe care putem să îl facem.
O fi fost un atac de panică, de obicei atunci o ia inima razna. Am avut și eu câteva, în urmă cu mai mulți ani, dar s-au oprit de când m-am mutat din Baia Mare în Seini. E un loc mai liniștit și cu mai mulți oameni prietenoși. Contează pentru starea psihică.
Dacă e să găsesc un motiv, tatăl meu a murit în urma unui infarct, din cauză că și-a blocat din copilărie sentimentele. A ales să fie mai mult sobru, iar uneori nervos și certăreț. Doar când jucam diverse jocuri, duminica la școală sau acasă remi și mai târziu canastă, era mai destins și glumeț. Atacul de panică are cauzele lui. Câtă vreme nu s-a mai întâmplat nimic de atunci, cred că putem căuta cauza doar în genele primite de la înaintași. Desigur că au avut și bunicii traumele lor, le știu pe cele mai multe și mă străduiesc să le abordez într-o manieră potrivită. Trecutul poate fi rescris, astfel încât să ne asigurăm că avem o sănătate psihică bună.
Dumnezeu să-l odihnească în pace pe tatăl tău! Văd că aveam o pasiune comună: canasta. Doar că nu mai am cu cine juca, de când m-am mutat în Seini, deși am tot încercat să găsesc alte trei persoane.
Duminică plăcută și binecuvântată!
Noi jucam remi cam până am terminat eu opt clase. Cam pe atunci a venit sora lui, mătușa mea, să ne învețe un nou joc, canasta. 😀
Îmi plac.
Mulțumesc!
Cu multă plăcere!
Ce surpriza plăcută sa va regăsesc!
Mi-a fost dor de spiritul vostru șarmant și de epigramele cu sare, dar fără exces de piper.😊 Te îmbrățișez Petru!
Sărut mâna cu bucuria reîntâlnirii, Kathy!
Mă bucur că nu m-ai uitat și îți mulțumesc pentru popasul cu cuvinte frumoase, care mă onorează. Aceleași gânduri bune și sentimente nobile îți transmit cu mult drag!
Îți mulțumesc din suflet pentru mesaj!
Este o surpriză plăcută și, recunosc, simt acel fior de emoție care mă cuprindea și atunci când am început să scriu pe blog.Cuvintele sincere nu se uită,
ele revin mereu la cei care știu să le primească.
Îți trimit cu drag un gând senin —
ca un semn că legăturile frumoase nu se pierd.
Aleasă recunoștință pentru aprecieri, dragă prietenă și colegă memorabilă! Să fim sănătoși și să ne căutăm în continuare cu plăcere! Prietenii buni, fie ei și virtuali, nu se uită niciodată.
Foarte poetic primul racolțism. Altfel, eu zic că toți bărbații buni sunt deja luați. 🙂 Cu redistribuirile nu știu cum este.
Trebuie să existe și redistribuiri, dacă ținem cont de numărul mare de divorțuri. 😉