Erai scânteie cu avânt
Ce s-a ivit cu o menire:
S-ajungă până pe Pământ,
Cu șanse de însuflețire.
Venit-a vremea să te naști,
Îmbrățișat de lumină
Și de părinți entuziaști,
Ce cu blândețe te-alină.
Venit-a vremea să înveți
Lecțiile prețioase
Și să te-apropii de-alte vieți
Cu suflete generoase.
Venit-a vremea să trăiești
Într-un tandem de două minți,
S-aduci pe lume și să crești
Copii precum ai lor părinți.
Venit-a vremea să apui,
Cu trupul apăsat de ani,
Naturii nu poți să te-opui,
Chiar dac-ai strâns tone de bani.
Venit-a vremea să te duci,
Urmându-i pe înaintași,
E dat ca astfel să induci
O-mprospătare prin urmași.
Cu spiritul plutind ușor,
Purificat prin uitare,
Te vei opri iarăși din zbor
Într-o nouă întrupare.
racoltapetru6 
Așa venim… și ne ducem! ❤
E important să o facem fără regrete, ci dimpotrivă! ❤
Exact! Am tras concluzia că atașamentele față de această lume ne-ar îngreuna treaba ce-o avem spre final. Tot așa și ne-iertarea. ❤
“Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.”
“Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit? Și dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca și cum nu l-ai fi primit?”
“Atunci, Iov s-a sculat, şi-a sfâşiat mantaua şi şi-a tuns capul. Apoi, aruncându-se la pământ, s-a închinat și a zis: „Gol am ieșit din pântecele mamei mele și gol mă voi întoarce în sânul pământului. Domnul a dat și Domnul a luat. Binecuvântat fie Numele Domnului!”
Alchimia Spirituluiil y a 2 heures
Am văzut o poză cu mesajul “Ce-ar fi dacă mâine te-ai trezi și ai avea doar lucrurile pentru care ești recunoscător azi.” Era un fel de îndemn la recunoștință. Dar ți-ai petrece toată ziua dând din buze pe mătănii și tot n-ai putea cuprinde toate lucrurile pozitive. Atât de multe sunt. Așa că eu îți zic acum ceva teribil. Dacă ești recunoscător pentru ceva, atunci nu îl vei mai avea. Pe cât de oribil pare în aspectele pozitive pentru care ești recunoscător: sănătate, familie, bani, pe atât de frumos pentru ceea ce nu ai.
👉“Sunt recunoscător pentru mașina mea veche că mă duce de la A la B, fără probleme.” Iar apoi, aceasta dispare treptat sau subit din viața ta, lăsând loc unei mașini noi și bune.
👉”Sunt recunoscător pentru boala mea că mi-a dat ocazia să-mi revizuiesc alegerile în viață și să mă odihnesc.” Boala dispare și capeți sănătate pentru a aplica revizuiala.
👉”Sunt recunoscător pentru că am pierdut suma X de bani. Eram prea prins și stresat în privința lor și nu aveam timp să fac ceva unic și creativ pe care să-mi las amprenta.”
Și te apuci de construit ceva nou. Iar dacă tot ce e negativ dispare prin recunoștință, fiind înlocuit de ceva mai bun, cu atât mai mult în privința aspectelor pozitive din viața ta. Și ele vor fi înlocuite cu mai multă abundență. Recunoștința pentru lucrurile pozitive este reprezentată de faptul că te bucuri de ele.
Nu cumva să cazi pradă ideii că Dumnezeu menține lucrurile și le păstrează așa cum sunt. Ci le dezvăluie treptat TOATĂ MĂREȚIA. Pentru că Dumnezeu nu e imperfect și pentru că tot ce e în EL e din abundență. Lamia Alchimia ❤️
Mulțumesc pentru exemplele împărtășite, Iosif! O zi senină, cu multe motive de bucurie!
Vine… vine… şi s-a dus
viaţa ceea mult rîvnită;
arză-l focu’ de apus,
c-a venit într-o clipită.
Tinichele-aveai în piept,
da-n buzunar nici un sfanţ;
te-ai zbătut să trăieşti drept –
le-a păsat lor? Ete, frantz!
Să mai vii ‘napoi pe lume,
să mai suferi ca-n trecut?!
Ia, mai dă 3D-u-n spume
şi rămîi în Absolut!
😀
(inspiraţia a venit din poză)
Ete na! De parcă mai contează ce gândim noi acum, după ce ne pierdem toate amintirile. Poate ne e dat să trăim câte o viață cu greutăți și apoi una îndestulată. Oricum, cred că există un rost în universul ăsta, pe care noi nu îl putem desluși. Dar se poate fabula, așa cum au făcut-o mulți în mii și mii de cărți.
Mă bucur că am găsit o poză care ți-a fost ca o muză generoasă! 🙂
Apoi da, asta mă oftică: acu’ ne promitem cu ceru’ şi pămîntu’ că n-o să mai facem, că n-o să mai permitem, că nu mai vrem etc şi în secunda doi uităm tot şi revenim la altă viaţă de suferinţă şi tristeţe, şi tot aşa în vecii vecilor. Mama ei de reîncarnare!
Ia, data viitoare dacă tot sărac şi ghinionist sînt, sper să rămînă WP în picioare, să citesc ce-am scris acu’, să mă cert cu cin’ le potriveşte aşa! 😀
Baftă şi inspiraţie pe mai departe! 😉
Mulțumesc frumos! O zi de miercuri cu soare și gânduri bune! 🙂
Sic transit gloria mundi… Neața, Petru!
Toate-s vremelnice. Carpe diem, Issa!
Frumos curge-n vers cursul vieţii!
Mulțumesc mult! Tema asta nu-mi dă pace!
Versuri frumoase, povestesti despre cursul vietii foarte frumos,! O seara excelenta iti doresc! 🙂
Depinde din ce perspectivă privim, dar îți mulțumesc pentru apreciere! Să ai parte de o zi luminată! ❤
Buna dimineata Petru, nu stiu cum, am poposit pe la tine, si mi e dat sa vad “Ciclul vietii” pusa de tine in versuri, nu avem ce face, nu ne putem ascunde, toate trec peste noi! Zi minunata iti doresc!❤️
Sărut-mâna de bună dimineața, vrednicuță prietenă, Micuța! Foarte mare și plăcută surpriză mi-ai făcut prin popasul tău. Poate nu-i chiar o coincidență că s-a întâmplat tocmai când analizam ciclul vieții, în care noi am ajuns la penultimul. Să fii sănătoasă și să te bucuri încă de mulți ani până la final! ❤
Îmi place mesajul optimist din final. Asta-i și speranța mea pentru o viață mai bună. 🙂
Trebuia să fie cu happy-end! Dacă noi credem cu adevărat, așa trebuie să și fie. 🙂 Mulțumesc frumos, Jo!
Ziua bună, dragă Petru! Foarte faine versuri! Ce bine ai cuprins în cuvinte acest ciclu al vieții pe care îl urmăm cu toți, mai mult sau mai puțin. Zic asta pentru că unii nu apucă, din păcate, să parcurgă toate etapele și ajung la ultima plecare mult mai repede decât alții. Ecuația destinului e diferită de la om la om… Un lucru e clar, că nimeni nu rămâne pe aici, oricât de lungă i-ar fi viața pe pământ! Oricâtă faimă ar strânge unii, vine un moment când vor lăsa locul altora, iar colbul uitării se așterne și peste faima lor cea trecătoare….
Multă sănătate și zile frumoase! 🙂
Bună dimineața cu entuziasm, dragă prietene!
Consider și eu că a ști să-ți trăiești viața până la adânci bătrâneți este o adevărată artă. De aceea e firesc să avem tot respectul pentru cei care au părul nins de ani și o experiență din care avem ce învăța. Ceea ce urmează după ce ne terminăm menirea pe acest pământ este la latitudinea fiecăruia să-și imagineze, iar eu am expus doar un punct de vedere. Principalul e să credem într-un rost, într-o perpetuare din care facem și noi trebuie să facem parte.
Gânduri bune și urări pe măsură, dragă Alex! 🙂
That poem seems to explore the cycle of life, from birth to growth, contribution, and eventually passing on, leaving behind a legacy through future generations. Did you resonate with its themes and imagery?
Thank you very much for the reading and the perfectly appropriate conclusions. Naturally, my lyrics were inspired by my own life experience, which I’m glad is similar to that of other people.
“Mulțumesc pentru tot sprijinul.”
Mulțumesc și eu pentru vizită și reacție!