38 thoughts on “Epigrama care mușcă (CCLXXIII)

  1. Visam la lei fortosi. Da’ la cat de szlab e, ce sa faci cu el. Visam la o insuliță, la un avion privat. Că tot vorbim de vise. 🤪 Altfel musca bine.

    1. Dacă sunt doar visuri pe care încercăm să le împlinim măcar în parte, nu-i deloc rău. Dar ne afectează negativ când devin o obsesie.
      Aleasă mulțumire! 🙂

  2. 😜👍🍮 Eu visez la sanatate si cand eram si eu mai tinerica visam sa calatoresc nu-mi trecea prin minte sa-mi doresc lei nici macar din cei paralei, 🤣🤣

    1. Și eu mi-am dorit mereu să călătoresc, dar nu am reușit să o fac constant și în locuri îndepărtate. Sunt mulțumit, totuși, de obiectivele pe care le-am văzut în interiorul granițelor noastre și sper să o mai fac, cu lei puțini. Destinații minunate au rămas încă nevizitate.
      Duminică faină și benefică! 🙂

    1. Mă bucur că tu ai văzut partea cea mai frumoasă a bancnotei. Pentru că sunt mulți aceia care nu se uită decât la cifra care-i trecută pe ea, uitând ce personalitate e reprezentată. 🙂

    1. Firește că ne place Eminescu, mai ales când îl avem pe o carte cu versuri. Doar că unii nici nu-l observă bine dacă-i pe bancnotă.
      Mii de mulțumiri! 🙂

    1. Eu am avut doar de două ori câte o bancnotă cu Eminescu. Cea expusă mai sus e ușor de dobândit, din moment ce-i pe Google. 🙂
      Banii, în schimb, sunt buni dacă nu-s prea mulți sau prea puțini. Sănătatea e cea mai valoroasă, de aceea ți-o doresc mereu!

  3. Dar și bărbaților, când azi le spui de liră
    Puțini se mai gândesc la instrument
    Ci doar conversiile toate le înșiră
    Căci banu-n fond, e imanent.

  4. Eu pe asta nu am găsit-o niciodată prin portofel! Umblu cu bancnote mai „domestice” și cu „tradiționalul” card. Îmi spunea cineva cu mult umor cum la un magazin nu a vrut vânzătoarea să-i primească bancnota de 500 de lei, pentru că femeia nu mai văzuse acești bani și nu a vrut să… riște! 😀
    Numai bine și zile cât mai vesele! 🙂

    1. 😀 😀 😀
      Poate că eu am fost mai norocos dacă am avut-o de două ori, deși-s pensionar. Tare mi-ar fi plăcut să le păstrez, dar nu mi-am permis. Oricum, după cum bine zici, cardul e tot mai la modă și ne uităm mai mult la cifre decât la bancnote cu personalități pe ele.
      Îți doresc, totuși, să ai parte de hârtii de acest gen, dar mai ales de bucurii imateriale, dragă Alex! 🙂

Leave a reply to sinkagabriella Cancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.