Zeci de gospodari au ajuns la spital după ce s-au accidentat la tăierea porcului.
BLESTEMUL PORCULUI
Neținând cuțitul bine,
S-a înjunghiat pe sine,
A conchis atunci amicu’:
– Ghiță-și vinde scump șoricu’!
Epigrama care mușcă (CXXIX)
Zeci de gospodari au ajuns la spital după ce s-au accidentat la tăierea porcului.
BLESTEMUL PORCULUI
racoltapetru6 
Ha ha…și este inspirată din ceva real epigrama asta? :)) No, de asta nu-mi place mie tare porcul 😀
Firește că-i din realitate. Pe unul l-a mușcat porcul, după ce fusese înjunghiat o dată, dar nu cum ar fi trebuit. Alții au confundat șoricul porcului cu pielea lor. Probabil că arăta la fel! 🙂
Apăi, măi Petru, eu n-aş da vina pe Ghiţă, măi. Ce vină are bietul animal că majoritatea “asezonează” tăierea porcului cu oareş’ce palincă ?
Nici eu nu dau vina pe godac. Mai ales dacă-i chinuit și în ultimele clipe ale vieții lui, de o mână nepricepută.
Cel mai adesea porcii au obiceiul sa blesteme. Victoria este a celui care e mai iute de mana sau de gura.
Să vezi ce blesteme se revarsă în aceste zile de vânătoare de la Balc. Și blestemul mistreților se prinde. Adrian Năstase a simțit-o pe pielea lui! 😉
Asta pentru ca mistretii sunt crescuti in padure 😆
La noi, în Moldova, acum mulți, mulți ani când se păstra tradița tăierea porcului era o sărbătoare, și-n fiecare sat exista un om care avea această îndatorire- să taie porcii sătenilor. Bineînțeles, era priceput și de neîntrecut. Cât despre țuică, țăranii scoteau cel mai bun ,,rând”. Eu am prins rămășițele acestei lumi, când porcul se arunca în paiele de grâu arzând, iar bărbații cinsteau…și cinsteau!
Parte din aceste obiceiuri se mai păstrează în Maramureș. Doar că unii gospodari se cred foarte pricepuți și nu mai apelează la un măcelar ca să facă treaba bună și repede. Plus că încep prea abrupt cu pălinca și se întâmplă să ajungă porci de beti înainte de a fi gata preparatele.
Mie imi place cand ma uit, altfel, nu-mi bag manutele :)))
Tot ești curajoasă, dacă reziști să privești cum e sacrificat nea Ghiță! 😉
Foarte adevărat că se întâmplă şi de-astea! Ba am mai azit că n-a înjunghiar bine porcul şi a fugit cu oamenii în cârcă, când să-l pârlească!
Mie mi-a povestit cineva că, de câţiva ani, are o “reţetă minune” la tăierea porcului: îl cinsteşte cu o jumătate de ţuică înainte de tăiere şi Ghiţă este anesteziat total! 😀 Plus că este mult mai bună carnea, căci n-a murit stresat. Adică ce, nu merită şi bietul animal să fie cinstit măcar în ultima sa zi? Eu cred că asta ar fi cea mai bună metodă şi toată lumea ar fi fericită!
Numai bine îţi doresc, dragă Petru şi un sfârşit de săptămână frumos! 🙂
Eu știam că la curcan e musai să-i dai de băut înainte de a-l decapita, tot pentru frăgezimea cărnii. Dar, precum bine zici, n-ar strica nici porcului o astfel de anestezie, mai ales că pălinca e nelipsită printre cei care se învârt pe lângă grăsun. 😉
O duminică generoasă îți urez, dragă Alex! 🙂
Imi aduc aminte de copilarie, cand atunci cand auzeam guitatul porcilor la taiere, ma ascundeam sub plapuma si imi puneam mainile la urechi sa nu le mai aud durerea.
La mine era chiar invers: mă rugam mereu de tata să mă lase a privi înjunghierea porcului, măcar de la distanță.
Dupa ce cresti animalul mai greu sa particip la taiere dar asta e perioda de sarbatori cand se prepara cele mai gustoase mancaruri pentru sarbatorile de iarna , trebuie sa cinstesti evenimentul cu o palinca buna ca sa poti manca cu sanatate si cuplacere! O seara frumoasa iti doresc!
Nici mamei nu-i plăcea să vadă cum e tăiat porcul pe care l-a crescut, mai ales că ea îi dădea de mâncare. Dar era musai să țină cineva vasul pentru colectarea sângelui, necesar sângeretului. Să-ți fie duminica pe placul inimioarei tale, dragă Gabi! 🙂
Romanul nu injunghie porcul
decat dupa ce bea din belsug
tuica fiarta langa focul
aprins cu mare mestesug ! 🙂
O duminica binecuvantata ! 🙂
Aliosa.
Românul nu e bețiv,
Doar că e prea milosiv,
El bea să se-ncurajeze,
Pe Ghiță să îl tranșeze.
.
Foaie verde și-o colindă, până la Sandu în tindă! 🙂