Demnitari fără fițe

Să nu-ți vină să crezi că există așa ceva! Și totuși, e adevărat!

În prezent, parlamentarii suedezi au la dispoziție garsoniere deținute de stat, cu o suprafață de circa 40 de metri pătrați. Singura cameră este folosită atât ca living, cât și ca dormitor. Spălătoria este comună, iar demnitarii trebuie să se programeze din timp dacă vor să își spele așternuturile. Sunt și parlamentari care trăiesc într-un spațiu chiar mai mic, de doar 18 metri pătrați. În aceste cazuri, inclusiv bucătăria este împărțită în comun. Nu există personal de serviciu, iar regulile sunt stricte: „Păstrați curățenia”.

Biroul unui parlamentar are circa 18 metri pătrați. Demnitarii nu au secretare sau consilieri, nici mașini de serviciu cu șofer. „Eu îi plătesc pe politicieni. Nu văd nici un motiv pentru care banii plătitorilor de taxe să fie folosiți pentru a le oferi politicienilor o viață de lux”, explica un suedez în reportajul televiziunii braziliene.

Reședința oficială a premierului suedez nu depășește circa 300 de metri pătrați. Nici acesta nu beneficiază de personal de serviciu. Mai mult, purtătorul de cuvânt al guvernului a declarat că premierul își calcă singur cămășile și își spală singur rufele, la fel ca orice simplu cetățean.

Suedia este împărțită în 21 de comitate conduse de câte un birou administrativ numit de guvern, împreună cu un consiliu ales de cetățeni. Pe teritoriul Suediei sunt 290 de localități.

Nici primarii și guvernatorii nu au dreptul la reședințe oficiale gratuite, iar consilierii nici măcar nu au salariu lunar sau un birou propriu, așa că lucrează acasă. „Suntem aleși să reprezentăm cetățenii și, la fel ca ei, avem propriile noastre slujbe”, a explicat o consilieră. Doar parlamentarii care lucrează la elaborarea legilor se consideră că exercită un serviciu public pentru care trebuie să fie remunerați cu salarii lunare. Un parlamentar suedez câștigă aproape dublul venitului net al unui profesor.

Fără indemnizații speciale

Parlamentarii care nu domiciliază în capitală nu primesc bani în plus pentru costurile suplimentare, cum ar fi plata unei eventuale chirii sau pentru a avea asistenți la cabinetele parlamentare din localitățile de origine. Acolo, mulți dintre ei lucrează de acasă și utilizează sediile partidelor sau bibliotecile publice pentru a se întâlni cu alegătorii.

Toate călătoriile cu avionul ale parlamentarilor trebuie să fie aprobate și rezervate de agenția de turism din cadrul Parlamentului, nefiind alocate indemnizații speciale. Politicienii suedezi nu sunt privilegiați în fața legii și nu se bucură de niciun fel de imunitate.

Mona Sahlin a cumpărat o ciocolată și alte câteva obiecte personale cu credit Cardul Guvernamental și a plătit scump – și-a pierdut postul de vicepremier. Scandalul a fost celebru în anii ’90, fiind cunoscut sub numele de „cazul Toblerone”. Sahlin și-a compromis cariera politică, fiind nevoită să demisioneze din funcția de lider al Partidului Social Democrat.

Transparența și controlul cetățenesc

Cetățenii sunt foarte atenți la modul în care Parlamentul își folosește puterea. Transparența activității parlamentare are rădăcini în Constituție. Fiecare cetățean are dreptul să verifice cheltuielile politicienilor, actele contabile emise de guvern și declarația de impozit pe venit a premierului. Mai mult, funcționarii trebuie să pună la dispoziția doritorilor corespondența zilnică și emailurile oficiale ale prim-ministrului, orice cetățean având acces la aceste informații.

În sala calculatoarelor este posibil chiar să studiezi traseul unor documente, cum ar fi cheltuielile guvernamentale sau detaliile unei licitații publice. De exemplu, unul dintre rapoartele cu cheltuielile premierului a inclus și prânzul luat împreună cu președintele Băncii Centrale, precizându-se chiar și ce au mâncat și au băut cei doi.

Administrația Parlamentului suedez ține socoteala cheltuielilor în rapoarte ale membrilor, depozitate într-o singură încăpere. Există dosare individuale pentru fiecare dintre cei 349 de demnitari, precum și pentru Purtătorul de cuvânt al Parlamentului. Orice suedez poate veni să studieze dosarele sau poate cere informațiile prin intermediul Internetului.

Principiul transparenței este inclus în Constituția suedeză de mai bine de 200 de ani. El face ca excesele de putere sau cazurile de corupție să fie extrem de rare în această țară.

Sursa: e-mail

36 thoughts on “Demnitari fără fițe

  1. A fost și un film de 10-15 minute despre asta pe care l-au dat cei de la B1. M-a impresionat în așa hal încât am zăpăcit internetul căutându-l fiindcă merita pus pe cât mai multe bloguri, facebook-uri și alte instrumente de „împrăștiere”, astfel încât să ajungă la cât mai multă lume și să vadă că se poate și altfel. Dar nu am reușit să îl găsesc. 😦

    1. Mi-ar fi plăcut să văd și eu un astfel de documentar, dar s-ar putea să fie reluat, după cum știm că le stă în obicei celor de la TV. Să-l vadă și cine trebuie! 😉

      1. Petru, cum sa nu ne dam seama din moment ce toleram si ii alegem, mereu aceeasi sau rudele lor ?! De aceea suntem complici .

      2. De asta eu mă dezic. Nu am fost la alegeri tocmai pentru că nu am avut pe cine să votez. Consider că lipsa de la urne e un vot de blam pentru toată clasa politică.

  2. In Romania n-o sa vedem noi asa ceva veci, pururi, amin. O tara care promoveaza nonvalori (vezi cazul Naomi, intrat/a in finale pentru Eurovision), in care fiecare trage pentru el, de ce ar face politicienii exceptie?

    Traim in tara tuturor posibilitatilor si asta nu ne ajuta cu nimic. Din pacate.

    Zi frumoasa, Petru.

    1. Se zice că niciodată să nu zici niciodată. Poate că peste ani și ani vom fi și noi ca Suedia de azi, dar bănuiesc Suedia va fi tot înaintea noastră…
      Să ai o duminică binecuvântată, Oana! 🙂

  3. După toate cele citite aici, staaau şi mă tot întreb: “Pe ăia ce i-o fi mînînd în luptă? ” 🙂 Să fie oare chiar adevărată grija pentru cetăţean sau societatea suedeză e un fel de utopie pusă în practică?
    Lecţia pe care am învăţat-o pînă acum este că motorul oricărei acţiuni e banul. Sau profitul, mai precis.
    Care o fi adevărul? 😉 🙂

    1. Când nu ne putem explica ceva, e bine să dăm vina pe mentalitatea diferită pe care o avem. Probabil că de aici se trag multele năravuri ce pun frână evoluției morale.

  4. La ei se poate. La noi niciodata. De ce? pai sa privim in jur…si de multe ori in propria oglinda. Si demnitarii lor sunt ridicati tot din popor, ca si la noi. Nu sunt veniti dintre stele…Doar ca samanta ancestrala a celor 2 popoare difera atat de mult…din pacate!!!

    1. Și ei au fost ca și noi, cu câteva decenii în urmă. Aveau cam aceleași probleme, dar au evoluat și acum privesc de sus felul în care ne zbatem să implementăm o democrație cât de cât apropiată de a lor. E greu, dar nu imposibil. Durează, dar, într-un fel sau altul, se va reuși. Zic eu.

  5. Noi suntem pe invers, as putea spune. Mai trist e ca ne batem si cu pumnii in piepturi, visam ca facem politica serioasa si bagatelizam tragedia atunci cand ne ducem din jos in mai jos.

    1. O bagatelizează cei care sunt la conducere, dar opoziția și noi, adevărații perdanți, o înfierăm prin diverse mijloace, deocamdată nu suficient de convingătoare. Poate vom găsi până la urmă calea spre lumină (nu cea din capătul tunelului!).

  6. Asa da. Totusi, modelul suedez nu cred ca poate fi preluat nici macar cu ajustari in Romania,
    In plus, am o vaga senzarie ca se intampla ceva cu statul care are rol de asistent social in Suedia.

    1. Explicația cu modele care nu ni se potrivesc mi se pare neîntemeiată. De ce ne-ar face rău lipsa corupției și veniturile mai mici ale demnitarilor? Sau alte schimbări. Ne împiedică tradiția să fim mai cinstiți? Suntem mai proști decât suedezii sau finlandezii? Sau mai îndobitociți? Motivele de nepotrivire au fost inventate de guvernanți pentru a evita o democratizare reală a țării, și a-și menține astfel privilegiile.

      1. Matricea culturala e diferita. De aici pleaca totul. Experienta legilor si institutiilor importate din Occident m-au facut sa cred ca nu se poate. Trebuie sa ne cream propriile modele pe care sa le aplicam aici. Nu suntem mai prejos decat alte popoare (testele pisa arata altceva totusi) iar motivele astea de nepotrivire au fost folosite de politicieni in avantajul lor propriu.

  7. Cred că totul ţine de mentalitate, Petru. Alte mentalităţi au popoarele nordice, mai sănătoase, mai umane. Acolo lumea a pus capăt scavagismului, pe când la noi, asuprirea omului de către om este în floare (atât în ce privete patronatele cât şi guvernul), din păcate,– guvernul nostru nu face altceva decât să-şi înrobească poporul şi să-l condamne la un trai de subzistenţă, prin nenumăratele taxe impuse.
    Acolo omul este preţuit şi munca lui răsplătită pe măsură. Peste un milion de ani, o să ajungem şi noi la nivelul lor de trai, până atunci,… — noi să fim sănătoşi şi cu Dumnezeu înainte!

    Ai o duminică binecuvântată, Petru! 🙂

    1. Aceasta este și părerea mea, Ștefania. Mentalitatea învechită ne face să nu putem alege conducători onești, ci oameni care au interesul de a se pricopsi pe această cale, și nu de a guverna în interesul celor care l-au ales. Atâta vreme când nu ne vom schimba modul de gândire, noi, alegătorii, vom „produce” tot astfel de neisprăviți.
      S-auzim numai de bine, Ștefania! 🙂

  8. In tarile nordice, nici presedintii de mari companii nu duc o viata mult diferita de oamenii de rand. Cel putin asa am auzit.
    Din punctul meu de vedere, e o dovada de intelepciune. O viata in lux nu e mai fericita de o viata obisnuita, insa, din pacate, exista mirajul bogatiei si al succesului social. Si mai exista si mirajul respectului celorlalti in functie de avere, de putere…
    Nu mai exista exemplul lui Diogene, ca model de viata.

    1. Poate că mai sunt exemple inspirate de Diogene, doar că nu ies în evidență așa cum ne sar în ochi cele ale parveniților. Pe mine m-a impresionat plăcut Bill Gates, când a fost în vizită în România și a cerut să fie tratat ca un om obișnuit. La miliardele lui…

  9. Tot ce scrie mai sus ne lamureste de ce suntem acolo unde suntem, ca tara. Adica foarte, foarte jos si din ce in ce mai jos. Din pacate pentru noi si pentru oamenii de isprava care (inca) mai sunt. Trebuie sa invatam sa spunem nu jumatatilor de masura si sa terminam cu reprezentarea prin politicieni de toata jena. Prea usor dam votul unor oameni pe care ii stim cat sunt de corupti si incompetenti. Avem o mare doza de “masochism” in noi, daca tot pe aia rai ii tot votam de 25 de ani incoace!

    1. „Trebuie să învățăm”, doar că nu prea o facem și prindem doar ceea ce ne este mai convenabil. Până când ne vom tot plânge că viața este grea și nu o vom lua în piept cu hotărâre, tot așa o să trăim.

  10. Excelent articol !!!
    Trimite-l pe site-urile Camerei Deputatilor, Senatului, Guvernului, Presedintiei, Curtii de Conturi si lui Zegrean de la CCR !!! 🙂 🙂 🙂
    Aliosa.

Leave a reply to 9 Cancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.