CANDIDAȚI LA PARLAMENT
Fotbaliști și cântăreți
Să alegeți, poate vreți,
Primii or să ne ia-n șuturi,
Ceilalți ne-or cânta prohoduri.
La post și în post
BANCURILE SĂPTĂMÂNII
* Doi îndrăgostiți din Ardeal se plimbau sub clar de lună:
Ea: – Vai, ce lună frumoasă!
El: – Da, amu-i bine de tăiat la coceni…
* Puiul de melc se roagă de mama lui:
– Mamă, lasă-mă, te rog, să trec calea ferată!
– Acum nu se poate, Fulgerașule, dragă. Peste cinci ore vine un tren.
* Două prietene:
– Cum îl răsfeți pe soțul tău?
– Câteodată, tac.
* – Bună ziua, suntem de la firma de telefoane…
– Îmi pare rău, de chestiile astea se ocupă nevastă-mea.
– A, da? Când o pot găsi?
– Imediat după ce mă însor, o să vă anunț!
* La naiba cu masca lor! Ieri am venit acasă cu alt copil de la școală! Azi, cu altă mămică!
* Apel la 112:
– Vreau să merg la amantul meu, ce trebuie să scriu pe declarație?
– Rămâneți acasă… Vă trimitem noi un voluntar.
* – Dragule, eu am ceva să-ți spun!
– Bine, iubito, dar îmi zici scurt, clar și lămurit!
– Două mii lei!
* Profesorul se adresează unui student:
– La examen e ca la teatru. Dumneavoastră sunteți actorul, iar eu spectatorul.
– Minunat! Stați să chem sufleurul…
* Șeful către secretară:
– Ce faceți duminica?
– Secretara (cu speranță în glas):
– Nimic.
– Atunci, permiteți-mi să vă amintesc că azi nu e duminică!
* – Bună, îmi spui unde lucrezi ca infirmieră, că mă internez imediat! Ești superbă!
– La morgă…
* Dacă o femeie nu-ți răspunde pe privat, scrie-i și lui bărba-su, că-i posibil ca ea să nu aibă semnal. 😉
* El: – Vreau să mă căsătoresc și să fiu fericit.
Ea: Hotărăște-te! Ori una, ori alta…
* Ospătar! Mâncarea nu are gust.
– Io zic să mai încercați, altfel chem izoleta.
* Notă din partea Asociației Psihiatrilor
”Dragi cetățeni,
pe perioada carantinei este considerat normal să vorbiți cu pereții voștri, cu plantele și cu ghivecele. Vă rugăm să ne contactați doar dacă acestea încep să răspundă”.
* O zi la cumpărături se încheie întotdeauna cu: ”Știi ce-am uitat să luăm?!”
* Anul ăsta, de Black Friday, am făcut cea mai tare afacere: nu am luat nimic!
* Cred că soțul meu face Alzheimer.
– Păi, de ce?
– Cică nu își mai amintește ce dracu a văzut la mine.
* Dacă mergi la bancă și faci un împrumut de 100.000 de euro, îl plătești în 25-30 de ani.
Dacă mergi la bancă și furi 100.000 de euro, după 4 ani ești liber.
Urmăriți-mă pentru mai multe sfaturi financiare. 🙂
* Și când dimineața nu te trezește cineva, și când seara nu te așteaptă nimeni, și atunci când faci ce vrei tu, ce e asta?
Libertate sau singurătate?
* Am o soție foarte iubitoare. M-am trezit în seara asta îmi ținea perna pe gură, pentru a mă proteja de virus!
* Vreau să îi transmit poștașului care îmi aduce facturile: ”Tu nu ai auzit că trebuie să stai acasă?”
* Examen pentru permisul de conducere.
– Sunteți în intersecție. De aici vine ambulanța, de aici, tramvaiul, care trece primul?
– Motocicleta.
– Ce vorbești, omule? Ești prost? Ți-am zis: ești tu, e o ambulanță și tramvaiul. Unde vezi tu motocicleta?
– Dreacu știe, dar mereu apare câte una!
* Aseară, am invitat o fată la dans. Pe la jumătatea piesei, realizez cu surprindere că ea părea să se facă din ce în ce mai înaltă… și mai înaltă. Îmi iau inima în dinți și îi zic:
– Iartă-mă, de ce am oare impresia că te înalți mereu.
– Am un picior de lemn și mă învârți în sensul în care se deșurubează…
* Să nu uiți niciodată!
Dacă te infectezi cu SARS-COV2 și te internează la terapie intensivă, telefonul o să ți-l ia nevasta/iubita. Și chiar nu vrei să-ți cotrobăie prin telefon tocmai ea. Abia atunci o să înțelegi ce înseamnă pericol de moarte. Poartă mască!
* – Fiule, nu merge imprimanta!
– Este deschisă?
– Da.
– Care beculețe sunt aprinse?
– Din bucătărie și sufragerie.
– Da’ voi m-ați înfiat, nu-i așa?
* Alinuța sună la o ghicitoare:
– Alo? Ghicitoarea Vișinica?
– Da. Aici este ghicitoarea Vișinica!
– Ghici cine este la telefon?
* Acum, că nu ne mai putem scuipa de deochi… noi, ăștia frumoși, ce facem, murim deocheați?!
* Dacă port aceeași mască de unică folosință de vreo 5 luni și încă n-am murit, înseamnă că sunt greu de ucis?
* Virusul ca virusul, dar dacă se ia și internetul, toți intră în moarte clinică.
* Ăștia, la 12 ani, plâng după foști sau foste, iar eu plângeam că a tăiat tata porcul!
* Se duce Nostradamus la fiul lui, îi dă o palmă peste ochi și îi zice:
– De ce ai luat 4 la examenul de mâine?
* Ion și Măria pe carantină…
– Ioane, crapă jamu că-ț put picioarele!
– No, îi bun, ți-a revenit mirosu’.
– Nu, da’ mă ustură ochii!
* Dacă te duci cu ”capra aia”, divorțez – mi-a spus nevasta.
Uite așa se pierd tradițiile de sărbători!
* Primul gând când mă trezesc de dimineață: ”când vin de la muncă, mă culc”.
* Bărbații se trezesc la fel de atrăgători ca atunci când s-au culcat. Femeile, cumva, se deteriorează în timpul nopții.
* Vecina mea a primit rezultatul de la testul COVID. E băiat.
Libertatea cu mască
Libertatea, de oricare ar fi ea, face parte din democrație. Doar că noi nu am fost obișnuiți cu așa ceva, timp de o jumătate de secol auzind doar de ea, din diferite surse. În momentul când ne-a fost permisă, am început să o interpretăm fiecare după cum îl ducea mintea. Însă mintea poporului nostru, trebuie să recunoaștem, că lasă de multe ori de dorit. Astfel, cum simte vreunul că-i călcat pe vreo bătătură, începe să țipe că-i este furată libertatea, că e lipsit de drepturile democratice. Purtarea măștii devine pentru el o intenție a autorităților de a-i pune botniță; interzicerea petrecerilor în grup, a pelerinajelor întinse, o dovadă de îngrădire a democrației de către autorități. Iar atunci se înfoaie cocoșul din el și exprimarea prin rebeliune devine o șansă de a-și arăta mușchii și de a fi băgat astfel în seamă. Știe el mai bine ce se întâmplă, că nu prost!
Am văzut bătrân sexagenar, cu un singur plămân, care purta mască de câte ori ieșea din casă. I-am spus că ar putea obține dovadă de la medic, prin care să fie scutit de acest inconvenient. S-a uitat la mine cu mirare și mi-a răspuns: ”Nu văd niciun neajuns în purtarea măștii, dar mă întristează când observ oameni sănătoși care nu o fac”. Mi-a mai spus că nu respiră mai greu cu ea și se miră cum, mai ales cei tineri, se plâng că-i deranjează. Trebuie să fie e o reacție psihică, de respingere a ceea ce ți se impune din afară și nu din proprie convingere. A purta mască doar de frica amenzii, e o lipsă de înțelegere a situației, un efect a propagandei conspiraționiste care i-a afectat pe cei mai ușor de manipulat.
Și nu e vorba numai de mască, ci și de întruniri fără respectarea regulilor de protecție, fie ele religioase sau laice. S-a văzut clar că Dumnezeu nu te apără dacă nu o faci tu însuți. De unde și cugetarea: ”Oricâtă credință ai avea în Dumnezeu, e bine să te asiguri când traversezi drumul”. S-au îmbolnăvit și au murit mulți preoți și călugări, unii dintre ei crezând că ei vor fi feriți de Cel de Sus. Alții au luat virusul și dacă s-au protejat, însă nu i-a ajutat deloc mulțimea neglijentă care se îmbulzea în jurul lor. Se poate spune că acei enoriași și-au băgat în groapă prelații, din nesocotință. Cu atât mai mare îmi e mirarea când îl văd pe veșnicul răzvrătit împotriva regulilor IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care se afirmă iar prin declarații belicoase de incitare împotriva legilor și a combaterii bolii. Legi de care a scăpat prin intermediul funcției din cadrul Bisericii, altfel ajungea și el în ”Beciul Domnesc”, lângă fostul primar Mazăre.
Mulți ”viteji” s-au exprimat în lunile de pandemie, și nu numai în țara noastră. O parte dintre ei au ajuns în spitalele Covid, unii în secțiile ATI, iar alții chiar au decedat. Doar când au simțit cât de chinuitoare pot fi suferințele provocate de acest coronavirus, și-au recunoscut prostia de a-l ignora, atunci când se bucurau de sănătate. Dar Covid-19 nu iartă și nu ține cont de părerile de rău sau rugăciuni. El circulă printre noi și profită de fiecare iresponsabil, pentru a se înmulți și a se întări. Și are noroc că ignoranți se găsesc cu duiumul, îmbolnăvindu-le prietenii și rudele, care au încredere în cei apropiați.
Fețele dragostei
M-ai întrebat cât de mult te iubesc,
Iar eu ți-am arătat cel mai înalt munte,
Nu știam atunci că nu-ți plac înălțimile
Și-l vei alege pe cel cu dragostea cât o colină.
Mi-am cules din codri sentimentele rănite
Și le-am semănat pe necuprinsul oceanului,
Dar, când am vrut să o ofer altui suflet,
Am fost refuzat, pe motiv că nu știe să înoate.
Am clădit o altă iubire, printre nori,
Nici aceasta nu a avut parte de căutare,
Cu argumentul că norii aduc cu ei furtună
Și, adesea, provoacă inundații.
Iubirea mea și-a schimbat mereu fața,
A fost, pe rând, în razele de soare,
În adierile răcoroase de vară
Sau în stelele nopților senine.
Nu m-au descurajat refuzurile repetate,
Sunt sigur că există undeva o ființă
Care are o dragoste cu același chip
Și în același moment de potrivire.
Să râdem până-i gratis
BANCURILE SĂPTĂMÂNII
* – Vreți să divorțați, întreabă judecătorul.
– Da, răspunde soțul.
– Dar dumneavoastră?
– Și eu, răspunde soția.
– Atunci de ce spuneți că nu vă înțelegeți?
* Auzind un ”te iubesc”, este frumos, dar să îți zică ”vrei o bere?”, este dragoste adevărată.
* Profesoara: – Bulă, știi cine a fost Vlad Țepeș?
– Da, doamnă profesoară. A fost șeful DNA-ului de pe timpuri.
* La sala de operație, chirurgul strigă la asistent:
– Anestezie!!!
– De-a noastră sau de import?
– De import!
– De import s-a terminat…
– Atunci, de-a noastră!
– Nani, nani…
* Un pacient slab, palid, merge la medicul care l-a operat de curând, cu rezultatul analizelor de laborator. Doctorul le studiază și zice:
– Domnule, am două vești pentru dumneata: una bună și una rea. Pe care vrei să ți-o spun prima?
– Păi… p-aia rea, doctore.
– Cazul dumitale e foarte grav. Practic mai ai de trăit câteva zile.
– Și vestea bună?
– Ai venit la timp! De mâine, spitalul se transformă în azil.
* Ultimul tip de salut, atunci când vorbești la mobil: ”Bună seara, ție și ascultătorilor noștri.”
* – Alo, familia Popescu?
– Nu știu, mânca-ți-aș, de-abia am intrat.
* Erau doi reni. Unul era numai coaste și celălalt numai coarne. De aceea, pe unul îl chema Costel și pe celălalt, Cornel.
* – Sunteți ginecolog?
– Nu, dar aș putea arunca o privire.
* Am luat amendă în timp ce mergeam să plătesc amenda luată ieri.
* Cei care nu aveți cei șapte ani de acasă, o să îi faceți acum.
* Am înțeles că mâncarea trebuie să conțină mult fier.
Așa că am pus două balamale în ciorbă.
Aaa… și un cui…
* Dacă aveți simptome, gen frisoane și strănut, luați aspirina săracului. O luați până leșină săracul.
* Soția: – Ies în oraș pentru vreo două ore. Vrei ceva?
– Nu. E suficient…
* Scuzați că mă bag în seamă, dar la ce oră putem schimba pijamalele de zi cu alea de seară?
* Aplicația de pe telefon care îmi numără pașii m-a întrebat dacă nu am murit…
* Dacă mai dau ăștia multe ordonanțe, învățăm limbajul surdomut.
* Proverb evreiesc:
De departe, toți oamenii par buni! Nu te apropia prea mult!!!
* În final, toți vom fi internați: unii cu boli infecțioase, alții la psihiatrie.
* De plictiseală, mă voi apuca de sporturi extreme.
Întâi o s-o contrazic pe soacră-mea. Dacă scap, o să încerc și cu nevastă-mea. Doamne ajută!
* Dragi prieteni din Covasna și Harghita, și la voi cântă poliția pe străzi: ”Deșteaptă-te române”?
* Stați liniștiți, Universitatea Spiru Haret a anunțat că până săptămâna viitoare mai pregătește 10.000 de doctori.
* Iulie: Ana are mere
Octombrie: Ana are țuică! 🙂
* Am și eu o întrebare: dacă mănânc vișine din vișinată, se trece la mâncare sau la băutură?
* Din categoria cafea fără cofeină, bere fără alcool și cola fără zahăr, prefer șprițul fără apă.
* Azi-noapte, un țigan mi-a rupt ștergătoarele și mi-a spart parbrizul. Bine, a fost și vina mea, puteam să-l evit…
* Ceartă de cuplu:
El: – Tu nu ai cum să faci atac de cord, pentru că nu ai inimă!
Ea: – Lasă, că nici tu nu o să faci meningită!
* 50% din populația tânără vede un viitor strălucit.
Cealaltă jumătate nu are bani de droguri.
* Sunt unii care afirmă: ”Sunt Unic!”
Te uiți la ei și te gândești: ”Slavă Domnului!”
* Femeile care au avut note sub 7 la desen, nu au voie să se machieze singure.
* – E numai vina ta!, a urlat nevastă-mea, azi-dimineață..
– Ce-am mai făcut?
– Lasă-mă să mă gândesc, abia m-am trezit!
* Ce spune o femeie după ce a vorbit o oră și 30 de minute la telefon?
– Hai, fată, că poate ne vedem și mâine, să mai stăm și noi de vorbă!
* – Auzi, mă, tu mă înșeli?
– Nu! Ce v-a venit la toate să mă întrebați asta?
* În țara lui Dracula, covidul s-a transformat în vampir și umblă pe întuneric între orele 22 și 6. De-aia tre’ să stai în casă noaptea!
* Bulă trece cu taică-său pe lângă școală.
– Bulă, în școala asta înveți?
– Da.
– 20 de ani în urmă, tot aici am învățat și eu.
– Acum am înțeles la ce s-a referit directorul când mi-a spus că așa prost ca mine n-a mai văzut de 20 de ani.
* Dacă mă întreabă poliția ce caut pe stradă, îi spun că m-au dat banii afară din casă…
* Program de week-end și sărbători:
1. Dormi până ți se face foame.
2. Mănâncă până ți se face somn.
* Pentru tineri:
Dacă te crezi mai deștept decât generația anterioară, gândește-te că în manualul autoturismului de acum 30 de ani, te învăța cum să reglezi tacheții. Astăzi scrie să nu bei antigelul.
* Când s-o căsătorit, Gheorghe o cântărit cam 63 de kile.
Amu, după ceva ani, o ajuns deja la 105!
No, io cred că mai mult i-o fost foame decât să fi fost îndrăgostit!
* – Țigane, de ce nu porți mască?
– Pentru că Johannis a spus așa: ”Dragi români, purtați mască”. De țigani nu a spus nimic!
* Cercetătorii britanici au stabilit că, simultan cu fluturii în stomac, apar și gărgăunii la cap!
* Ursul Panda mănâncă 12 ore pe zi.
Deci la fel de mult ca un om adult închis în carantină.
De unde și numele de ”Pandemie”…
Autoportret
Îmi amintesc de ziua când ne-am cunoscut
Și m-ai examinat doar superficial,
Deși nu-mi place să m-ascund după un scut,
Nu te-ai căznit să vezi ce am mai special.
Numai eu ți-am remarcat unicitatea,
Te-am abordat cotidian, fără pardon,
Sperând să percepi și tu realitatea:
Că inimile noastre bat la unison.
Treptat, ajuns-am să ne luăm de mână
Și să ne bucurăm de-același răsărit,
Iar după ziua ce-n frumuseți se-adună,
Să adormim îmbrățișați în asfințit.
Azi mă-nțelegi când gândurile mă robesc,
De parcă sunt prizonier în lumi străine,
Ai învățat că, orice-ar fi, tot te iubesc,
Și oriunde-aș fi plecat, mă-ntorc la tine.
Te asigur că ai să vezi de multe ori,
Dar aș fi bucuros să mă crezi pe cuvânt,
Că sunt același romantic cu capu-n nori
Și cu picioarele înfipte în pământ.
Împrumuturi tomnatice
”Dă-mi frunzele tale ruginite
Și ți le voi înapoia verzi, la primăvară”
Astfel i s-a adresat toamna pomului.
”Dă-mi inima ta ofilită
Și ți-o voi da înapoi întinerită”
Mi-ai spus tu cu un zâmbet promițător.
Toamna și-a ținut întotdeauna cuvântul,
Numai eu aștept zadarnic primăvara mea.
Să zâmbim și azi
BANCURILE SĂPTĂMÂNII
* – De ce a fost trimis la psiholog șoferul de vidanjă?
– Se enerva din orice rahat…
* – Draga mea, fac paste carbonara!
– Nu pune bacon, ou, cașcaval și smântână, să fie light!
– Paste să pun sau să bem numai apa în care fierbe?
* Într-o zi, Bulă vine bătut la școală, iar învățătoarea începe să-l chestioneze despre incident.
– Ce ai pățit?, întreabă învățătoarea.
Bulă răspunde:
– M-a bătut polițistul.
A doua zi, la fel, a treia zi, la fel, învățătoarea îl întreabă:
– Cine te-a bătut?
Bulă răspunde:
– M-a bătut polițistul.
– De ce te-a bătut?
– Pentru că l-am chemat la mine acasă.
Se duce învățătoarea la polițist și îl întreabă:
– De ce l-ai bătut pe Bulă? Numai că te-a chemat la el, trebuia să-l bați în așa hal?
Polițistul reacționează:
– Știi de ce m-a chemat la el?
– Nu, de ce?
– Ca să fac dragoste cu cățeaua, pentru a-i face un câine polițist.
* Lumea a devenit atât de rea, că nici șosetele nu-și mai găsesc perechea!
* Menține pe cei tari, ridică pe cei căzuți și-i adună pe cei rătăciți…
Nimic motivațional, doar o reclamă la sutiene…
* Comunist până când te îmbogățești.
Feminist până când te căsătorești.
Ateu până când avionul începe să cadă..
* Atunci când o ușă ți se închide, o alta ți se deschide.
Știu, că am avut și eu Dacie.
* Ăștia cu restricțiile, faceți ce vreți cu nunțile, dar nu vă atingeți de divorțuri!
* – Învață, Gigele, chiar dacă virusul a închis școala!
– De ce să învăț, dacă tot mor??
– Învață, să nu mori prost!
* Bilețel pe frigider:
”Brânza nu e proaspătă, să nu-i dai pisicii. Vin diseară de la lucru și am să-ți fac plăcinte.”
* Cu cât ești mai grasă, cu atât ești mai greu de răpit.
Protejează-te! Mănâncă pâine cu slănină!
* Dacă întâlnești o femeie care-și cere scuze că a greșit, fă 3 pași înapoi și fugi. E bărbat!
* Mă, dacă ăștia hotărăsc să anuleze și Revelionul, cum dracu mai ieșim noi din 2020?
* – Arăți atât de obosit!
– Sunt bolnav!
– Și de ce nu te duci la medic?
– Vreau să mai trăiesc!
* Se duce Maria la mamă și-i spune:
– Mamă, nu mă mai mărit cu Ion, că-i impotent.
Mama îi răspunde:
– Să vezi ce-i fac, dacă îl prind! Mie mi-a zis că-i electrician!
* Dacă cineva dorește să aibă o aventură de câteva nopți, să-mi scrie!
De câteva seri încoace, ceva îmi fură ouăle din coteț și am nevoie de un paznic!
* – Dacâ ai eși cu mine întro cameră și eu aș fi gol ce ai face papusiko?
– Te-aș bate cu cartea de limba română până te îmbraci la loc.
* Trei bețivi cheamă un taxi. Șoferul, văzând cât sunt de pierduți, doar a pornit și a oprit motorul.
– Am ajuns, le-a spus el celor trei.
Primul a plătit, al doilea i-a spus mulțumesc, dar al treilea l-a pocnit. Uimit și sperând că niciunul nu și-a dat seama că mașina nu s-a mișcat nici măcar un milimetru, șoferul a întrebat mirat:
– Asta pentru ce a fost?
– Data viitoare să nu mai circuli cu asemenea viteză! Vrei să ne ucizi?
* Dacă suntem izolați, putem băga degetele în priză?
* Dacă un bărbat te iubește cu adevărat, nu va permite nimănui să te supere! Te va supăra el personal!
* Cred că m-am născut pe furtună, că prea îmi bate vântul prin buzunare…
* Ați văzut în filmele americane, el zugrăvește o cameră, ea intră și el o atinge cu un deget plin de vopsea pe față, ea începe să râdă și încep să se joace împreună cu vopseaua? Ei bine, este o minciună, am încercat și eu cu soția mea și, după ce mi-a vărsat găleata în cap, a aruncat cu ea după mine și-a plecat la mă-sa.
* Am intrat în baie și mi-am sunat soția, cu număr privat. Zic:
– Alo…
Ea zice:
– Închide, că-i prostu’ în baie.
* Avea mama o vorbă: ”dacă îți lipesc o palmă, te trezești la anul”.
Cred că am s-o sun, să o întreb dacă mai e valabilă oferta.
* Generația elevilor din școala online se numește generația Tefal. Adică nu se lipește nimic de ei!
* – D-le doctor, mă doare capul când mă dau jos din pat!
– Încercați să coborâți prima dată picioarele!
* Problemă de matematică:
Dacă am 5 banane într-o mână și 5 pere în cealaltă… de ce nu am cumpărat o pungă?!
* Înainte, facultatea era de 5 ani, apoi de 4, apoi de 3. Unii fac acum 2 facultăți în 3 ani și fără prezența lor. Deștepți, domnule!
* Treceți, batalioane române, Carpații.
Aveți voie doar câte trei.
V-așteaptă poliția, v-așteaptă mascații,
Amenda-i 2000 de lei.
* În sfârșit, anul ăsta, îmi mănânc porcul singur. Nu cu tot neamul!
* Urăsc când gândurile mele sunt liniștite! Sigur pun ele ceva la cale…
* Am două bilete pentru Revelion de vânzare, la două cabane diferite: unul la cabana Vârful Patului și unul la cabana Dunga Patului.
* Cu cine vrei, nebuno, să fugi în lume, când ăla bagă motorină de 15 lei?!
* Când pierzi cheile, mereu se găsește câte-un prost să te întrebe:
– Dar unde le-ai pierdut?
Despre ”Ana”, cu admirație
Cu admirație față de Ana, dar și față de ”Ana”. Pentru că e doar opinia mea de cititor, nicidecum o recenzie, la care nu mă pricep și nici nu vreau să ajung. Nu am scris niciodată mai mult de câteva fraze despre o carte, oricât de mult m-a impresionat. Ieri am terminat de citit volumul scris de prietena și colega noastră de blog, Em Sava, iar influența asupra cugetului meu este proaspătă și intensă. De aceea m-am gândit să adun câteva din emoțiile și mesajele pe care le-am perceput după o carte care-i mai mult decât o povestire, e o frescă a satului ardelenesc, dintr-o perioadă grea a istoriei noastre, a întregii Europe. Deși în satul Sava, locul în care întâlnim personajele cărții, viața a fost mereu o luptă cu natura, cu prejudecățile și cu sărăcia.
În ciuda acestor piedici, traiul în timp de pace avea părțile lui frumoase, cu roade care răsplăteau munca grea a țăranilor, cu hora în care feciorii învârteau fetele neprihănite și iubiri ce înmugureau și apoi erupeau cu forță în inimile tinerilor. Dintre toate aceste personaje, se remarcă în mod deosebit două, cu o tărie de caracter care-ți dau impresia că ar putea muta munții din loc. La început o cunoaștem pe Maria, o fată ascultătoare, dar cu visuri înăbușite și o iubire bine ascunsă în suflet. Destinul ei va fi nemilos, dar îl va înfrunta cu putere, așa cum va rezista și în fața răutăților celor din jur.
Aceeași soartă nemiloasă o va avea și Ana, eroina de fapt a acestei cărți de care m-am atașat sufletește. M-a atins până în străfundul sufletului felul în care această fată, și apoi femeie tânără, a învins necazurile nenumărate și a știut să meargă mai departe cu fruntea sus. Avându-l pe Dumnezeu alături și rugându-se cu lacrimi fierbinți, a fost înzestrată cu o tărie de care și bărbații erau impresionați. La fel cum am fost impresionat și eu, iar de aici și admirația despre care vorbeam la început. Parcă această carte vine din trecut, să ne prezinte traiul de atunci al strămoșilor noștri, din urmă cu un secol. Îi vedem în personajele ei pe bunicele și bunicii noștri, pe vecinii care se poate să-i fi avut, situațiile cutremurătoare pe care e posibil să le fi trăit și ei când ne-au călcat ungurii și apoi rușii, în timpul celui de-al doilea război mondial.
Identificarea cu străbunii devine și mai evidentă prin regionalismele nealterate pe care le savurăm noi, ardelenii. Mărturisesc că rareori trebuia să consult glosarul de termeni, multe din cuvintele mai puțin uzuale pe care le foloseau săvenii fiindu-mi familiare încă, după cum mi-au fost transmise de bunici și părinți. Am trăit alături de oamenii simpli și harnici, prin intermediul cărții, dar am întâlnit și din cei mai leneși și bârfitori, pentru că fiecare localitate are și astfel de specimene. Tocmai în fața acestor răutăcioși se poate vedea valoarea reală și puterea celor binecuvântați cu un suflet mare. Iar Ana noastră avea un astfel de suflet, pe care l-am simțit, l-am apreciat și îl voi ține minte multă vreme de acum încolo.
Gusturi pierdute
Caut plăcerile de-altădată,
Arome ce mă-ntoarnă în trecut,
Cum ar fi cel de primă ciocolată
Sau amețeala primului sărut.
Nu pot uita nici dulcea limonadă,
Băută sub un soare arzător,
După minute lungi de stat la coadă,
În fața unui singur vânzător.
Îmi amintesc de mărul din grădină,
Acea savoare n-o mai regăsesc,
Iar orice încercare mi-e străină
De gustul pe care mi-l amintesc.
Nici bradul de Crăciun n-are mireasma
Pe care o știam de mic copil,
Și îmi provoacă an de an fantasma
Că am fost condamnat la un exil.
Nu vreau să se-nțeleagă că am mofturi,
Dar nu-ncetez mereu să mă uimesc:
Au dispărut de tot acele gusturi
Sau eu nu știu să le mai regăsesc?
racoltapetru6 