De voie bună

Posted on by racoltapetru6

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* Râsul este cel mai bun medicament, dar, dacă râzi fără motiv, mai ai nevoie și de alte medicamente.

* Se pare că sforăi atât de tare, încât mereu îi sperii pe cei din mașină, când sunt la volan.

* – Iubitule, plec la cumpărături. Vrei să-ți aduc ceva?
– Da, restul!

* În 2024, NASA va trimite prima femeie pe Lună. Dacă totul decurge bine, în 2025 le va trimite… pe toate!

* – Fratele meu stă ore în șir în fața oglinzii cu ochii închiși!
– Păi de ce?
– Vrea să se vadă în oglindă cum arată atunci când doarme!

* Cum poți deveni ”miliardar”?
Citește înainte de culcare ”Punguța cu doi bani” și visează ”Cloșca cu puii de aur”…

* Căsătoria este ca trecerea de la cartelă la abonament, cu timpul primești mai puține minute și apare concurența în rețea!

* La terasă:
-Domnu’ cu ceafa de porc și doamna cu pulpe de pui, comanda e gata.

* La muncă mă simt ca la grădiniță. Plâng și vreau acasă!

* Comuniștii au făcut lucruri groaznice: Metroul, Transfăgărășanul, Porțile de fier, Bicaz, Canalul, spitale, școli, uzine…, oribil.

* Doi elevi de liceu au fost prinși cu droguri…
Pe vremea când eram noi elevi, eram atât de săraci încât singurele substanțe pe care le puteam trage pe nas erau mucii!

* Dacă femeia nu s-ar fi opus, Kama Sutra ar fi avut o singură pagină…

* Religia e ca o prostituată. Îți dă impresia că ai fi special, însă în realitate îți vrea doar banii.

* Culmea beției: să te lovească o mașină… parcată.

* O pereche de homosexuali se decid să aibă un copil. Amândoi adună sperma într-un recipient și roagă o amică să facă procesul. La maternitate, perechea merge să vadă copilul.
– Uite ce cuminte e, singurul care nu plânge aici.
Asistenta le zice:
– Da, acu’ nu plânge… dar dacă-i scoatem suzeta din cur e jale cu el.

* Lupul a mâncat-o pe bunică și s-a culcat în pat în așteptarea Scufiței Roșii… De unde putea să știe că bunicul se întoarce azi acasă, după șapte ani petrecuți în închisoare, iar înainte de asta a luat și două pastile de viagra…

* – Ați mai lucrat în domeniul forestier?
– Da, șăfule, în pădurea calaharii.
– Kalahary e deșert, domnu’…
– Acum e deșert!

* Mă enervează când mă întâlnesc cu persoane în vârstă, care au fost cu mine în clasă…

* Se zice că femeia la volan e ca săgeata lui Cupidon: nu știi niciodată când te lovește.

* Caut plapumă de iarnă… să fie înaltă, brunetă și cu ochii albaștri. A, și să nu fie mai grea ca mine.

* De ce toți băieții invită domnișoarele la cafea? Ele poate doresc o bere!

* – Bunicule, de ce cântă cocoșul toată viața?
– Pentru că are câte neveste vrea și nicio soacră!

* – Domniță, îmi place cum vă mișcați picioarele când mergeți!
– E de la sciatică!

* Când să intrăm și noi în Schengen, ies toți!

* Româncele sunt atât de frumoase încât e păcat să trăiești toată viața doar cu una!

* – Mă nepoate, ce îi ăla facebook?
– Îi ceva așa, ca o școală de actorie, unde toți își joacă rolul de bogați, că au succes tot timpul… dar mai e și o secțiune de dramă.

* Un american, un rus și un român naufragiază pe o insulă în Pacific. Îi prind canibalii și-i duc la șeful de trib. Ăsta, când îi vede albi, le zice:
– Dacă știți vreun oraș pe care Buru-buru să-l cunoască, vă dau drumu’.
Americanul: – New York, ăla cu zgârie-nori, Wall Street, Manhatan etc.
Buru-buru: – Nu cunosc. Ciorbă.
Rusul: – Moscova, capitala comunismului, Kremlin, Piața Roșie etc.
Buru-buru: – Nu cunosc. Saramură.
Românul: – Galați…
Buru-buru: – Aaa!!! Buru-buru cunoaște, acolo făcut TCM.

* Pilaf cu ciuperci: 14 lei
Risotto al funghi: 45 lei

* Atunci când cazi, eu sunt acolo!
Cu dragoste, Podeaua!

* Soția, goală, se privește în oglindă cu o atitudine dezamăgită. La un moment dat, se întoarce către soț:
– Auzi, nici nu meriți altceva!

* Căsătoria este o relație în care una dintre persoane are dreptate, iar cealaltă este soțul.

* Câteodată, stau și mă-ntreb…
Alteori, mă-ntreb din mers…

* Unora, Dumnezeu le-a dat aripi. Altora – un șut în fund.
Zboară toți, dar cu senzații diferite.

* Pentru a atrage cât mai mulți turiști, Vasluiul își schimbă numele în… Troscana.

* Pentru cunoscători: pălinca conține vitaminele iE și Be!

* Din jurnalul unei femei: ”Ieri am făcut o criză de isterie și am plecat de acasă. Apoi mi-am amintit că stau singură și m-am întors.”

* Am citit că, anul trecut, 4.153.237 de oameni s-au căsătorit! Nu c-aș fi cârcotaș, dar nu ar trebui să fie un număr par?

* Un bărbat, dacă vrea ceva, face. Dacă nu vrea, nu face.
Un bărbat care nu vrea, dar face – e un bărbat însurat!

* Trei femei, la rând la castraveți:
– Mie îmi puneți mai lungi!
– Mie, mai groși!
– Mie mi-e indiferent, că îi iau pentru salată! 🙂

* – Măi Vasile, de ce n-ai coborât ieri când te-am chemat la bere?
– Nevastă-mea a hotărât că eu nu am chef de bere…!!!

* Cel mai mare paradox:
Să dai ora înapoi într-o țară care este cu 50 de ani în urmă!

* Hai să nu mai dăm vina pe metabolism că e prea lent! Noi suntem prea rapizi cu furculița!

* O să sărbătoresc Halloween-ul când or umbla americanii cu Capra și cu Sorcova. Sunt român. Bag picioru’ în bostanu’ lor!

* Eu nu vreau o oră înainte, eu vreau 20 de ani înapoi!

* Pentru cei care n-au porc de Crăciun, propun să cânte refrenul ăla, ”Ghiță, te-aștept deseară la portiță”. Poate vine singur.

* – Domnu’ doctor, am o problemă!
– Zi tataie despre ce-i vorba.
– Păi mă urc pe prima, este bine, mă urc pe a doua, nu e rău, pe a treia deja simt probleme, iar pe a patra nu mai pot deloc!
– Tataie, ce vârstă ai?
– 77 acuși…
– Tataie, eu am 36 și deja după a doua nu mai am putere!
– Domnu’ doctor, despre ce vorbiți?
– Despre femei?
– Eu vă ziceam de trepte.

* Am un soț foarte sentimental. Când îi spun că vom fi împreună până la adânci bătrâneți, îi dau lacrimile!

* Mireasa către soacră:
– Cum să-mi păstrez verigheta curată?
– Înmoaie-o de trei ori pe zi în apă de spălat vase.

* Turist la țară, fermierul curăță grajdul:
– Ce faceți cu balega?
– O punem peste căpșuni!
– … noi de obicei punem zahăr!

* Niciodată n-o să schimbi bateriile de la telecomandă când se termină. Prima dată apeși mai tare pe butoane, apoi o bați de podul palmei, după aia le schimbi locul între ele și abia după aceea poate îi pui altele.

Satul dintre neguri XVI

Posted on by racoltapetru6

continuare

Și cum mergeau ei așa, băiatul cu capul plecat și însoțitorii șoptind între ei cum ar putea să cruțe bebelușul fără să se afle în împărăție, au ajuns parcă prea repede pe malul râului cu apă cristalină. Radu ținea bebelușul în brațe, cu grija de parcă ar avea o plasă cu ouă proaspete, dar s-a oprit cu puțin înainte de atinge cu piciorul firul lin al apei. Chiar în fața lui se zbătea pe uscat un ghigorț*, încercând zadarnic să se reîntoarcă în mediul lui, după ce un val stârnit de vânt îl aruncase pe pământ. Tânărului i se făcu milă de el, se plecă cu atenție, îl luă în mână și îl aruncă în apa izbăvitoare. Apoi mai făcu un pas și se opri cu șovăială, negăsind curajul să-și continue misiunea odioasă. Lângă el s-au aliniat Sanda și Vasile, gândind cu strângere de inimă la felul în care avea de gând să acționeze.

– Băiete!, se auzi un glas care venea din apă. Băiete… eu sunt peștișorul pe care tocmai l-ai salvat de la sufocare. Poate nu-ți vine să crezi, însă am puterea să-ți îndeplinesc o dorință. Spune-mi iute care îți este aceasta.

Oamenii de pe mal au fost tare mirați să audă un pește vorbitor, capabil să îndeplinească dorințe ca în poveștile cele mai fantastice. Radu își reveni primul din uimire și se gândi că acesta o fi ajutorul pe care-l aștepta în această situație grea.

– Te rog să-mi spui cum aș putea să scap împărăția de acest copilaș, fără să-l înec, cum mi s-a poruncit.

– Sunteți trei oameni, deci puteți face repede un pat din crengi în care să-l așezați și să-l lăsați în voia apei. Voi avea grijă să nu pățească nimic până ajunge la cineva care se va bucura de el.

Cei de pe mal l-au ascultat și nu a durat mult până și-au luat rămas bun de la băiețel, trimițându-l în aval. După care se auzi din nou vocea peștișorului:

– Văd că nu ai cerut nimic pentru tine, deși se vede că duci o viață grea. Pentru sufletul tău bun, ai dreptul la încă o dorință.

Radu nu știa ce-ar mai putea să ceară, doar avea de toate, însă cei doi însoțitori l-au înghiontit, arătându-i boala cea urâtă. Doar atunci s-a trezit ca dintr-un vis, exclamând:

– Cred că mi-ar fi mai bine dacă m-ai scăpa de bubele de pe piele… dacă se poate.

– Sigur că se poate.

Imediat, pielea tânărului a devenit netedă și catifelată, de nu se mai sătura să o mângâie, iar Sanda cu Vasile să o admire. Un ”mulțumesc!” puternic răsună din pieptul lui, adresat celui care i-a schimbat înfățișarea, dar niciun răspuns nu mai veni. Minunea se încheiase și autorul ei nu mai avea glas.

– Noi credeam că peștișorul care îndeplinește dorințe este din aur, a remarcat Sanda, iar Vasile a încuviințat din cap.

– Peștișor de aur?!, răspunse uluit Radu. Despre așa ceva nu a auzit încă nimeni.

Mare a fost și uimirea celor care-i așteptau la curtea împărătească, văzând ce schimbare incredibilă s-a produs cu băiatul cel bubos. Soacra a intervenit din nou, încercând să-i convingă pe toți că-i vorba de unul din blestemele băiatului de aur, deci și tânărul acesta trebuie ucis sau măcar surghiunit din împărăție. Atunci și-a pierdut cumpătul Harap Alb și i-a spus fostei împărătese:

– Ia mai taci dumneata din gură și retrage-te în iatac, unde vei fi încuiată dacă te mai văd prin preajmă. Se vede treaba că ne-ai sfătuit mereu greșit, dar până aici ți-a fost. Ba că nevasta mea trebuie să mănânce mere de aur, ba că băiatul născut astfel datorită lor trebuie înecat, iar acum îi vrei moartea și acestui tânăr harnic și generos. Văd asta nu numai în ochii lui, în cuvintele pe care le rostește, dar și în privirile cumnatei mele, care îl cunoaște mai bine și de aceea îl iubește.

Bătrâna s-a speriat rău de ieșirea nemaiîntâlnită a ginerelui, dar a înghițit în sec și s-a retras sub paza străjerilor. Tânărul împărat îi răbdase destul toanele, răutatea cu care-și trata supușii și familia, dar acum paharul se umpluse. El glăsui în continuare, adresându-se celor doi tineri îndrăgostiți:

– Dacă vă iubiți cu adevărat, aveți binecuvântarea mea pentru căsătorie și un loc în dreapta mea în conducerea împărăției.

Îndrăgostiții s-au îmbrățișat pentru prima oară și au mulțumit cu lacrimi de bucurie domnitorului și doamnei sale, care-i felicită la rândul ei.

– Îmi pare rău că v-am supus unei încercări atât de dure, glăsui în continuare Harap Alb, adresându-se oaspeților care-l însoțiseră pe Radu la râu. Ca răsplată vă pot oferi un rang mare la curte și o moșie pe care să trăiți fără lipsuri.

– Îmi pare rău, frățioare, dar de vitejii aceștia nu voi a mă despărți, după ce m-au ajutat și pe mine în mai multe rânduri, interveni Prâslea cel Voinic. Ne întoarcem acasă și așteptăm să ne cauți, alături de împărăteasă. Sunt sigur că zânele bune vă vor ferici cu un alt moștenitor, demn de dragostea voastră.

Vasile și Sanda făcură câte o plecăciune, după care primul dintre ei le spuse domnitorilor:

– Și nouă ne pare rău, dar nu putem rămâne nicidecum și nici la unul dintre domniile voastre. După cum v-am mărturisit, suntem în căutarea copiilor noștri, rătăciți și ei în drumul spre casa Bunicului. Poate ne ajutați cu un sfat în ce privește drumul pe care ar fi bine să-l urmăm, doar sunteți de pe același tărâm și trebuie să cunoașteți multă lume. Poate micuții au ajuns deja acolo și ne cred pierduți pentru totdeauna, iar asta ne macină sufletele în fiecare zi.

Amândoi împărații s-au întristat, dar Harap Alb a înțeles primul că despărțirea e inevitabilă și de aceea l-a chemat pe bătrânul sfetnic. Omul a venit sprijinit într-un toiag, i-a ascultat pe cei doi călători cu atenție și le-a mai pus o întrebare.

– Bunicul acela e împărat?

– Nu, a răspuns Sanda. E un om obișnuit, ca noi, tatăl soțului meu, proaspăt sosit din alt sat. Pe toți ne-a îndrumat unul care-și spune Păcală.

Înțeleptul a dat din cap cu părere de rău pentru vestea neplăcută care a urmat.

– Dacă nu e împărat, un Făt Frumos sau zmeu, nu avem cum să-i cunoaștem. Știu doar că oamenii obișnuiți locuiesc în mijlocul tărâmurilor renumite, locul acela fiind păzit de Zâna Bunei Credințe, care nu lasă să intre acolo decât pe cei care merită. Nu vă rămâne decât să o implorați cât mai des și din tot sufletul să vă arate drumul.

Oaspeții s-au bucurat și de această informație, fiind totuși un pas înainte, și le-au mulțumit binefăcătorilor. La despărțire, Harap Alb a vrut să le dea o caleașcă și doi străjeri pentru pază, dar ei au refuzat politicos. În schimb au acceptat cei doi cai oferiți de Prâslea cel Voinic, știind că îi așteaptă încă drum lung și obositor. Au mai primit merinde și îmbrățișări din partea fiecăruia, însă cel mai mult i-a mișcat cea venită din partea fostului bubos, ajuns acum un fel de Făt Frumos. Lacrimile lui de recunoștință se rostogoleau din belșug de pe obrajii lui pe umerii lor, limpezi și generoase ca râul care i-a oferit un dar nesperat. Dar care nu era nici pe departe atât de valoros precum cele avute dinainte, însă neobservate de cei din jur, prea ocupați să-l eticheteze după felul în care arăta la prima vedere.

ghigorț – pește mic de apă dulce, porcușor

E loc de glumă

Posted on by racoltapetru6

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* Am avut o copilărie traumatizată: părinții mei nu mi-au dat niciodată voie să merg cu telefonul la școală!

* Totul depinde de perspectivă. Scufundarea Titanicului a fost un miracol pentru homarii din… bucătăria vaporului.

* Nu știu de ce plouă afară, dar ca o femeie măritată ce sunt, tind să cred că este vina soțului!

* Te întorci acasă obosită… găsești casa curată, prânzul pe masă și un bărbat care calcă hainele…
Știi ce înseamnă asta??? De oboseală, ai halucinații.

* Am un prieten englez care crede că în București sunt trei arcuri de triumf. Așa a văzut el când a mers cu taxiul de la aeroport până în centru…

* – Am fost oarbă și surdă când te-am luat!, strigă soția furioasă.
– Vezi, draga mea, răspunde soțul calm, de câte boli te-am vindecat?

* Un studiu recent a demonstrat că femeile care au o greutate mai mare trăiesc mai mult decât bărbații care menționează asta.

* Consumul de morcovi îmbunătățește vederea. Consumul de vin chiar o dublează!

* Numai în România te întreabă instructorul auto dacă ai mai condus, când începi școala.

* Într-un compartiment cu doi intelectuali:
– Unde îți trimiți soția să se relaxeze?
– La mare, se întoarce veselă, bronzată, un an nu mai am treabă cu ea. Tu?
– La munte, aer curat, verdeață, se întoarce relaxată, ozonată, un an nu mai am treabă cu ea.
În compartiment mai era și badea Ion. Cei doi intelectuali își dau coate, râzâd în barbă…
– Tu, bade, unde îți trimiți nevasta să se relaxeze?
– Apăi, drajii mei, eu mi-o f*t singur!

* Miss Univers 2023 se amână; câteva concurente suferă de prostată!

* Dacă o femeie te face fericit, nu mai contează a cui e.

* Oare ce o mai face calul de la tezaur folcloric??

* Părinții lui Bulă îl lasă singur acasă pentru o oră și ca să nu facă prostii, îi pun un disc cu povești. La întoarcere, se aud urlete înfiorătoare, încă de la scara blocului, zici că erau scoase de un posedat.
– ”Da, vreau! Da, vreau!”
Fug părinții lui Bulișor cât pot ei de repede, intră în casă și îl găsesc pe săracul Bulă cu clăbuci și spume la gură, cu părul smuls din cap și zbierând la infinit:
– ”Da, vreau! Da, vreau!”
Și discul:
– ”Copii, vreți să vă spun o poveste? Copii, vreți să vă spun o poveste? Copii, vreți să vă spun o poveste?…”

* La prima întâlnire:
El: – Lucrez cu animalele în fiecare zi!
Ea: – Ce drăguț, dar cu ce te ocupi mai exact??
– El: – Sunt… măcelar.

* Când știi că iubita ta s-a îngrășat?
Atunci când încep să îi fie bune hainele nevestei tale…

* În curând vom auzi și de Ziua internațională a usturoiului.
Sigur se va numi MujDay.

* Fetili, câte kilograme aveți? Puteți spune măcar primele două cifre. Pe restul le ghicesc eu. 🙂

* Limba olandeză este încercarea unui marinar german beat de a vorbi în engleză…

* Vă mai aduceți aminte când veneam de la discotecă pe la 6 dimineața și ne întâlneam cu amărâții ăia care s duceau la muncă: Ei bine, acum noi suntem amărâții ăia!

* Când temperatura scade la minus 30° și vântul suflă cu până la 40m/s, pinguinii se adună în cerc. Stau cu spatele la vânt, protejându-i pe ceilalți. Periodic, cei mai îndepărtați pinguini se mișcă spre centrul cercului, iar cei care au fost înăuntru devin cei mai îndepărtați. Această metodă oferă fiecărui pinguin posibilitatea de a se încălzi.
Semnează:
Primăria Municipiului București

* Să-ți pupi iubitul în timp ce doarme e unul dintre cele mai drăguțe gesturi, da’ tu nu, tu alegi să-i verifici telefonul.

* Dacă nu zâmbim, se așează praful pe suflete!

* – Cum deosebești un simplu găinar de un mare hoț?
– Un găinar are tatuaje, un mare hoț are costum și geantă diplomat!

* Un psiholog canadian vinde un film care te învață cum să testezi IQ-ul câinelui tău. Iată cum funcționează: dacă cheltui 12,99 dolari pentru video, atunci câinele este mai inteligent decât tine!

* Polițistul: – Doamnă, înotul în lac este interzis!
Doamna: – De ce nu mi-ați spus înainte să îmi scot hainele?!
Polițistul: – Ei bine, asta nu e interzis.

* Un băiat sună la 112:
– Bună ziua! Am nevoie de ajutor!
– Bine, dar ce s-a întâmplat?
– Două fete se bat pentru mine.
– Și care e urgența?
– Aia urâtă câștigă.

* O femeie care te place nu-ți apreciază postările! Ea se uită la comentarii, să vadă ce scriu altele!

* ”Mă bucur când plouă, pentru că și dacă nu m-aș bucura, tot plouă”.

* Sfaturi gratuite
La prima întâlnire, o femeie trebuie dusă la film, pentru a vedea dacă poate să tacă două ore!

* Țeapă oribilă la Parascheva. Un român s-a rugat pentru bani și când a ajuns acasă a primit o ofertă de muncă.

* Azi-noapte, soțul meu m-o strigat Veta în vis…
– Iooai, tu Rozi! Și ce i-ai zâs când s-o trezit?
– … nu s-o mai trezit!

* Mi-a plăcut mult asta:
Pentru minciuni îți trebuie memorie…
Pentru adevăr, caracter!

* Dacă vrei ca toate femeile să se învârtă în jurul tău, fă-ți o statuie în sensul giratoriu. Revin și cu alte sfaturi utile!

* Afiș într-o cafenea: ”Nu avem wifi, comportați-vă ca în 1993”.
Le-am dat 3 lei pe un Cappuccino și mi-am aprins o țigară.

* Rugăminte între două babe în România:
– Vecină, dă-mi și mie un litru de ulei până la alegeri…

* De când cu vremea asta schimbătoare, nici nu mai știi cine e răcit și cine trage pe nas.

* Școala online:
– Doamna profesoară, mâine și poimâine lipsesc, că n-a plătit tata netu’…

* El și ea, la prima întâlnire.
– … sunt cam timid!
– Da, daa… văd că ești cu o mână la mine în chiloți.
– Da, dar îmi crapă obrazul de rușine!

* Dacă nu-l aresta DNA-ul, Dumitru Buzatu nici nu afla cât de bolnav este.

* Un țigan, cioc-cioc-cioc la poarta Raiului. Sfântul Petru se duce să vadă.
– Ce vrei, țigane?
– Dă-mi, Doamne, și mie că sunt și eu amărât, nu am casă, nu am bani, mor copiii de foame.
Sfântul Petru scoate bagheta, face o dată din ea și spune:
– Du-te că ai bani acum.
Cioc-cioc-cioc iară la poarta Raiului.
– Cine oare să mai fie?, zice sfântul Petru și se duse să vadă.
– Iar tu, țigane, ce mai vrei?
– Doamne, da’ casă nu îmi dai și mie?
– Nu ai deja bani, nu poți să-ți cumperi una? În fine, dacă ai bătut drumul până aici…
Scoate bagheta și iar dă o dată din ea.
– Du-te, acum ai și casă.
Cioc-cioc-cioc iarăși la poarta Raiului. Enervat, sfântul Petru se întreabă cine să mai fie și se duse la poartă.
– Țigane, iarăși tu, ce mai vrei acum? Ai casă, ai bani, ai tot ce vrei.
– Îți mai trebuie bagheta?

* Dacă am pus două butoaie de murături și nu le-am postat pe Facebook, se mai murează?

”Judecăți, prejudecăți și mere” – mențiune la Cărțile Anului din Maramureș

Posted on by racoltapetru6

CĂRȚILE ANULUI. Laureații ediției 2023

O ediție selectă, perfect organizată de redacția revistei Nord Literar (manager Dana Buzura-Gagniuc), sub egida Consiliului Județean Maramureș. Festivitatea a fost onorată cu prezență prefectului județului, Rudolf Stauder și a vicepreședintelui Consiliului Județean Maramureș, Radu Trufan.

În urma consultării cărților înscrise în concurs, juriul, alcătuit din Raluca Giurgiulescu, Delia Muntean, Gheorghe Mihai Bârlea, Gheorghe Pârja și condus de poetul Ioan Pintea, a hotărât acordarea următoarelor premii, mențiuni și diplome de participare:

Premiul pentru poezie: Rodica Brad-Păuna – volumul Nu m-ai scos din coasta ta;

Premiul pentru proză: Ciprian Coc – Sub Văratec;

Premiul pentru memorialistică: Mihaela Ganța – Tăcerea dintre cuvinte;

Premiul pentru critică literară: Daniela Sitar-Tăut – Valori și prezențe conjuncturale. Cronici literare (II);

Premiul pentru carte de știință: Dorin Șef – Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș;

Premiul pentru traducere: Tatiana Dragomir – Devotatul (autor: Viet Thanh Nguyen), Saga Wingfeather. Pe marginea întunecatei mări a întunecimii. Cartea I (autor: Andrew Peterson);

Premiul pentru monografie: Dumitru Chiș – Monografia orașului Săliștea de Sus;

Premiul pentru album de promovare a patrimoniului cultural maramureșean: coordonator George Nicoară – Biserici de lemn din Maramureș;

Premiul special al juriului: Tinuța Grec – Rădăcini. O istorie a Borșei în date și imagini, 1717-2023 (vomulul IV).

Premiul „Cartea Anului” (diplomă de excelență): Gheorghe Glodeanu – Incursiuni în imaginarul ezoteric;

Mențiuni:

Ioan Dorel Todea, pentru volumul de versuri Neuitare;

Flaviu Claudiu Mihali, pentru volumul de versuri Gânduri sfâșiate de timp;

Lotica Vaida, pentru volumul Să adoarmă lacrima-n dor;

Milian Oros, pentru volumul de proză Teodora;

PETRU RACOLȚA, pentru volumul de memorialistică: Judecăți, prejudecăți și mere;

Ana-Maria-Ioana Hotca pentru volumul de critică Tezaurul cultural prometeic: o perspectivă interdisciplinară;

Pamfil Bilțiu și Maria Bilțiu – pentru volumul de etnografie Ornamentica porților din județul Maramureș;

Marian Hotca – pentru carte didactica, 100 de teste de gramatică rezolvate pentru pregătirea examenelor de titularizare și definitivat pentru învățământul primar și preșcolar;

Iacob Oniga – pentru volumul de monografie Nicolae Pițiș a luʼ Ion a luʼ Iacob. Tezaur uman viu;

Diplome de participare:

Carmena Felicia Băințan – pentru volumele de versuri Cioplind în trup, Ore culcate, Insulă în cer;

Petru Istrate – pentru volumul de versuri Opera omnia II;

Liviu Coroiu –  pentru volumul de versuri Soarele gol;

Lăcrămioara Zota – pentru volumul de versuri Copilărind prin anotimpuri;

Maria Berciu – pentru volumele Șoapte, Cartea fără titlu;

Janeta Joca – pentru volumul Suflete pereche;

Simion Vaida – pentru volumul Pentru Tine, Doamne. Lucrări corale;

Bogdan Silaghi – pentru volumul La pod.

Satul dintre neguri XVI

Posted on by racoltapetru6

Când palatul lui Verde-Împărat a început să se zărească pe culmea unui deal semeț, Prâslea cel Voinic a trimis numaidecât un sol în galopul calului, să le vestească sosirea. Pe măsură ce se apropiau, se puteau vedea mai bine zidurile verzi, mărginite pe deoparte de pădurea deasă, iar pe cealaltă de un râu cu apă cristalină care curgea lin la vale, de parcă nu și-ar fi dorit să părăsească în grabă un loc atât de frumos. În fața alaiului a apărut de nicăieri un băiat îmbrăcat modest, călare pe un căluț la fel de tânăr. Ceea ce atrăgea atenția, de la prima privire, era pielea lui plină de bube, în contrast cu privirea sclipitoare și vocea plăcută. Așa a fost perceput în momentul când s-a adresat domnitorului.

– Măria Ta, bine ați venit în acest tărâm binecuvântat de zâne generoase! Dați-mi voie să vă conduc până la poartă, dat fiind faptul că împăratului îi va lua ceva timp până vă pregătește primirea fastuoasă.

Toată suita a fost intrigată de apariția personajului discordant, însă domnitorul se lăsă cucerit de amabilitatea lui, nicidecum de felul cum îi arăta trupul.

– Dar în ce calitate avem ocazia să ajungi cel dintâi care ne întâmpină?, întrebă el.

– Sunt doar îngrijitorul cailor din grajdurile palatului. Eram la pășune cu ei când v-am văzut și m-am grăbit să vă urez bun venit. E o adevărată plăcere pentru mine să văd chipuri noi și atât de luminoase ca ale domniilor voastre. Dacă o să aveți nevoie de cai zdraveni și iuți ca vântul, veniți la mine și vă voi servi cu cei mai buni.

– Dar cum te cheamă, tinere?

– Radu, Măria Ta.

– Mulțumim pentru propunere, a mai adăugat domnitorul. Uite că deja am ajuns la poartă și poți să intri înaintea noastră.

– Nu cred că se cuvine, Maria Ta, dar nici nu pot să vă refuz invitația, răspunse cu sfială tânărul. E o onoare să vă îndrum, chiar dacă, după cum bine se vede, deja vin să facă aceeași treabă un grup de oșteni trimiși de stăpânul meu.

Într-adevăr, de la intrarea în interiorul cetății, o căpetenie cu șase subordonați îi întâmpină pe musafiri, înclinându-se și rugându-i să-i însoțească spre clădirea domnească. Acolo au descălecat, fiind îndrumați pas cu pas spre sala cea mare, a tronului. Harap Alb s-a ridicat imediat ce l-a văzut pe Prâslea cel Voinic și a pornit în întâmpinarea lui, cu bucurie mare pe chip și o îmbrățișare lungă de revedere.

– Mult ți-a luat până te-ai gândit să-ți vizitezi prietenul și colegul de luptă, i-a reproșat gazda cu o oarecare dojană. E nevoie de războaie cu altă împărăție sau cu vreun zmeu rebel pentru a ne vedea și a depăna amintiri?

– Aceeași întrebare aș putea să ți-o pun și eu, fârtate. Căci drumul se poate face și în sens invers, mai ales dacă te puteam ajuta cu niște mere de-ale mele. Am auzit că împărăteasa are nevoie de ele, de aceea ți-am adus un coș plin, să ajungă până în momentul când vei deveni tată. Statu-Palmă-Barbă-Cot, aici de față, mi-a spus că i-ar face bine.

– Ești foarte darnic, ca de obicei. Ar fi trebuit să merg eu pentru a le cere, dar doamna mea nu vrea să rămână singură nici măcar o zi. De aceea m-am bazat pe moșul acesta și sper că nu ți-a cauzat neplăceri.

Au râs amândoi încă un timp, după care musafirul a făcut prezentările, urmat de cele ale gazdei. Împărătesele erau și ele fericite să se reîntâlnească, căci nu se mai văzuseră de la nunta lui Prâslea, iar Sanda cu Vasile erau impresionați de atâtea capete încoronate cărora trebuiau să li se închine. Din păcate, lipsea bătrânul Verde-împărat, care se stinsese de o boală necruțătoare. În schimb, consoarta împăratului arăta fermecătoare, chiar dacă se vedea bine că sorocul nașterii e cât se poate de aproape. Pe de altă parte, soacra avea o căutătură rece, mai ales când l-a observat pe tânărul cel bubos printre musafiri. Acesta îi făcea ochi dulci unei fete minunate din anturajul împărătesei, iar fecioara îi răspundea cu semne de simpatie.

– Ți-am spus că nu ai ce căuta în preajma fetei mele, urâțenie!, i s-a adresat intrusului fosta împărăteasă. Fata mea are pețitori printre prinții cei mai viteji și bogați, nu e de nasul unui slujitor de ultima teapă.

Radu se înroși până și pe bubele de pe față și se retrase suspinând, în timp ce prințesei vizate îi scăpă o lacrimă pe obrazul delicat. A fost singurul incident care a umbrit bucuria unei întâlniri fericite, care a continuat cu povești în fața unei mese pregătite pentru această ocazie.

– Zilele acestea trebuie să devin tată, așa că nu veți pleca de aici până nu se întâmplă marele eveniment, i-a anunțat Harap Alb. Mama soacră știe sigur că voi avea parte de un moștenitor de neînvins în lupte, datorită merelor de aur pe care iubita mea nevastă le mănâncă în fiecare zi.

Felicitările au curs din partea celor prezenți, iar petrecerea a continuat până la miezul nopții. Ca un făcut, a doua zi s-a întâmplat ca împărăteasa să nască un băiat, după cum a fost prezicerea soacrei. Efectul merelor se vedea dintr-o privire, bebelușul având pielea strălucitoare ca aurul, dar și tare ca metalul. La început s-au bucurat cu toții, însă mai apoi au apărut motive de îngrijorare. Nou-născutul nu plângea și nici nu râdea, doar dormea și uneori îi privea cu niște ochi adânci care pătrundeau parcă până în suflet, ca o mustrare de neînțeles. Au chemat de urgență ursitoarele, pentru a afla din timp ce soartă va avea un asemenea moștenitor, iar acestea au venit cu vești tragice.

– Băiatul acesta nu va avea parte de bogăție, a spus prima dintre ursitoare.

– Nici de dragoste nu o să se bucure vreodată, a completat cea de-a doua.

A treia dintre ele a plimbat bagheta sorții mai mult timp peste trupul aurit, după care a venit cu cea mai proastă veste.

– Dacă vreți să fie bine în împărăție, trebuie să scăpați de el. Altfel vă va aduce multe necazuri, iar tărâmul acesta va avea de suferit.

Mare a fost supărarea lui Harap Alb, și multe lacrimi a vărsat tânăra mamă când a auzit că trebuie să-și sacrifice fiul. Pentru că prorocirile făcute de ursitoare erau sfinte și sfaturile lor trebuiau respectate neabătut, altfel blestemul s-ar fi abătut asupra împricinaților. Dar cine ar fi fost în stare să curme viața unui bebeluș împărătesc, chiar dacă răsplata era consistentă? Soacra a venit cu propunerea ca grăjdarul cel bubos să fie însărcinat cu această misiune, iar dacă ar fi refuzat, să i se taie capul. Imediat a fost chemat Radu și porunca i-a fost dată de fosta împărăteasă, în fața nobililor din împărăție și a oaspeților.

– Acum ai ocazia să faci și tu o faptă bună pentru stăpânii tăi. Trebuie să ucizi acest copil blestemat, dar nu poți să o faci cu sabia sau cu buzduganul, pielea lui fiind de nepătruns, iar trupul prea rezistent. Trebuie să-l duci la apă adâncă și să te asiguri că se îneacă, altfel vei plăti cu viața. Pentru a fi încredințați că-ți vei îndeplini sarcina, te va însoți un martor. Cine se oferă?

Nimeni nu a scos un cuvânt, doar Sanda a făcut un pas înainte.

– Majestate, o să mă duc eu cu acest tânăr, tocmai pentru că nu sunt din aceste locuri și nimeni n-o să-mi poarte ranchiună.

– Le voi fi și eu alături, interveni Vasile. Astfel veți avea o dublă confirmare că porunca a fost îndeplinită.

Fețele împărătești au fost surprinse de această propunere, iar mama copilului a izbucnit într-un plâns haotic, încât nu mai dădea ocazia pentru altă alegere. Bebelușul i-a fost pus în brațele bubosului și cei trei au pornit deîndată spre râu.

va urma

Să râdem împreună

Posted on by racoltapetru6

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* – De ce trăiește Iliescu așa mult?
– Din lașitate; știe că dincolo îl așteaptă Ceaușescu!

* – Cât de mult mă iubești?
– Stai liniștit, până la ultimul leu!

* Orice corp scufundat în apă trebuie să spele cada după fiecare întrebuințare.
(Nevasta lui Arhimede)

* Azi-noapte, am dormit foarte rău. O întrebare îmi venea mereu în minte și nu reușeam să scap de ea. Cei 7 pitici erau frați?

* 47% dintre tinerii români cred că țara are un viitor strălucit. Restul nu au bani de droguri.

* Cu câtă sfială au pășit elevii în barul de lângă școală! Și doamna de la tejghea e pregătită. Are caiet nou.

* – Soacră-mea îmi spunea, când era în viață: ”Dacă îmi înșeli băiatul, moartă de sunt, voi săpa, voi ieși și va fi vai de tine!
– Și nu ți-e teamă?
– Nuuu. Am îngropat-o cu fața în jos. Las-o să sape. Sigur va ieși în China.

* Nu plânge că ai îmbătrânit, fii mulțumit că nu te-ai țăcănit!

* Un tip sună la un avocat:
– Bună ziua, aș avea nevoie de un sfat juridic într-o situație delicată…
– Bună ziua! Vreți o sugestie sau o consultație?
– Care e diferența?
– Sugestia e gratis. Pentru consultanță va trebui să veniți la birou, să încheiem un contract de asistență juridică și să plătiți onorariu.
– Aha, ok. Vreau o sugestie, un sfat!
– Sfatul meu este să veniți pentru o consultație la cabinet.

* – Tată, o să folosesc vreodată în viața reală formulele pe care le învăț la matematică?
– Da, bineînțeles. Într-o zi, îți vei ajuta copilul la teme.

* – Cine a îndrăznit să-mi răscolească biroul în halul ăsta?, urlă directorul unei firme.
– Fiul dumneavoastră cel mic, domnule!
– Talentat copil, nu-i așa?

* Se duce iepurele la urs și îi spune:
– Bă, ursule, au făcut bere pe numele tău.
– Da, mă?
– Da.
Se duce ursul la magazinul din colț și comandă:
– Dați-mi și mie un Vlăduț.

* Puteți spune ce vreți despre femei, dar să transformi o propoziție într-o ceartă de 6 ore necesită talent.

* Dacă într-o zi vei simți un gol mare în stomac… MĂNÂNCĂ!
Sigur îți este FOAME!

* ”Omul este singura ființă care se lasă condus de cineva mai prost ca el! În lumea animalelor așa ceva nu se întâmplă!”
(Kassai Lajos)

* Inscripție pe ușa unui medic din Vaslui: ”Flori și ciocolată nu beau!”

* De ce să te cerți cu bărbatul, dacă el oricum n-are niciodată dreptate?!

* – Abia te-ai însurat și îți calci singur cămașa?
– Greșești, amice! Asta e cămașa soției!

* – Auzi, cum se numește chestia cu care umblă preotul, de iese fum din ea?
– Merțan!

* Bătaia la Vaslui e ca o răceală!!
O poți lua fără să vrei…

* De la ANAF citire:
Femeile care au mai mult de 2 amanți, după 1 Noiembrie, vor achita impozit pe lăcomie. 😉

* – Ce au în comun Ford și KFC?
– La 15 000 schimbă uleiul…

* Bărbat gelos către nevastă:
– Tu cu decolteul ăla vrei să mergi la ginecolog?

* Mi-a zis iubi aseară că sunt răpitoare. De fapt, nu mi-a zis chiar așa… o zis ”ce stai pe întuneric ca o cucuvea?”

* Două femei canibale stau de vorbă. Una se plânge:
– Nu știu ce să fac cu bărbatul meu.
Cealaltă:
– Stai să-ți dau o rețetă!

* Toți românii vor șezlong, numa’ ardelenii vor șezblând…

* Din școală și din crâșmă nimeni nu iese cum intră.
(Eminescu)

* A te certa cu o femeie este ca și când citești ”Termeni și condiții”.
Într-un final ignori totul și dai click pe ”Sunt de acord”.

* Hai, nu mai fiți supărați, nici America nu e în Schengen…

* Un popor care învață fix cu o seară înainte de examen, nu se poate supăra pe primarii care asfaltează fix înainte de alegeri!

* Dialog între generații:
– iPod?
– Am beci!

* În mod paradoxal și ironic, în mai toate luptele dintre inimă și creier, cel mai șifonat iese ficatul!

* Pisicile sunt singurele creaturi de sex feminin care arată bine cu mustață.

* Când ți se mai spune că ești frumoasă ca o regină, amintește-ți că regină e Camilla…

* Azi dimineață m-am trezit cu Cristiano Ronaldo în pat!!!
După ce mi-am revenit, am luat o pioneză și, cu dezamăgire, am pus înapoi posterul pe perete.

* – Cine ești?
– Zâna cea bună.
– Și cu coasa ce faci?
– Nu sunt bine dispusă azi.

* – Cât costă o pizza?
– 30 de lei, dar fetelor frumoase le facem reducere…
– OK, cât trebuie să vă dau?
– 30 de lei.

* Programare la medic.
Asistenta mă trimite la cabinetul 23. Citesc pe ușă: ”Dr. Eleonora Coșciug”. Să mor eu dacă intru.

* Dacă tu crezi că ești cel mai tare, ține minte că Cezar a fost împărat, apoi coniac, iar acum e salată!

* Toamna
Acel anotimp în care bărbatul are de ales între cizme noi la femeie sau cauciucuri de iarnă la mașină.

* Te plângi că ești sărac?
Mai ții minte când zicea mă-ta mare să nu fluieri în casă, că fluieri a pagubă? N-ai ascultat-o.

* Vorbele lui bunicu:
– Ehe, nepoate, dacă ai un pistol poți să jefuiești o bancă, dar dacă ai o bancă poți să jefuiești pe toată lumea.

* Reporterul către un tânăr parlamentar:
– Și ce-ați fost înainte de a fi om politic?
– Păi ce să fiu, băiat politic!

* – Unde ai fost ieri?, întreabă soția.
– La vânătoare.
– Și?
– Am împușcat 99 de iepuri.
– Spune rotund 100.
– Cum, să mint din cauza unui iepure?

* – Șeful m-a întrebat diplomatic, cine e mai prost, eu sau el?
– Și?
– I-am răspuns tot diplomatic: ”toată lumea știe că dvs. nu angajați oameni proști”.

* Caut donatori de cartofi, legume, ceva cărniță, pentru o tocăniță de cartofi. Ceaun și apă am eu!

* – Mi-ai zis că după ce ne căsătorim pot să mă duc cu băieții la bere…
– Ai răbdare măcar să ieșim din biserică.

* Deseori, Ion se trezea noaptea, își scotea verigheta și se bucura de libertate, apoi și-o punea iar pe deget și adormea…

* La cămin, două colege de cameră prepară hotdogi. Cea care îi prăjește ia hotdogii, le taie ambele capete și îi pune în tigaie. Cealaltă întreabă:
– Ascultă, de ce îi tai în ambele părți?
– Nu știu, așa m-a învățat mama.
În weekend, fata merge acasă și o întreabă pe maică-sa:
– Mamă, de ce se taie hotdogii la ambele capete când îi prăjești?
– Nu știu, așa am învățat și eu de la mama.
Fata merge și la bunică-sa, care îi spune:
– Nu știu, cred că e o tradiție de familie, că așa făcea și mama mea.
Străbunica, foarte foarte bătrână, era la un azil de bătrâni. Fata merge în vizită și o întreabă:
– Mamaie, de ce și mama și bunica taie capetele la hotdogi înainte de a-i prăji?
– Hai mă, dă-o naibii de treabă, de 70 de ani chiar n-au fost ele în stare să cumpere o tigaie mai mare?!

Satul dintre neguri XV

Posted on by racoltapetru6

continuare

Imediat după ce a băgat trăsura în curte, roșcatul și-a dat de tot arama pe față, chipul i-a devenit crud și vocea poruncitoare. Prima grijă a fost să zăvorască poarta, după care să-i despartă pe copii de câine, închizându-l înăuntrul caleștii. Degeaba striga Maia la bărbat, ba cu rugăminți, ba cu amenințări, că omul nu voia să aibă un pericol în preajmă. În zadar îl implorau cei doi frați să le lase prietenul cu ei, gazda refuza cu severitate și un comportament de tiran.

– Nu aveți nevoie de câine, câtă vreme sunteți în preajma mea și mă ascultați. O să-i dăm și lui un os de ros, după ce tranșăm grăsunul ăsta, n-aveți nicio grijă. Urmați-mă cu toții în casă, iar tu, fetițo, ai grijă de animal până îi vine rândul. Deocamdată e cald și mi s-a uscat gâtlejul de sete.

Toate acestea le-a spus cu o autoritate subliniată de vânturarea amenințătoare a nuielei și gesturi de îndrumare spre locul unde cele trei ființe trebuiau să se alinieze. Bianca cu porcul după ea a intrat prima într-o încăpere mizeră și cu o dezordine greu de descris. Au urmat-o Adi și bărbatul însetat, care și-a găsit imediat damigeana cu băutură și un scaun lângă masa plină de vase murdare. A tras o dușcă zdravănă direct din vas, după care i-a privit mai atent pe prizonieri.

– Dacă vă e sete, poate găsiți pe aici vreo găleată cu apă, însă vin nu vă dau la vârsta voastră, doar sunt un om responsabil, îi înștiință el. Nici mâncare nu țin minte să mai am, dar nu-i exclus să fie rătăcită pe undeva vreo coajă de pâine. Aveți răbdare și în curând ne vom umple burțile cu carne proaspătă, friptă pe un foc aprins afară. Încă nu e vremea potrivită, așa că așteptăm până se mai domolește soarele. Băiete, cum te cheamă pe tine?

– Adi mi se spune, domnule…

– Domnule?! Ha, ha…, hai că-mi place, de parcă mi-ai zice ”boierule”. Te văd mai mărișor și în putere, potrivit să ții de picioarele din spate ale porcului, până îi înfig în inimă acest cuțit lung și bine ascuțit.

În timp ce-i stabilea sarcina, omul scoase dintre vase o unealtă tăietoare care semăna mai mult cu o sabie, imagine care-i înfioră pe cei trei privitori.

– Dar ție cum ți se zice, mititico?, se adresă bărbatul fetiței încremenite ca în fața lupului devorator de iezi.

– Bianca, a răspuns ea automat.

Dar s-a recules cât a putut de repede și a continuat.

– Iar pe cățelușa noastră o cheamă Maia, și e foarte blândă dacă nu o superi. Dumneata nu faci bine să o întărâți și nici să ne ții aici cu forța. Vrem să mergem acasă și trebuie să ne lași, doar te-am ajutat.

– Ha, ha, ha, se puse omul pe un râs zgomotos. Cui crezi că-i pasă ce vreți voi, din moment ce sunteți copii prostuți și rătăciți. Aveți noroc că v-am întâlnit și vă ofer de-ale gurii și un pat… mă rog, un loc unde să vă adăpostiți.

Din vorbă în vorbă, omul tot se adăpa cu băutura care începuse să-și facă efectul. Ochii îi sclipeau cu cruzime, iar cuvintele i se rostogoleau bolovănoase din gură.

– Măi copii, ia uitați-vă voi pe fereastră și spuneți-mi dacă soarele a ajuns la trei sferturi din drumul lui pe cer.

Bianca și Adi s-au apropiat de geam și au rostit într-un glas, de parcă s-ar fi vorbit:

– Mai este timp, domnule. Poți să te cinstești cu încă vreo câteva înghițituri din vin, ca să ai spor la treabă după aceea, mai adăugă băiatul.

Roșcatul sări de pe scaun, cu cuțitul întins spre ei și chipul iritat.

– Potlogari micuți ce sunteți! Mă mințiți în față, de parcă eu n-aș știi că e vremea tăierii, altfel nu mai apuc să-i scot inima înainte de apusul soarelui. Credeți că nu văd cum se apropie seara? Hai la treabă, sau vă tai și pe voi ca pe niște iepuri.

Fetița uită de teamă și înaintă semeață un pas înainte. Nu mai ținea cont de pericol când își dădea seama că poate salva o viață de animal blând.

– Îți dăm trăsura cu cai, dacă ne lași să plecăm cu porcul viu. Cred că ai mult mai mult de câștigat dacă o vinzi sau te plimbi ca un boier.

Bărbatul nu se aștepta la o asemenea propunere, pe care și Adi o susținu ca pe un schimb profitabil. Însă unii oameni nu se mulțumesc cu mult, dacă în mintea lor cred că pot obține și mai mult, chiar totul dacă se poate.

– Nu aveți ce să-mi mai dați, pentru că tot ce-i în curtea mea îmi aparține, așa cum și voi sunteți servitorii mei. Acum sunt cu adevărat boier, iar voi trebuie să mă ascultați, până nu îmi pierd mințile și scot trei inimi în loc de una.

Frica i-ar fi cuprins din nou pe copii, dacă nu ar fi auzit glasul Maiei care-i încuraja de afară.

– Prieteni, am reușit să ies din caleașcă, iar acum încerc să ajung la voi. Puteți să deschideți ușa?

– Ha! Uite că ne vine câinele în ajutor și o să te rupă cu colții lui, a strigat băiatul victorios. Mai bine acceptă târgul nostru și rămâi bogat, fără vreo rană.

– Ha! Că vă omor întâi pe voi și apoi ies cu furca să-l străpung. Nimeni nu mă sperie în casa mea.

Omul s-a dovedit prea încrezător, pentru că geamul s-a spart în cioburi când câinele a sărit prin el și i-a apucat în fălci mâna înarmată. Cuțitul i-a căzut din mână cu un urlet ca din gură de șarpe, implorând să fie scăpat din colții ascuțiți ai fiarei care-l tăvălea pe jos. Adi a luat arma și amândoi copiii au oprit-o pe Maia din a-i rupe cu adevărat beregata.

– Hai să plecăm din locul acesta blestemat, înainte de a se lăsa noaptea, a propus băiatul în timp ce lua cheia cea mare. Urcă tu porcul în caleașcă, până deschid eu poarta și o iau pe Maia.

Bianca de-abia aștepta să audă o asemenea invitație, de aceea s-a grăbit să o urmeze, mângâindu-l pe bietul animal scăpat de cuțit și trăgându-l ușor după ea. Soarele își epuizase ultimele sclipiri și seara se strecura ca o graniță între zi și noapte. Pe când deschidea ușa trăsurii și se pregătea să-l ajute pe porc la urcare, fetița simți că funia se ridica în spatele ei. S-a întors și un strigăt de uimire i-a răbufnit din piept: în spatele ei se afla un tânăr înalt și frumos, care-i zâmbea cu tot chipul.

– Nu te speria, prietenă bună, dar am fost transformat în porc încă de când eram mic, deodată cu familia mea nobilă. Doar la asfințitul soarelui îmi lepăd această piele, până dimineață. Acum trebuie să sosească vrăjitoarea care ne-a blestemat, de aceea e bine să plecăm până nu vă vede că m-ați ajutat.

Rămasă cu gura căscată, fetița a trebuit să fie ridicată în caleașcă, unde veni imediat și Adi cu câinele, la fel de uluiți la vederea tânărului. În același timp, au văzut o babă care se strecura în casa roșcatului. Nu au apucat să iasă din curte, căci au mai observat cum vrăjitoarea părăsește locuința, iar dinăuntru iese un măgar răgind pe cât putea. Flăcăul a dat bice cailor și au pornit în galop, lăsând în urmă animalul care i-a urmărit disperat un timp, șchiopătând la un picior din față.

– O să mergem la castelul meu, unde mă așteaptă împărăteasa, necăjită tare după ce am fost răpit de vrăjitoare, a continuat tânărul cu explicațiile. În noaptea asta am împlinit un an de căsnicie, condiție care a fost pusă ca să scap de blestem. Baba nu credea că voi găsi o prințesă care să mă ia de bărbat și să trăim împreună atâta vreme. De aceea m-a dat unui amărât pentru sacrificare, dar voi mi-ați salvat viața, iar pentru asta veți fi răsplătiți cu tot ce vreți.

De râsul lumii

Posted on by racoltapetru6

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* Când eram copil îmi era frică de întuneric. Acum, când văd factura la curent, îmi este frică de lumină…

* Am fost la farmacie să iau ceva pentru gât și mi-au dat… o funie!

* Campania electorală din 2024 se va desfășura sub sloganul: ”Alege robotul potrivit!”

* – Bulă, ce ați învățat azi la școală?
– Să scriem.
– Și ce ai scris?
– Nu știu, că nu am învățat să citim.

* – Ce mai face băiatul tău?
– Bine, tocmai i-au căzut 3 dinți.
– Dar nu are peste 25 de ani?
– 27 și o trotinetă.

* – Sergent Popescu, dumneata ce ești în viața civilă?
– Domnul Popescu!

* – Sal’! Sunt amantul lu’ nevastă-ta.
– Și ce vrei?
– Ați plecat în concediu și m-ați uitat închis în șifonier. O tot sun, dar nu răspunde. Nu puteți veni măcar cu câteva zile mai devreme?
– Sună la 112, că are un amant și acolo. Te ajută el!

* Toți cei care beau bere trăiesc mai puțin…
Mai puțin stresați, mai puțin triști, mai puțin supărați…

* Cumpăr jigler Dacia 1300.
Mi-e dor să suflu în el!

* Căldura îți poate lua mințile! Un bărbat ieșit după pâine s-a trezit la terasă, cu o bere în mână!

* Sergentul întreabă:
– Bulă, de ce te tot plimbi pe lângă magazia de muniție?
– Vreau să mă las de fumat!

* O bătrână se adresează tânărului de lângă ea:
– Maică, nu te supăra, mă ajuți și pe mine să traversez?
– Sigur că da, spuse tânărul și rămase alături.
– Păi, nu traversăm?, întrebă bătrâna.
– Nu, acum e roșu, așteptăm să se facă verde.
– Aaa, plm, pe verde pot și singură!

* Știți cumva dacă fraza ”ceea ce neglijezi devine a altuia” e valabilă și pentru facturi?
Întreb și eu…

* – Domnule doctor, ce am oare de sunt așa frumoasă, inteligentă, educată și bine făcută?
– Halucinații, doamnă, halucinații!

* Vârsta de 50+ are avantaje și dezavantaje.
Nu mai vezi literele de aproape, dar vezi idioții de departe!

* La ora de istorie. Profesorul:
– Cine a fost Mihai Viteazu?
Bulă:
– Amza Pelea!

* ”Mi-am băgat toți banii pe care-i aveam strânși într-un Rolex. Am zis să fie într-un ceas bun”

* Doctorul către pacient:
– Va trebui să renunți la jumătate din activitatea ta sexuală!
– La care? Privitul sau gânditul?

* ”Pe lângă plopii fără soț
adesea am trecut,
puteam să trec și printre ei,
dar n-am mai încăput.”

* Voi ați observat că pe măsură ce îmbătrânești ți se lungesc picioarele și, când vrei să-ți tai unghiile, nu mai ajungi la ele?

* – Tu, Rozi, la voi cât durează preludiul?
– Cam 2-3 ore!
– Și ce face Gheorghe în tăt acest timp?
– Se milogește!

* Azi m-a întrebat cineva ”care dintre copii a fost cel mai greu de educat?”
Și eu am răspuns ”copilul lui soacră-mea”…

* Azi-noapte, pe strada mea, au spart magazinul de lângă mine…
Am rămas fără glas la cât am strigat: ”Caietul! Caietul…, luați caietul cu datorii!”

* Vaslui, tărâmul legumelor. Seara, bărbații sunt varză, dimineața, femeile sunt vinete.

* În caz că nu știați, zahărul îngrașe foarte tare. D-aia nu-mi pun eu niciodată zahăr în șaorma.

* – Tată, de ce avem atâta pălincă la nuntă?
– Măi, tu la mireasă te-ai uitat?

* Un bărbat vine la psihiatru:
– Ce necaz te-a adus la mine, dragul meu?
– Soția mea zice că sunt nebun!
– De ce?
– Păi, am câștigat 5 milioane de lei la loterie și le-am donat orfelinatului!
– Du-te acasă, prietene, și adu-o pe soția ta. Sunt sigur că are nevoie de ajutorul unui psihiatru!

* Un polițist de la circulație oprește un șofer:
– N-ați văzut semnul de interzis?
– Ba l-am văzut, dar pe dumneavoastră nu v-am văzut…

* Soția îi spune soțului:
– Să știi că nu mai înțeleg! Înainte erai fericit dacă reușeai să mă vezi câteva minute pe zi!
Soțul:
– Și acum la fel…

* Un tip își savurează berea într-un bar. Din dorința de a conversa, se apleacă spre femeia solidă de lângă el și îi spune:
– Vrei să auzi un banc trăsnet cu blonde?
Cu o voce răgușită, ea răspunde:
– Până să te apuci să spui bancul, cred că ar fi bine să clarificăm câteva detalii: eu sunt blondă, am 1,80 m, 88 kg și sunt campioană balcanică la judo. Blonda de lângă mine este ofițer de aviație, iar cea care stă lângă ea este halterofilă. Mai vrei să ne spui bancul aceela cu blonde?
Omul stă ceva timp și se gândește.
– Nu prea, spune el. N-am chef să-l explic de trei ori.

* În atenția pesediștilor: când e arborat steagul roșu pe plajă, înseamnă că marea e numai a voastră!

* Să distrugi sistemul național de irigații, apoi să chemi popii să se roage să plouă, asta înseamnă un popor deștept!

* Dracu’ își caută o soție cuminte, frumoasă, deșteaptă, devreme acasă, etc. etc., deci femeia perfectă. Și o caută, și o caută… și nimic. Se gândește să apeleze la Dumnezeu:
– Doamne, ajută-mă și pe mine s-o găsesc, că de ani de zile o caut.
– Du-te și pune o oglindă în cea mai populată zonă de pe pământ. Cea care nu se va uita în ea, pe aia să o iei de nevastă.
Zis și făcut. Pune Dracu’ oglinda și apoi se însoară.
MORALA 1 (pt. bărbați): ”Băieți, nu mai căutați femei cuminți, că una a fost și a luat-o dracul”.
MORALA 2 (pt. femei): ”Fetelor, nu mai fiți cuminți, că vă ia dracul”.

* ”Din țărână venim, în țărână ne întoarcem”.
De aia nu dau cu mătura, ar putea fi cineva pe care îl cunosc.

* Facultățile particulare au dat ocazia tâmpiților să se creadă și ei inteligenți.

* – Iubito, putem vorbi sau ai deja dreptate?

* Soțul meu sughite de o jumătate de oră…
Oare dacă îi spun că nu mai are niciun ban pe card… îi trece?

* Un fizician îi spune soției sale:
– Draga mea, ești din ce în ce mai atrăgătoare!
– Aiurezi! Tu nu vezi cât m-am îngrășat?
– Păi, tocmai! Cu cât crește masa, crește și forța de atracție…

* Ne batem joc de tradiții și talente.
Puțini știu că România a dat ultimii opt campioni mondiali la Solitaire.
Doi sunt din ANAF, trei din Ministerul Finanțelor, restul din diverse primării.

* Newton a muncit până la 85 ani, Tolstoi dădea cu coasa la 83, Sofocle a scris până la 90, Michelangelo a pictat până la 90, Goethe a terminat Faust la 80 ani.
Și voi vă smiorcăiți că ieșiți la pensie la 70.

* Un tip cu două gagici la o terasă, apare chelnerul și întreabă:
– Cu ce vă servim?
– O bere, la țap.
– Și la caprele astea???

* Concert în Deltă: se cântă cu succes ”La drona e mobile.”

* ”O carte citită e un grătar pierdut”
(Jador, filozof român)

* Bubulina la psiholog:
– Pe o scară de la unu la zece, cât de curioasă sunteți?
– De unde aveți scara?

* Bărbatul dacă tace, e gânditor.
Femeia dacă tace, gânditorul a dat de dracu’!

* În urmă cu ceva vreme, în București se desfășurau lucrările pentru stația de metrou. Un om mai în vârstă, puțin iritat, merge la șeful de lucrare și îl întreabă:
– Scuzați-mă că vă întreb, dar sunt vreo 30 de ani de când tot săpați și săpați și săpați…, spuneți-mi și mie, linia asta de metrou o construiți sau o căutați?

* În timp ce o asculta la plămâni pe tânăra pacientă, dezbrăcată până la brâu, medicul îi spuse:
– Respiră adânc și zi 33!
– Treizeci și trei, șase!… Treizeci și trei, șase!
– De ce zici treizeci și trei, șase?
– Pentru că o văd pe soția dumneavoastră cum tot bagă capul pe ușă!

* Încă o dovadă că nu există dreptate pe lume:
De ce în baruri nu te servesc niciodată beat, în schimb la McDonalds, chiar dacă ești gras ca porcul, nu există restricții?

* Dacă te-ai trezit la aceeași oră ca de obicei, dar fără alarmă, înseamnă că e duminică. Bună dimineața!

* Când ești copil, îți place să te strâmbi în oglindă…
După o vârstă, oglinda se răzbună!

* Dacă după cele o sută de poze sexy cu voi nu v-ați găsit încă un bărbat, încercați cu sarmale.

* O veche zicală feminină spune: ”Un bărbat fără bani este doar un prieten!”

* – Mamă! Mâine e întâlnirea cu părinții. Vei merge?
– Nu!
– De ce?
– Cunosc eu aceste întâlniri cu părinții! Mai bine mergem în Maldive cu acești bani!

* -Zi-mi un banc bun, să i-l spun și lu’ soacră-mea.
– Da’ ce-i trebuie lu’ soacră-ta bancuri?
– Nu-i trebuie, da’ la ăla pe care mi l-ai spus ieri era să moară de râs!