Mi-am dorit dintotdeauna
– Deși n-aș fi eu întâiul –
S-ating stelele cu mâna
Și pământul cu călcâiul.
Să inițiez transferuri
– Cu voință îndrăzneață –
Dintre ce este în ceruri
Și-n iarba plină de viață.
Poate-o să funcționeze
Încercarea-mi nebunească:
Pământul să lumineze
Și-universul să-nflorească.
Este un vis mărinimos,
Cum sunt speranțele mele:
Să culegem flori din cosmos
Și să pășim printre stele.
Dar nădejdea mi-e învinsă
Prin răsăritul de soare,
Când rămân cu mâna-ntinsă
Și călcând roua-n picioare.
racoltapetru6 
Frumos! Omul, mereu între aspirații și limitările lui pământești. ❤
Mulțumesc mult! ❤
Universul știe cel mai bine care trebuie să ne fie limitele. Aspirațiile sunt la liber. 🙂
Nici Păsărilă Răs-Lungilă de-ai fi şi tot n-ai ajunge la stele stînd cu picioarele-n colbul Pămîntului. Vise frumoase, taică, da-s numa’ vise. 🙂
Foarte inspirată comparația cu celebrul personaj din basmul lui Ion Creangă! Evident că numai în vise îmi pot închipui că și eu am calități fantastice, dar tot e bine pentru moral. 😉
Vise benefice îți urez și eu, ca un tratament pentru realitatea bolnavă! 🙂
Mulţumesc. De multe ori mi-am dorit să fi rămas într-unul dintre visele fantastice la propriu şi la figurat. Poate cîndva… 🙂
Versuri excelente! Vise si impliniri exprimata intr-o poezie de o frumusete rara! O seara excelenta iti doresc! 🙂
Mulțumesc frumos pentru cuvintele generoase, dragă Gabi! Îți doresc să te bucuri de strălucirea stelelor, noaptea, și de gingășia florilor, ziua! ❤
Continuă să visezi, totuși… 🙂
Mă supun cu mare plăcere, Jo! 🙂
Poate ca Elon Musk (daca crede) va reusi sa-si materializeze visele, având posibilitati maxime în acest sens.
Să-l ajute Cel de Sus, dar să nu uite nici de visurile noastre mai mărunte!