Epigrame la temă dată

Posted on by racoltapetru6

Tema „uscat”

ȘUETĂ PE CĂLDURĂ

Canicula, până trece,
Bea câte o bere rece,
Pentru că-i mare păcat
Să bârfești… cu-n gât uscat.

LA BĂTRÂNEȚE

Am crescut-o de copil,
Dar, de-o vreme, m-a trădat,
Coama mea de om viril
S-a uscat și a picat.

Tema „valul”

MĂRIRE ȘI DECĂDERE

A așteptat valul mare
Să îl ridice spre soare,
Dar, vrând să se dea rotund,
A dispărut în afund.

PERICULOSUL VAL

Poți să învingi valuri multe,
De la mare pân’ la munte,
Însă valul de iubire
Te seacă dintr-o sorbire.

VALURILE VIEȚII

Ce e val, ca valul vine
Să te-ncerce și pe tine,
Doar fiind abil de fel,
Vei pune șaua pe el.

Racolțisme (9)

Posted on by racoltapetru6

* Hrana pentru suflet e recomandabil să fie cât mai variată, dar întotdeauna să aibă inclus umorul la desert.
* Cine-și dorește prea mult, s-ar putea să nu obțină nimic, dar cine se mulțumește cu câte puțin, s-ar putea să adune tot ce are nevoie.
* Dacă toate cele zece porunci aduse de Moise au fost încălcate de oameni, ce să ne mai așteptăm în fața legilor create de persoane păcătoase.
* Doar când vezi moartea cu ochii tăi, îți dai seama cât de prețioasă este viața.
* Nimănui nu-i place să te lauzi cu succesele tale, dar toată lumea așteaptă să le admiri pe ale lor.
* Fericirea e ca înghețata în timpul verilor călduroase: niciodată nu ne săturăm de ea.
* Dacă dragostea la prima vedere se risipește repede, nu ai nevoie de un oftalmolog, ci de o altă concepție.
* Să nu uiți niciodată de unde ai pornit, dar la fel de important este să știi unde să te oprești.
* Adulții care vor să rămână tot copii fără răspunderi trebuie convinși că munca e ca o joacă, altfel le repugnă conceptul.
* Adevărul nu se impune prin vorbe, se demonstrează prin fapte.
* Fericirea gustată necumpănit, devine amăruie când scade din intensitate.
* Sunt mulți oameni care ar vrea să trăiască o veșnicie. Eu sunt mai modest și m-aș mulțumi doar cu jumătate  din ea.
* Laudele sunt mai benefice dacă sunt făcute pe la spate, iar criticile devin eficiente când sunt spuse în față.
* Uneori e bine să te separi de turmă, cu riscul de a deveni oaia neagră. Numai așa vei evita prăpastia în care poți fi împins fără să-ți dai seama.
* Nu cei care care consultă un psiholog sunt un pericol, ci mai degrabă aceia care-l ocolesc.

Reverberante

Posted on by racoltapetru6

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* Un cuc către o păsărică:
– Dacă mă scol la tine, praf te fac!

* La o lecție de matematică, profesorul își întreabă elevii:
– Dacă sunt 12 oi într-o curte și 6 dintre ele sar afară peste gard, câte oi rămân?
– Niciuna, răspunde Georgel.
– Niciuna? Nu ți-ai învățat lecția la matematică, Georgel.
– Dar, domnule învățător, dumneavoastră nu-mi cunoașteți oile! Când sare una, sar toate!

* – Auzi, când vii, ia și mie o sticlă de suc.
– Da, frate, ce suc?
– Timișoreana!

* Dacă nu știi ce se întâmplă în viața ta, mergi la vecinii tăi sau la neamuri. Ei știu totul, ba chiar mai mult.

* Caut pe cineva să mă înțeleagă și apoi să-mi explice cum a reușit…

* – De ce e albă rochia de mireasă?
– Asta e culoarea standard la toate electrocasnicele.

* Nu vă faceți griji. Inteligența Artificială va lua doar locurile de muncă ale celor inteligenți.

* Dacă maică-ta nu ți-a spus niciodată: „Eu te-am făcut, eu te omor!”, înseamnă că ești adoptat.

* Dintre toate teoriile conspirației, favorita mea este că totul va fi bine.

* Se întâlnesc Iohannis și Trump.
Trump: – Este adevărat că în România se fură ca-n codru?
Iohannis: – Vorbește lumea rea… Care… codru??

* Un cuplu ieșind de la ginecolog, el nedumerit:
– Cum adică, dragă, să folosești metode de contracepție orale?
– Simplu, tu mă întrebi dacă vreau, iar eu îți spun că nu.

* – Auzi, știi cum ții un prost în suspans?
– Cum?
– Îți spun mâine.

* La Vaslui:
– Bărbatul ăsta al tău n-a mai ieșit de trei zile din cârciumă.
– Aoleu, și pe mine cine m-a bătut aseară??

* – Pescuitul este sport sau artă?
– Când prinzi pește – este sport, dar când povestești despre asta – este artă!

* „Moșii au mâncat slănină
Și beau vin ca niște daci,
Noi și cei care-or să vină:
Ser… metilic și… gândaci!”

* Atunci când o ușă ți se închide, o alta ți se deschide.
Știu, că am avut și eu Dacie.

* Treaba ta ca femeie este să observi când bărbatul tău e fericit și să pui imediat capăt acestei tâmpenii.

* – Iubitule, îți place bluza mea cea nouă?
– Foarte frumoasă… și îți vine bine!
– Acum, să ți le arăt și pe celelalte opt.

* Am decis să beau doar în zilele care se termină cu i: luni, marți, miercuri, joi, vineri, ieri, azi…

* Se eliberează Gheorghe după 3 ani de pușcărie, Ajunge acasă, unde-și găsește nevasta cu un prunc în plus.
– Tu, Rozi, da’ ăsta de unde o apărut?
– Vai, măi Gheorghe, ăsta e rodul sărăciei de când ai intrat la bulău! De necaz, am vrut să mă omor și m-am pus pe șinele trenului!
– No, și?
– No bine, mă! Io nu-s de vină că impegatul o ajuns mai repede decât trenul!

* Ți-a spus cineva astăzi că ești atractivă și sexy? Nu??
Na, cel puțin nu te-a mințit nimeni…

* – Cum a fost copilăria ta?
– Și cu bune și curele.

* – Care sunt cele patru zodii care au mereu ceva de comentat?
Răspuns: – … berbec, taur, scorpion și… femeile.

* Pentru că n-a făcut nimic în România, ciclonul Ashley va fi rebotezat… „Johannis”!

* Pentru mine doar sufletul contează, zise ea mutându-și coasa dintr-o mână în alta.

* Vizita la dentist în trei pași:
1 – pus plombe
2 – văzut factura
3 – căzut plombe!

* Aveți mare grijă la cuvintele frumoase pe care le auziți de la candidați.
Nu de alta, dar și bunică-mea mângâia găinile înainte să le… sucească gâtul!

* Scrierea corectă este ALCOOL și nu ALCOOL.
Unii oameni pun al doilea O înaintea primului O, ceea ce este absolut greșit.

* Ați observat și voi că de fiecare dată când te oprește poliția, te întreabă dacă ai băut. Dar unu nu te-ar întreba: „Ai mâncat, ești bine?”

* – Cum recunoști un copil de mafiot?
– Atunci când este scos la tablă, copilul respectă „Codul Tăcerii”. Indiferent de amenințări și consecințe.

Previziuni

Posted on by racoltapetru6

Atunci când ploaia nu o să mai cadă,
Iar câmpurile nu vor mai da roadă,
Sub ceața care o să ne-nconjoare,
Ne vom baza doar pe laboratoare.

Când stresul prea mult o să ne frământe
Și chiar iubirea o să ne-nspăimânte,
Să ne-nmulțim nu vom avea rețete,
Ci doar să apelăm la eprubete.

Când tot ce-i natural o să dispară
Și nu vom mai găsi nimic pe-afară,
Lipsiți de animale și de plante,
Vom face hrana doar la imprimante.

Când fericirea va fi doar speranță
Tot mai fragilă, fără de substanță,
Cu o tentație instinctuală
Ne vom retrage-n lumea virtuală.

Un blog cu prietenie

Posted on by racoltapetru6

Constatăm că au dispărut ori s-au întrerupt postările pe multe bloguri cunoscute, mai ales în ultima vreme. Unii s-au orientat spre vloguri, alții au renunțat pur și simplu, dar sunt și aceia care s-au stins pur și simplu, lăsând un gol în urma lor. Din ultima categorie face parte și blogul Anușkăi, pe care am avut plăcerea să-l găsesc în urmă cu câțiva ani, să fie vreo șase-șapte. De fapt ea m-a găsit, prin comentarii la postări, dar mai ales cu salutări călduroase în fiecare zi. Am început să o vizitez cotidian și eu, iar încetul cu încetul mi-am dat seama că în căsuța ei se găsesc niște prietene cu suflet mare, așa cum îi menționează unul dintre motto-urile de pe prima pagină: „Nu am mulți prieteni, dar pot spune despre cei puțini pe care-i am, că sunt cei mai minunați oameni!”

De atunci îmi încep fiecare zi cu câte un salut pentru cea care ne-a adunat și oamenii minunați care mă primeau mereu cu cuvinte simple, dar generoase. Anușka a părăsit această lume în urmă cu aproape trei ani, dar am rămas patru prieteni, din trei zări ale țării, care-i aducem omagiu prin continuarea legăturii închegate de ea. E vorba de încă trei pensionare hărnicuțe, cu familii frumoase și foarte active în gospodăriile lor. Micuța și Olguța sunt din București, iar Ioana din Piatra Neamț, ultima având casă cu grădină ca un colț de Rai, cum ne place să-i zicem. Așa am continuat să ne împărtășim întâmplările zilei trecute, să ne încurajăm reciproc pentru încercările care ne așteaptă și să fim alături unul de altul când avem greutăți. Nu e un blog cu veleități literare, dar cu calități sentimentale, constând în principal din prietenie sinceră, generozitate și înțelegere.

Deși Anușka a murit, blogul ei trăiește și îi duce mai departe dorința de a-și ține grupul unit, atât cât vom mai putea și noi. Așadar, mai sunt locuri în care putem găsi alinare, doar trebuie să căutăm și să construim un pod, o legătură virtuală prin care unul ca mine simte că nu e singur, chiar de la prima oră a zilei. Dacă veți avea timp, intrați pentru câteva minute în cafeneaua deschisă oricărui suflet și vă asigur de o primire cu aceeași căldură, chiar dacă veți fi doar în trecere. Nu trebuie decât să lăsați un salut, un gând bun în câteva cuvinte. Fără pretenții, doar o deschidere totală în fața oamenilor buni.