Sufletul unui poet,
Povară de sentimente
Ce se ușurează-ncet
Numai prin versuri ardente.
Inima unui poet,
De doruri multe-ncercată,
S-ar lansa într-un duet
Cu altă însingurată.
Gândurile de poet,
De visuri acaparate,
Evită traiul concret
Și nu pot fi descifrate.
Iubirile de poet,
Exprimate euforic,
Niciodată-n mod concret,
Totdeauna, metaforic.
Destinul unui poet,
Zbucium fără încetare,
Epitete-ntr-un caiet,
Îndemnând la cugetare.

Minunat !
O zi cu bine !
Mă înclin cu recunoștință! Toate cele bune și frumoase!
Splendid! ❤
Pentru un poet, mă gândesc că una din dedicațiile potrivite e acest cântec pe versuri de Nichita Stănescu. Ți-l dăruiesc cu drag!
Un clip cu versurile lui Nichita Stănescu e un dar frumos și cum nu se poate mai potrivit! Îți mulțumesc călduros pentru momentele de sclipiri poetice, dragă Zaraza! ❤
📝🩷
Merci beaucoup!
Cititorii unui poet
ce astăzi îl măgulesc
mâine nu-i un secret
sunt acei care-l hulesc!
Poetu-i ca o cometă
Trecătoare-n constelații,
Nu vrea să fie vedetă,
Dar n-ar vrea nici contestații.
Din păcate având coadă
e vedetă vrea nu vrea
De-aia vrând toți ca să cadă
mereu îl vor contesta!
O să cadă, c-așa-i soarta,
Dar până se va-ntâmpla,,
O să își expună arta
Și mulți îl vor contempla.
Admiratia il împinge
desigur să se mândrească
si atunci cand se va stinge
nu o să se mântuiască!
🙂 🙂 🙂
Mă faci să mă bucur că nu sunt poetă. 🙂 Îți las ție zbuciumul acela de care vorbești…
Tot românul e poet, doar că unii nu vor să o arate. 🙂
Minunate versuri,iti doresc sa ai inspiratie in continuare!: )
Mulțumesc călduros pentru compliment, dragă prietenă! Cu cele mai eficiente urări de bine! ❤
Fain! Una dintre poeziile care îmi place. Dar câți înțeleg sufletul și destinul unui poet?
Multă inspirație mai departe!
Aleasă recunoștință pentru apreciere! Poetul încearcă să-și exprime zbuciumul, să se facă înțeles, însă starea lui se schimbă prea des, iar sentimentele îi sunt influențate de orice amănunt, cum ar fi o frunză căzătoare.
Numai un suflet de poet poate pătrunde tainele astea şi le poate scrie în versuri, aşa cum ai făcut tu. Bravo, Petru!
Cine nu poate… nu poate. 🙂
Un suflet de poet descopăr de câte ori citesc versurile tale, Potecuță! Pentru asta îți mulțumesc și eu din toată inima!
Oh, mulţumesc din suflet!
Jos palaria !
Mă înclin cu recunoștință!
La o primă analiză am putea zice că toți încercăm să (ne) explicăm sentimentele povestind.Povestim când direct, când pe ocolite…
Realitatea este că doar poeții atrag atenția publicului deoarece stăpânesc arta ”versurilor ardente” și figurilor de stil memorabile.
Felicitări și pentru această inedită poezie!
Povestind despre noi și concepțiile pe care le avem, ni se oferă șansa să ne cunoaștem mai bine caracterul, felul nostru de a fi. Personalitatea poetului e mai greu de descifrat, având trăiri într-o continuă vibrație, ”după cum bate vântul”, ca să folosesc o expresie cunoscută.
Mulțumesc mult și călduros pentru compliment!