Lipsa de exactitate a prognozelor meteo are implicații personale pentru oamenii din toată lumea. O nouă cercetare de la Universitatea din Tel Aviv prioritizează , pentru prima dată, motivele greșelilor de prognoză din diferite regiuni ale planetei, cuantificând cauzele – artificiale și naturale – pentru inexactitățile prognozelor meteo.

În noaptea dinaintea misiunii din 1976 a Forțelor Israeliene de Apărare în timpul căreia au salvat peste 200 de ostatici din Entebbe, Uganda, profesorul Universității din Tel Aviv, Pinhah Albert, pe atunci directorul unității de prognoză a Forțelor Aeriene ale Israelului, a pus la dispoziție o informație care s-a dovedit critică pentru succesul operațiunii – condițiile meteorologice pe care cel mai probabil agenții aveau să le întâmpine în drumul spre baza răpitorilor. Dacă informațiile profesorului ar fi fost incorecte, misiunea s-ar fi putut încheia diferit, scrie site-ul cu articole științifice Science Daily.

Lipsa de exactitate a prognozelor are efecte personale pentru oameni din toată lumea, putându-i lăsa undeva singuri, fără umbrele, blocați de ninsoare sau în aeroporturi. Dar luând în considerare toată tehnologia existentă, de ce continuă meteorologii să dea greș?

Publicată în jurnalul științific Land, de profesorul Albert din departamentul de geoștiință a Facultății de Științe Exacte din Universitatea din Tel Aviv, pentru cercetare au fost folosite statistici regresionale bazate pe date colectate între 1979 și 1993, din zeci de mii de puncte de prognoză.

„Considerând experiența mea în prognoza meteo, falsitatea predicției vremii m-a deranjat mult timp”, a spus profesorul Albert. „De când m-am alăturat TAU (n.r. Universității din Tel Aviv) în 1982, am căutat un mod de a cuantifica factorii dominanți care cauzează erori în prognozare. Până acum, nu a existat nicio analiză cuprinzătoare asupra acestor factori. Au fost studiați separat, dar nu în combinație. Am decis să cuantific și să prioritizez factorii dominanți pentru regiuni diferite și să pun la dispoziție această informație valoroasă pentru comunitatea științifică a lumii.”

Astfel, potrivit analizelor statistice folosite de profesor, factori unici afectează prognozele meteo în Europa, Africa de Nord, Marea Mediterană, Asia și Asia de Est. Cei dominanți includ schimbarea solului (precum despădurirea bruscă), topografia, particulele din atmosferă și densitatea populației.

„De exemplu, când conducta națională de apă a Israelului trecea prin nordul Nagevului, în iunie 1964, a schimbat așezarea pământului”, a explicat profesorul Albert. „După o perioadă de timp relativ scurtă, deșertul se răspândea, afectând generarea de nori, precipitații și extreme termice. E dificil pentru meteorologi să încorporeze schimbări ca aceasta. Ca efect, astfel de schimbare de acoperământ al solului a alterat întregul climat local din Nagevul de Nord, iar modelele existente de prognoză au întâmpinat o dificultate de acomodare, ducând la predicții eronate”.

Cercetătorii au încorporat factorii dominanți într-o singură ecuație, iar apoi au monitorizat abilitatea modelului de a prezice corect condițiile lunare ale vremii în regiuni diferite de-a lungul a 15 ani. Profesorul Albert și echipa sa au creat și un tabel de „prioritizare a factorilor” – etichete aurii, argintii și de bronz, pentru a identifica factori dominanți și mai puțin dominanți pentru diferite regiuni din lume.

De exemplu, au descoperit că în estul Mediteranei, particulele din atmosferă sunt cea mai importantă cauză a deficiențelor de prognoză, urmate de schimbarea solului.

„Singurul instrument pe care meteorologul îl are este modelul său, iar singura alegere pe care el sau ea o are este să privească la diferite modele, fiecare dintre ele având puncte forte și slabe”, a mai spus profesorul. „Câteva sute de grupuri de cercetare încearcă să îmbunătățească tot timpul modelele de prognoză. Grupurile acestea caută și să îmbunătățească predicțiile de schimbare a climatului și de încălzire globală. Studiul nostru le oferă informații despre subiectele potrivite de cercetare de tratat pentru fiecare regiune”.

Profesorul Albert continuă să investigheze factorii care afectează calitatea prognozelor meteo, sperând să găsească noi metode de a îmbunătății modelele pentru vreme și climat.

Sursa: Mediafax