Orezul, aliment şi medicament!

În urmă cu mai bine de trei milenii, în Orientul Mijlociu, bobul de orez simboliza fertilitatea Pâmântului şi puterea Zeilor Binelui. Studiile recente ale unor antropologi confirmă aceste concluzii: în China antică, boabele de orez erau folosite în practicarea unor ritualuri magice-religioase.

Cu timpul, sub influenţa unor popoare venite din nord-vestul Siberiei, orezul a devenit un aliment indispensabil în hrana multor popoare. Valorificat în mii de reţete, alături de proteinele de origine animală sau vegetală, de legume sau de fructe, orezul este un tonic pentru fiecare din noi, în toate etapele vieţii.

Misterele boabelor de orez

Compoziţia chimică a bobului de orez a trezit interesul medicilor şi biologilor din numeroase ţări. În această privinţă, o descoperire importantă aparţine medicului francez Jean Valnet, preocupat de studii fitoterapeutice. El a ajuns la concluzia că bobul de orez, inclusiv cel decorticat, este bogat în vitamine A, B1, B2, B6 (care nu se degradează prin prelucrarea termică) şi în săruri minerale, cum ar fi: sodiul, magneziul, potasiul, fierul, fosforul, prezente într-o formulă benefică pentru digestie.

Surprinzător, studii mai recente au scos la iveală că unele soiuri de orez, cultivate în Europa, conţin un procent minor de metale slab radioactive şi este posibil ca efectele acestora să înfluenţeze pozitiv echilibrul energetic al organismului. Astfel, cercetările efectuate de un grup de biologi britanici de la universitatea din Manchester demonstrau, în urmă cu şapte ani, că dietele bogate în orez, folosite frecvent de asiatici, sunt un scut protector în faţa riscului de a contacta boli digestive grave, chiar şi în cazul diferitelor forme de cancer. În privinţa fosforului, existent în compoziţia bobului de orez, acest mineral are un efect foarte bun asupra sistemului nervos şi în funcţionarea, fără probleme, a creierului.

Orezul – un tonic pentru copiii cu deficienţe de creştere

Etapa de trecere de la copilărie la puberitate, atât de dificilă, poate fi depăşită mai uşor de cei care mănâncă mai mult orez. Studiile medicului olandez Ditter Van Demhagl, efectuate în acest sens în urmă cu 2 de ani, dovedeau beneficiile consumului frecvent de orez asupra copiilor cu deficienţe de creştere, deoarece acest aliment uşurează procesul de asimilare a mineralelor în organismul uman.

Combate problemele psiho-afective ale tinerilor

Tot doctorul Ditter Van Demhagl a studiat şi efectul orezului asupra adolescenţilor care se maturizează în etapa următoare, adică atunci când ei trec la vârsta tânără. Vitamina B6, care contribuie la maturizarea adolescentului, se asimilează cu mare dificultate între 20 de ani şi 24 de ani. De aceea, dr. Van Demhagl recomandă tuturor să consume la micul dejun “medicamentul” orez. De asemenea, dr. Van Demhagl recomandă tinerilor care au probleme psiho-afective (depresii, obsesii şi crize de isterie) să mănânce orez la micul dejun. Aportul de clor şi de potasiu, conţinut în dieta matinală cu orez, reduce starea de nervozitate cu un procent de 70%.

Şocul vârstei de 40 de ani, atenuat de dieta cu orez

În această etapă de viaţă, numită criza de 40 de ani, se petrec o serie de transformări hormonale în organism. Un alt specialist, dr. K.Y. Rothbens de la universitatea din Dublin, a studiat trei decenii această etapă de viaţă, când a făcut noi precizări privind consumul de orez la vârsta “crizei de la 40 de ani”. Un consum ponderat de orez la mesele principale contribuie la detoxifierea hepatică a compuşilor ureei. În plus, este o soluţie pentru profilaxia modernă în cazul impotenţei şi a frigidităţii, dacă dieta este mai săracă în lipide de provenienţă animală, mai ales la porc.

La 65 de ani, orezul regenerează unele ţesuturi

Cercetătorii interesaţi de efectele acestei cereale asupra problemelor pe care le ridică vârsta de 65 de ani au ajuns la concluzii încurajatoare. Orezul, ca un “medic” prevăzător, îl susţine pe vârstnic în acele momente care favorizează apariţia diferitelor boli. Preparat cu legume, cu verdeţuri e o formă de energie, necesară pentru rezolvarea problemelor zilnice, specifice acestei etape de viaţă. Studiile recente demonstrează că, la această vârstă, orezul contribuie şi la regenerarea ţesuturilor unor glande endocrine.

La vârsta senectuţii – dieta cu “ceaiuri” de orez nedecorticat

În această etapă de viaţă, marcată de prezenţa bolilor severe, cercetătorii atrag atenţia asupra hranei care să înlăture pericolul unor atacuri cerebrale. Acum, hipertensiunea trebuie ţinută sub control: hrana să fie alcătuită din alimentele nesărate, fără condimente iuţi, iar legumele şi fructele să fie recomandate de medic, în funcţie de afecţiunile cronice. Mai mult, numeroşi specialişti consideră că o dietă hrănitoare şi energizantă trebuie să includă ceaiurile din orez, un compot preparat din mere verzi sau din lămâi verzi, în care se adaugă ceaiul de orez.

Prelungeşte speranţa de viaţă

Consumul de orez nedecorticat, brun, previne bolile de inimă, diabetul şi complicaţiile acestora, bolile de rinichi şi obezitatea. Mai mult, orezul brun întârzie îmbătrânirea, contribuie la scăderea colesterolului “rău” şi protejează pielea de agresiunile exterioare, deoarece soiul de orez alb nu conţine vitamina B1 (benefică pentru buna funcţionare a sistemului nervos şi a inimii, stimulând creşterea şi digestia). De aceea, orezul alb nu trebuie consumat singur pe termen lung, ci doar în combinaţie cu legume, cu ciuperci sau cu carne. Nu întâmplător, anul 2004 a fost proclamat de Naţiunile Unite ca “An internaţional al orezului”. Evenimentul a reamintit lumii cât de importantă este această cereală care hrăneşte mai mult de 2,5 miliarde de oameni.

Menţine echilibrul fizic şi psihic

Compoziţia chimică a orezului a trezit interesul medicilor şi biologilor din numeroase ţări. Alimentul de bază al Orientului, orezul, are un conţinut scăzut în grăsimi, furnizează organismului multe proteine şi majoritatea vitaminelor din complexul B, însă vitaminele A, C şi B12 sunt prezente într-o cantitate modestă. Cercetările efectuate de un grup de biologi britanici de la universitatea din Manchester au demonstrat că dietele bogate în orez, folosite frecvent de asiatici, sunt un scut protector în faţa riscului de a contracta boli digestive grave, chiar şi diferite forme de cancer. În privinţa fosforului existent în bobul de orez, acesta are un efect foarte bun asuora sistemului nervos şi în funcţionarea, fără probleme, a creierului. În general, nutriţioniştii recomandă consumul orezului brun, considerat mult mai sănătos datorită compoziţiei chimice, în comparaţie cu orezul alb. O porţie standard de orez brun are o valoare energetică de 212 kcal.

Se digeră uşor

Din punct de vedere terapeutic, cel mai bun soi de orez este cel brun, în care vitaminele şi mineralele se găsesc în cantităţi mult mai mari decât în orezul alb. Astfel, 100 g de orez brun furnizează organismului 99 mg de potasiu, 43 mg de magneziu, 120 mg de fosfor, 1,3 mg de vitamina B3 şi 0,14 mg de vitamina B1. În schimb, aceeaşi cantitate de orez alb ne oferă doar 54 mg de potasiu, 11 mg de magneziu, 43 mg de fosfor, 1 mg de vitamina B3, iar procentul de vitamină B1 dispare prin procesare. Orientalii apreciază că orezul este un aliment cald pentru stomac şi este indicat în dieta celor care au un stomac iritat, pentru că această cereală se digeră uşor şi se asimilează repede.

Stimulează activitatea creierului

Fosforul conţinut în bobul de orez are un efect benefic asupra sistemului nervos. De aceea, nutriţioniştii englezi recomandă consumul primei porţii de orez (de preferinţă brun) la micul dejun, motivând că soiul de orez brun este mult mai valoros, datorită compoziţiei chimice, care stimulează mai puternic activitatea creierului în comparaţie cu cel alb. O porţie standard de orez brun are o valoare energetică de 212 kcal.

Fiert, reduce tensiunea arterială

Orezul fiert simplu este un leac popular universal pentru diaree, la fel ca şi apa în care a fiert. Orezul fiert, amestecat cu mere pasate, este recomandat de medicii europeni ca ajutor pentru scăderea tensiunii arteriale. De asemenea, apa de orez din soiul brun poate fi consumată de două ori pe zi, la micul dejun şi la prânz, de persoanele care suferă de enterocolită cronică.

Alte efecte terapeutice

Cercetările efectuate de un grup de specialişti irlandezi au demonstrat că un consum moderat de orez, la mesele principale, contribuie la detoxifierea ficatului care absoarbe toxinele. Preparat cu legume, cu verdeţuri sau sub formă de garnitură la friptura de pasăre, orezul este un aliment benefic pentru persoanele anemice, lipsite de energie. Orezul clasic cu bob lung, basmati, folosit frecvent în bucătăria indiană (prezent şi pe piaţa românească), este uşor aromat, de aceea se recomandă ca ingredient pentru prepararea salatelor şi pentru pilaf. Acest soi se fierbe lent, timp de 20 de minute.

Praznic umoristic

BANCURILE SĂPTĂMÂNII
.
* Săptămâna trecută am fost în vizită la o fabrică de lactate – de atunci nu mai consum produse lactate. Săptămâna asta am fost la o fabrică de mezeluri – acum nu mai mănânc salam. Acum, mă invită la o fabrică de bere şi produse spirtoase – pentru nimic în lume nu mă duc!
.
* AXIOMELE SECOLULUI NOSTRU:
1. Nu-i greu să ademeneşti soţia altuia. E greu să i-o dai înapoi.
2. Oficierea căsătoriei este o formalitate absolut necesară pentru pronunţarea divorţului.
3. Ignoranţa e de trei feluri: când nu ştii nimic, când ştii numai prostii şi când ştii ce nu trebuie.
.
* O scrisoare venită dintr-o tabără:
“Stimaţi părinţi, trăiesc bine. Aseară am avut competiţii la box. Periuţa de dinţi, pasta şi alte lucruri netrebuincioase le trimit acasă”.
.
* ÎNTREBARE: De ce fetele lasă ochii în jos când bărbaţii le fac declaraţii de dragoste?
RADIO EREVAN: Vor să vadă susţinerea declaraţiilor…
.
* SUPER PROMOŢIE!!!
Răzuieşte vopseaua (până la tablă) de pe 3 BMW-uri şi poţi câştiga:
1000 înjurături de mamă
100 ameninţări de moarte
10 ani de puşcărie
sau marele premiu:
O excursie de 5 stele la reanimare!
.
* Un grup de turişti români făceau turul oraşului Praga. La un moment dat ghidul spune:
– În acest moment trecem pe lângă o renumită berărie pragheză.
Din mulţime se aude vocea lui Bulă:
– Şi de ce, mă rog frumos, trecem pe lângă?
.
* Dacă lui Gigi Becali îi legi mâinile la spate, îi înjumătăţeşti vocabularul…
.
* Moşul şi baba adorau să se joace de-a v-aţi ascunselea. Baba, dimineaţa ascundea ţuica, iar dacă până seara moşul nu o găsea, venea rândul babei să se ascundă.
.
* NO SHIT!
Într-o zi, la uşa unei bătrâne sună un domn elegant îmbrăcat, cu un aspirator în mână.
– Aş dori să vă prezint cel mai performant aspirator!
Şi în acelaşi moment aruncă pe covorul din holul casei o cantitate considerabilă de bălegar, spunând:
– Dacă acest aspirator nu va curăţa TOT, promit că restul îl voi mânca!
Bătrâna, după ce ascultă toată povestea, îi răspunde senină:
– Atunci, sper să ai o poftă mare, că nu am curent de azi-dimineaţă!
.
* Ion şi Mărie în pat, noaptea. La un moment dat, Maria, care nu avea somn, îl întreabă pe Ion:
– Ioane, dormi?
– Nu!
– Mă iubeşti?
– Dorm!!
.
* LANŢUL SLĂBICIUNILOR
Un copil de 12 ani intră într-un bordel.
– Sărut mâna. Vreau şi eu o femeie!
Matroana, mirată, întreabă cam ce femeie ar vrea.
– Vreau o fată cu o boală venerică, dacă se poate! Plătesc oricât.
– Bine, dacă aşa vrei… du-te cu Gina.
Face băiatul sex cu Gina, apoi dă să plece. Matroana îl opreşte:
– Auzi, da’ de ce ai vrut o fată cu astfel de boală?
– Păi, să vedeţi: eu, acum mă duc acasă şi vine baby-sitterul, femeia care are grijă de mine. Ei îi plac copiii mici, aşa ca mine. Şi o să facem sex. O să ia boala. Diseară, tata o duce acasă cu maşina. Eu îl cunosc pe tata: o să i-o tragă… şi o să ia boala. La noapte o să şi-o pună cu mama. Şi o să ia şi mama boala… Eu o cunosc pe mama: mâine o să şi-o tragă cu vecinu’ de alături. Ei bine, ăla e omul care mi-a omorât broasca!…

De ce sărbătorim Paştele în date diferite

Paştele a fost prăznuit de la început în toată lumea creştină. Însă, au existat deosebiri regionale în ceea ce priveşte data şi modul sărbătoririi. În primele secole, creştinii din părţile Siriei şi Asiei Mici, prăznuiau Paştele Crucii (moartea lui Hristos) la data de 14 Nisan, apoi Paştele Învierii (Învierea) la 16 Nisan. Aceştia se numeau Quartodecimani, deoarece serbau Paştele odată cu iudeii, adică la 14 Nisan.
Alţi iudaizanţi de prin părţile Antiohiei serbau Paştele duminica, dar aveau grijă ca acea duminică să cadă întotdeauna în cadrul săptămânii azimilor iudaice, chiar dacă, din cauza calendarului eronat al al evreilor, cădea înainte de echinocţiul de primăvară. Cei care sărbătoreau Paştele în acest mod, erau numiţi Protopashiţi.
Cei mai mulţi creştini din Egipt, Grecia şi Apus, sărbătoreau Paştele în aceeaşi zi din săptămână în care a murit şi a înviat Hristos. Moartea lui Hristos era sărbătorită întotdeauna Vinerea cea mai apropiată de 14 Nisan, numind-o Paştele Crucii, iar Învierea în Duminica următoare, care cădea întotdeauna după 14 Nisan sau după prima lună plină care urma echinocţiului de primăvară, duminică pe care o numeau Paştele Învierii.
Aceste diferenţe cu privire la data SERBĂRII PAŞTELUI au creat controverse şi dezbinare în unele Biserici. Pentru a se realiza o uniformizare a sărbătorii Paştelui, în cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit: PAŞTELE VOR FI SERBATE TOTDEAUNA DUMINICA. Această duminică va fi imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Când data Paştelui iudaic (adcă 14 Nisan) cade duminica, PAŞTELE CREŞTIN va fi serbat duminica următoare, pentru a nu fi serbat o dată cu cel iudaic, dar nici înaintea acestuia.
Sinodul de la Niceea a mai stabilit ca data Paştelui din fiecare an, va fi calculată de către PATRIARHIA DIN ALEXANDRIA, iar aceasta o va comunica, la timpul potrivit, şi celorlalte BISERICI CREŞTINE.
Data Paştelui depinde de două fenomene naturale: unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară, iar altul cu dată schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştilor să varieze în fiecare an, căci luna plină pascală apare în unii ani mai aproape de echinocţiu, în alţii mai departe de el.
Nici după Sinodul de la Niceea n-au încetat deosebirile între diferite regiuni ale LUMII CREŞTINE, în ceea ce priveşte data serbării Paştelui şi din nefericire, nici astăzi nu există uniformitate în această privinţă între Apusul şi Răsăritul creştin. Această situaţie se datorează faptului că bisericile calculează data pentru serbarea lui HRISTOS DUPĂ CALENDARE DIFERITE.
La început s-a adoptat în toată creştinătatea calendarul conceput de Sosigene, în anul 46 î.d.Hr., în vremea lui Iulius Cezar. Deficienţa acestui calendar consta într-o întârziere de 11 minute şi câteva secunde faţă de calendarul astronomic. Astfel, la fiecare perioadă de 128 de ani, această întârziere se ridica la o zi, iar la intervale mai mari de timp ea constituia o problemă în ce priveşte stabilirea datei SFINTELOR PAŞTI.
În anul 540, DIONISIE EXIGUUL a întocmit un calcul pascal în deplin acord cu cel al alexandrinilor, care încetul cu încetul a fost adoptat în tot Apusul.
Această unitate a durat până la reforma papei Grigorie al XIII-lea, care în anul 1582 intreprinde o a treia ÎNDREPTARE A CALENDARULUI, suprimând cele 10 zile cu care el rămăsese în urmă şi luând măsuri de corectare a metodei de calcul calendaristic pentru viitor, aşa încât întârzierea de o zi să se petreacă nu la 128 de ani, ci la circa 4000 de ani. Această reformă se cunoaşte sub numele de reforma gregoriană, iar calendarul s-a numit gregorian.
Pascalia lui Dionisie Exiguul nu a mai corespuns şi noului CALENDAR – CEL GREGORIAN – aşa că din 1583, Răsăritul şi Apusul n-au mai serbat Paştele la aceeaşi dată decât doar din întâmplare.
În anul 1924 s-a hotărât, la Constantinopol, o adaptare a tuturor BISERICILOR ORTODOXE la CALENDARUL ÎNDREPTAT. Însă, unele Biserici Ortodoxe nu au reuşit să pună în aplicare această hotărâre. Astfel, Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, păstrează calendarul neîndreptat.
Pentru a menţine o unitate ortodoxă în serbarea Paştelui, din anul 1927, s-a luat hotărârea ca şi Bisericile care au adoptat calendarul îndreptat, să serbeze Paştele după calendarul neîndreptat. Această hotărâre a fost întărită şi de Consfătuirea inter- ORTODOXĂ DE LA MOSCOVA, din iulie 1948.
Diferenţa de serbare a Paştelui, după cele două calendare, poate varia până la cinci săptămâni. De exemplu, dacă Paştele cade la 22 martie pe stil vechi, această zi corespunde cu 4 aprilie pe stil nou (22 martie + 13 zile, după cum 25 aprilie pe stil vechi este 8 mai pe stil nou). De aici vine uneori şi diferenţa dintre Paştele serbat pe stil vechi şi cel serbat pe stil nou.
.
PAŞTE FERICIT TUTUROR CREŞTINILOR!

Remediu pentru crampe musculare la picioare

E bine de ştiu: remediu simplu pentru crampe musculare la picioare

Crampele muşchilor de la picioare reprezintă o sursă de disconfort pentru multe persoane, în special pentru femeile care au intrat la menopauză. Însă există un remediu, ciudat, inexplicabil, dar verificat. El constă în ciupirea buzei superioare, această tehnică dovedindu-şi eficienţa în 90% dintre cazuri, conform 

Metoda, descoperită de Milton F. Allen, suferind cronic de spasme musculare, este simplitatea întruchipată. La primul semn de crampe musculare, ciupeşte zona dintre buza superioară şi nas, menţinând această presiune constantă timp de 30 de secunde şi chiar mai mult dacă este necesar. Durerea ar trebui să dispară şi muşchii să se relaxeze la câteva secunde de la ciupitură. Deşi medicii nu-şi pot explica motivul pentru care tehnica are efect, ei sunt nevoiţi să accepte faptul că funcţionează. Iar eficacitatea ei este confirmată de atleţii profesionişti şi de antrenorii lor. Procedeul este valabil şi în cazul unui stop cardiac, cu condiţia să fie făcută imediat (am făcut asta acum câţiva ani, la UPU Braşov, unde au rămas toţi cu gura căscată).

Povestea Stâncii

Un om dormea în coliba lui, când dintr-odată, într-o noapte, camera s-a umplut de Lumină şi I-a apărut Dumnezeu.
Domnul i-a cerut să facă o muncă pentru el şi i-a arătat o stâncă mare din faţa colibei.
I-a explicat că va trebui să împingă piatra zilnic, cu toate puterile sale, ceea ce omul a şi făcut.
Mulţi ani a muncit din greu: de la răsăritul la apusul soarelui, împingea din toate puterile, cu umerii proptiţi pe suprafaţa masivă şi rece a stâncii de neclintit.
În fiecare noapte, bărbatul se întorcea trist şi isovit în coliba lui, simţind că întreaga zi a irosit-o degeaba.
Tocmai când bărbatul era mai descurajat, “adversarul” (Satana) a decis să-şi facă apariţia în gândurile plictisite ale acestuia:
– De atâta timp împingi piatra şi ea nici nu s-a clintit.
Aşa încât omul a rămas cu impresia că sarcina lui este imposibil de realizat şi că toată munca lui va fi un eşec.
Aceste idei l-au deprimat şi descurajat pe bărbat. “Adversarul” i-a mai spus:
– De ce te distrugi singur pentru asta? Petrece-ţi timpul făcând doar un efort minim şi te vei simţi mai bine.
Bărbatul ostenit tocmai aşa îşi propusese să facă, dar înainte de asta a decis să se roage şi să-şi spună pasul lui Domnului.
– Doamne, a spus, am muncit mult şi greu pentru Tine, adunându-mi toate puterile să fac ce mi-ai cerut. Acuma, după atâta timp, nu am reuşit să mişc piatra nici un jumătate de milimetru. Cu ce am greşit? De ce am eşuat?
Domnul i-a răspuns înţelegător:
– Prietene, când ţi-am cerut să-mi slujeşti şi tu ai acceptat, ţi-am spus că sarcina ta era să împingi cu toate puterile în stâncă, ceea ce ai şi făcut. Niciodată nu am spus că aştept ca tu să o şi mişti. Sarcina ta era doar să împingi. Şi acum vii la Mine obosit, spunând că ai eşuat. Dar chiar asta e realitatea? Priveşte la tine… Braţele îţi sunt puternice şi musculoase, spatele e vânjos şi bronzat, mâinile îţi sunt bătătorite de atâta apăsare, picioarele ţi-au devenit solide şi puternice. Te-ai dezvoltat mult şi capacităţile tale sunt peste ceea ce te-ai fi putut aştepta să ai. Adevărat, nu ai mişcat stânca. Dar vocaţia ta a fost să mă asculţi şi să împingi, ca să-ţi pui la încercare credinţa şi încrederea în înţelepciunea Mea. Ceea ce ai şi făcut. Acum EU, prietene, voi muta stânca.
.
CÂTEODATĂ, CÂND AUZIM CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU, AVEM TENDINŢA SĂ NE FOLOSIM GÂNDIREA PENTRU A DESCIFRA CE VREA EL, CÂND, DE OBICEI, EL NU CERE DECÂT SIMPLĂ ASCULTARE ŞI ÎNCREDERE ÎN EL.
CU TOATE CĂ NOI CREDEM CĂ PRIN CREDINŢĂ MUTĂM MUNŢII, DE FAPT TOT DUMNEZEU ESTE CEL CARE ÎI MUTĂ DIN LOC.
.
“Dumnezeu nu ne cere minuni. Acelea le face El” – Arsenie Boca

Poezie populară…deocheată

ACEASTĂ POEZIE CIRCULĂ DIN ANII ’60
NU ŞTIU CINE ESTE AUTORUL
.
S-a deschis un bobocel
Roşu la culoare,
Ca o puţă de căţel
Care stă la soare.
.
Un berbec aruncă-n jur
Câte-o căcărează;
I-a intrat o muscă-n cur
Şi îl deranjează.
.
Buni prieteni, doi pisoi
Ne-având altă treabă,
Stau pe prispă amândoi
Şi şi-o iau la labă.
.
Un ţânţar, pe sus, în zbor
Plânge cu suspine:
S-a căcat pe el în somn
Şi îi e ruşine.
.
Coana Manda, în pridvor,
Plânge amar şi-i tristă,
De Ionel îi este dor
Şi-o mănâncă-n pi…
.
Iar o floare de salcâm
A căzut săraca
Într-o balegă din drum
Ce-o făcuse vaca.
.
Stă Grivei cu gândul dus
Singur-cuc, bastardul
Şi-a săltat un ciot în sus
Şi stropeşte gardul.
.
Un muscoi la rendez-vous
Cu o muscă slută,
Îi explică cum că nu
Poate s-o mai fută.
.
Pentru că zburând spre cer
Într-o zi cu ploaie,
Veni un elicopter
Şi-l lovi în coaie.
.
Doi cocoşi se ceartă iar
Pentru o găină,
Iar măgarul, “tot măgar”,
Trage o băşină.
.
Fata ţaţei Filofteii
Stă-n şanţ cu bobocii;
I-a pus mă-sa chiloţeii,
Că i-au crescut flocii.
.
Un moşneag plin de păduchi,
Bărbos ca ariciul,
Şi-a-ntins pula pă genunchi
Să-şi ascută briciul.
.
E de-ajuns! M-am plictisit!
Într-o relaxare,
Las condeiul şi m-aşez
Cu curul la soare…

Să ne amuzăm de 1 Mai

* – Iubire, ghici ce parfum ţi-am luat!
– Nu ştiu, dă-mi nişte indicii.
– Este foarte, foarte scump, iar numele său conţine cifra 5.
– Vai! Channel No. 5, iubitule?!
– Pompa 5, dar ai fost pe-aproape.
.
* Vine un soldat tânăr la o doamnă, nu începe ei bine să-şi facă treburile că se aude soţul gazdei.
– Fugi repede la balcon.
– Ce, sunt nebun… dacă mă aruncă acesta de la etajul 10???
– Eu pot face minuni, te trag odată de penis şi te transformi într-un fluture – spune doamna.
Îl trage, şi ca prin minune soldatul nostru devine fluture şi zboară. Ajunge el în parc, aterizează pe o bancă şi începe să înjure deoarece nu ştie cum să revină la normal… Se gândeşte el şi hotărăşte să se tragă singur de locul cu pricina, poate merge vraja. Se trage de penis – devine soldat, mai trage odată – fluture, încă odată – soldat… fiind încântat de ceea ce se întâmplă, deja de vreo cinci minute era când fluture, când soldat, şi ar mai fi continuat dacă nu auzea fraza:
– Domnule soldat, nu este de ajuns că dormiţi în post, dar vă şi masturbaţi…
.
* Tehnologie: – În Argentina, dimineaţa intră vitele în abator, seara ies pe poartă conservele.
– În Japonia, dimineaţa intră pe poartă nisipul, iar la amiază ies microprocesoarele.
– În România, la ora 9 se toarnă fundaţia la fabrica de alcool şi la ora 10 toţi muncitorii sunt beţi morţi!
.
* ÎNTREBARE: – Cum se numeşte o blondă deşteaptă?
RĂSPUNS: – Golden retriever.
.
* Atenţie!! Din cauza crizei, anul acesta, moşu’ s-ar putea să vă fure ghetele!
.
* În instanţă, la un proces de viol…
– Acuzat, îţi recunoşti fapta?
– Da, domnule judecător, şi sunt gata să-mi ispăşesc pedeapsa, dar am pretenţia ca partea vătămată să-mi plătească pentru că i-am dat jos chiloţii!
Acuzata sare:
– Nu e adevărat, singură i-am dat jos!
.
* Soţia către soţ: – Dragă, trebuie să-i spui fiului nostru să nu se însoare cu proasta aceea!
– Asta-i culmea, de parcă pe mine m-a atenţionat cineva…
.
* Într-un bar din Vest, la o masă stăteau Arnold, Van Damme şi Chuck Norris. Beau şi ei un whiskey. La un moment dat se aude o voce de afară:
– Bă fraierilor, care e tare să vină afară să se bată cu mine!
Se ridică Chuck Norris, mai bea un pahar şi iese… De afară se aude “POC!” şi după câteva clipe Chuck se întoarce ţinându-se cu o mână de nasul plin de sânge:
– Bă fraţilor, nu ştiu ce s-a întâmplat, că era întuneric şi nu l-am văzut când mi-a dat…
– Du-te bă încolo, că tare prost eşti!, spune Van Damme.
Bea 2 pahare şi iese. Păţeşte la fel şi revine cu aceeaşi scuză.
– Las-o bă, bolovanule, zice Arnold, ies eu şi să vezi ce-l sparg!
Bea 3 pahare şi iese… De afară se aude: “POC! POC!” La care Van Damme se apleacă spre Chuck Norris şi îi spune:
– Ai auzit, bă, boul ăla a călcat de două ori pe greblă!!!
.
* Ea: – Un sărut şi voi fi a ta pentru totdeauna!
El: – Mulţumesc pentru avertisment!
.
* La o toaletă publică în SUA, în dreptul pişoarelor se aflau, unul lângă altul, Cassius Clay şi Adrian Copilul Minune. În timp ce îşi făceau treaba, amândoi scuturau, la intervale scurte, din cap. Cassius Clay îl întreabă pe Minune, cu simpatie şi compasiune:
– Şi tu tot Parkinson?
– Nu, moşule, dar mă stropeşti în ureche…