Ce coșmaruri au de obicei femeile, spre deosebire de bărbați

Posted on by racoltapetru6

Bărbații și femeile sunt foarte deosebiți și când vine vorba de vise sau temeri ascunse. Cercetătorii canadieni au aflat cât de variate sunt coșmarurile, în funcție de genul persoanelor care suferă de această tulburare de somn.

cosmar

Psihologii de la Universitatea din Montreal au analizat aproximativ 10.000 de vise, dintre care 253 de coșmaruri și 431 de vise urâte. Coșmarurile sunt visele din care oamenii se trezesc în toiul nopții, iar visele urâte sunt cele care au un impact emoțional mai slab, deși neplăcut.

În urma acestei cercetări, analizând relatările subiecților despre visele avute, psihologii au înțeles că sentimentul dominant într-un coșmar nu este frica, ci tristețea, confuzia, dezgustul. De cele mai multe ori, femeile care au avut coșmaruri au vorbit despre violența fizică, scandaluri, răpiri și infidelitate. Prin urmare, tema comună este conflictul interpersonal.

În cazul bărbaților, coșmarurile au inclus scene de război, cutremure sau incendii, adică diferite dezastre, scrie Daily Mail. Tot ei visează mai multe insecte sau alți dăunători.

Cercetarea se bazează doar pe jurnale ținute de subiecți, nu pe chestionare formulate de experți. Psihologul Antonio Zadra spune că, deși nu sunt o boală în sine, coșmarurile pot afecta serios sănătatea oamenilor. Cei care au deseori această problemă, se tem să mai doarmă sau nu mai pot dormi după ce se trezesc noaptea, din cauza unui coșmar.

Potrivit psihologilor, toți oamenii visează, dar mulți uită ce au visat de îndată ce se trezesc. Cei care dorm mai profund își amintesc însă visele. Acestea au loc în faza de somn REM, care apare de 3-5 ori într-o noapte. Vestea bună pentru cei care au deseori coșmaruri este că acestea se pot trata. Există tehnici de vizualizare, care îi învață să schimbe scenariul visului așa cum doresc.

Deocamdată nimeni nu știe de ce oamenii visează și de ce au coșmaruri. Profesorul Zadra, care studiază de 20 de ani tulburările de somn, spune că o explicație este că visele sunt o formă de interpretare și de rezolvare a problemelor de peste zi. O altă variantă este că ele reflectă o disfuncție, o întrerupere a sistemului nervos.

Surse: Daily Mail, Universitatea Montreal

De ce se sărută oamenii?

Posted on by racoltapetru6

Cel mai simplu răspuns ar fi acela că oamenii se sărută deoarece se simt bine când fac asta. Însă pentru cei cu adevărat curioși, astfel de răspunsuri nu vor fi niciodată suficiente. Din categoria acestor curioși fac parte și filematologii, oameni de știință care studiază anatomia și evoluția istorică a sărutului.

de ce ne sarutam?Cel mai simplu răspuns ar fi acela că oamenii se sărută deoarece se simt bine când fac asta. Însă pentru cei cu adevărat curioși, astfel de răspunsuri nu vor fi niciodată suficiente. Din categoria acestor curioși fac parte și filematologii, oamenii de știință care studiază anatomia și evoluția istorică a sărutului.

Până acum, acești oameni de știință nu au explicat exact care sunt originile sărutului, însă au câteva teorii legate de acest subiect, constatând totodată modul în care suntem afectați fizic de de sărut.

Una dintre marile întrebări pe care și le-au pus oamenii de știință este dacă sărutul reprezintă un comportament învățat sau instinctual. Unii specialiști susțin că este vorba despre un comportament învățat ce datează din vremea strămoșilor noștri primitivi. Este posibil ca atunci mamele să fi mestecat mâncarea bebelușilor și să le-o fi transferat acestora direct de la ele din gură. Chiar după ce copiii dezvoltau dinți și puteau mesteca, este posibil ca mamele să fi continuat să își apropie buzele de obrajii copiilor pentru a-i alina.

Această teorie conform căreia este mai curând un comportament învățat este susținută de faptul că nu toți oamenii se sărută. Anumite triburi, susțin antropologii, nu au acest obicei. Mai exact, se pare că 10% din populația Globului nu obișnuiește a se săruta.

Pe de altă parte, există alți oameni de știință care nu împărtășesc acest punct de vedere. Ei consideră că sărutul este un instinct, ca urmare a faptului că și unele animale se sărută între ele. În timp ce majoritatea animalelor își freacă nasurile unele de altele ca gest de afecțiune, altele preferă să își apropie buzele unele de altele.

De exemplu, maimuțele bonobo găsesc o multitudine de scuze pentru a face schimb de salivă între ele. Se folosesc de acest obicei pentru a se împăca după certuri, pentru a se alina unele pe altele, pentru a crea legături sociale și uneori fac asta chiar fără a avea un motiv anume (așa cum facem și noi).

Astăzi, cea mai largă acceptată teorie referitoare la sărut este aceea că oamenii se folosesc de acest gest pentru a „mirosi” calitățile partenerilor. Atunci când fețele a doi indivizi sunt apropiate, feromonii lor „comunică” făcând schimb de informații biologice legate de posibilitatea celor doi parteneri de a avea urmași sănătoși. De exemplu, femeile preferă în mod inconștient bărbații care au un miros ce indică faptul că aceștia au gene din sistemul imunitar diferite de ale lor. Astfel, ele au șansele de a da naștere unor urmași cu un sistem imunitar mai puternic și cu mai multe șanse de supraviețuire.

Revenind la răspunsul simplu de mai sus, și acesta poate fi argumentat prin faptul că buzele și limba conțin terminații nervoase care în timpul sărutului ajută la intensificarea sentimentelor.

Sursa: Little Misteries

De ce sunt considerați mai atrăgători bărbații cu barbă?

Posted on by racoltapetru6

Bărbații care poartă barbă sunt considerați mai atrăgători, dar numai în anumite condiții. Cercetătorii au aflat în urma unui studiu când anume sunt femeile mai atrase de această înfățișare.

barba

În ultima perioadă, multe vedete, printre care și Brad Pitt sau David Beckham, au apărut în public purtând barbă, lansând astfel o nouă modă. Cercetătorii au aflat însă că că aspectul aparent neîngrijit nu este întotdeauna atrăgător.

În cadrul unui studiu, 1.453 de femei și 231 bărbați au fost rugați să dea note unui număr de 36 de bărbați rași sau cu barbă, pentru a spune astfel care li se pare mai atrăgător. Au fost în total patru experimente, realizate în condiții diferite, iar părerile subiecțiilor au fost de asemenea variate.

Astfel, spune Barnaby Dixson, de la Universitatea New South Wales, că femeile sunt mai atrase de bărbații cu barbă atunci când aceștia sunt o raritate, nu o modă. De exemplu, într-un bar unde bărbații sunt perfect rași, singurul bărbat cu barbă va fi considerat mai interesant și mai plăcut. De asemenea, într-un local plin cu bărboși, femeile vor fi atrase de un bărbat ras.

În concluzie, raritatea este mai interesantă ca moda. La fel se întâmplă și în natură, unde masculii cu caracteristici unice, deosebite, au mai multe șanse să se împerecheze.

Studii anterioare arătaseră că bărbații cu barbă sunt considerați mai agresivi, mai masculini, mai duri, dar și mai romantici.

Rezultatele acestei cercetări au fost publicate în revista Biology Letters.

Sursa: Daily Mail

De ce sunt oamenii superstițioși?

Posted on by racoltapetru6

În ciuda faptului că avem creieri bine dezvoltați, că beneficiem de tehnologii complexe și că ultimele secole au înregistrat mari progrese științifice, noi continuăm să fim superstițioși.

cosar

Superstițiile par să fi urmărit specia umană de-a lungul istoriei. Antropologul Claude Levi-Strauss a notat privitor la superstiții și credința în magie că ele „sunt atât de frecvente și de răspândite încât ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva ne confruntăm cu o formă permanentă și universală de gândire”. Chiar și în lumea modernă, superstițiile își pun amprenta pe viața cotidiană.

La baza superstițiilor este lipsa de control, susține Stuart Vyse, profesor de psihologie la Connecticut College și autor al cărții „Beliving in Magic: The Psychology of Superstition”. „În general, scopul este de a obține mai mult control. Când ceva important este în joc, iar rezultatul este nesigur, atunci intervin superstițiile care ne fac să ne simțim mai încrezători”, a declarat acesta.

Superstițiile, la fel ca oamenii care cred în ele sunt diversificate. De la atleți profesioniști care realizează anumite ritualuri sau poartă unele lucruri despre care cred că le aduc noroc, până la utilizarea talismanelor străvechi, tipurile superstițiilor pot fi diferite.

„Aveam un prieten în școală care credea că dacă părțile tăiate din unghiile sale sau ale familiei lui ar ajunge pe mâinile răufăcătorilor, aceștia le-ar putea vrăji. Așa că își strângea resturile unghiilor tăiate într-un bol special, iar seara când citea le rodea și le înghițea. L-am contactat 20 de ani mai târziu, iar el a declarat că încă mai are acest obicei, dar membri familiei refuză să îi dea resturile unghiilor lor”, a declarat Vyse.

Superstițiile legate de tăiatul unghiilor par să fie destul de des întâlnite. Chiar și artistul Pablo Picasso avea obiceiul de a-și păstra suvițele de păr și resturile unghiilor. Unele superstiții par atât de extreme încât ne fac să ne întrebăm dacă nu cumva persoanele care le practică nu suferă de tulburare obsesiv-compulsivă. Însă dovezile științifice nu sunt suficiente pentru a indica o legătură între superstiții și această tulburare.

Superstițiile afectează oameni diferiți în măsuri diferite, a explicat Vyse. „Femeile tind să fie mai superstițioase. În plus, oamenii care sunt mai anxioși, deprimați sau care nu cred că dețin controlul asupra sorții lor au mai multe șanse de a fi superstițioși”, a adăugat el.

Chiar și persoanele sceptice pot cădea pradă superstițiilor. „Dacă miza este mare, iar efortul implicat este scăzut, mulți oameni raționali vor spune că nu cred în superstiții dar că nici nu vor să riște. Însă un factor și mai important este socializarea. Dacă venim dintr-o familie superstițioasă, există mai multe șanse ca și noi să fim superstițioși”.

Dar studiile arată că nu doar oamenii sunt predispuși la superstiții, ci și animalele. Într-un experiment faimos din 1948, psihologul B. F. Skinner a demonstrat că a putut condiționa porumbei astfel încât aceștia să se comporte într-un anumit fel, determinându-i să creadă că acest lucru îi va ajuta să obțină mâncare de la un aparat automat (fenomenul s-a observat chiar și în situațiile în care mâncarea apărea la intervale de timp regulate).

În ciuda bazelor lor iraționale, superstițiile pot fi de ajutor în anumite circumstanțe. „În activități care implică talent (precum golful), superstițiile legate de noroc, pot îmbunătăți performanțele. Cu toate acestea, în măsura în care credința în noroc prelungește încercările oamenilor de a juca jocuri de noroc, sau credința în puteri supranaturale încurajează apelarea la persoane care vând astfel de servicii pe internet, superstițiile pot fi dăunătoare”, a declarat Vyse.

Sursa: Business Insider

De ce meteorologii greșesc de multe ori prognozele?

Posted on by racoltapetru6

Lipsa de exactitate a prognozelor meteo are implicații personale pentru oamenii din toată lumea. O nouă cercetare de la Universitatea din Tel Aviv prioritizează , pentru prima dată, motivele greșelilor de prognoză din diferite regiuni ale planetei, cuantificând cauzele – artificiale și naturale – pentru inexactitățile prognozelor meteo.

furtuna

În noaptea dinaintea misiunii din 1976 a Forțelor Israeliene de Apărare în timpul căreia au salvat peste 200 de ostatici din Entebbe, Uganda, profesorul Universității din Tel Aviv, Pinhah Albert, pe atunci directorul unității de prognoză a Forțelor Aeriene ale Israelului, a pus la dispoziție o informație care s-a dovedit critică pentru succesul operațiunii – condițiile meteorologice pe care cel mai probabil agenții aveau să le întâmpine în drumul spre baza răpitorilor. Dacă informațiile profesorului ar fi fost incorecte, misiunea s-ar fi putut încheia diferit, scrie site-ul cu articole științifice Science Daily.

Lipsa de exactitate a prognozelor are efecte personale pentru oameni din toată lumea, putându-i lăsa undeva singuri, fără umbrele, blocați de ninsoare sau în aeroporturi. Dar luând în considerare toată tehnologia existentă, de ce continuă meteorologii să dea greș?

Publicată în jurnalul științific Land, de profesorul Albert din departamentul de geoștiință a Facultății de Științe Exacte din Universitatea din Tel Aviv, pentru cercetare au fost folosite statistici regresionale bazate pe date colectate între 1979 și 1993, din zeci de mii de puncte de prognoză.

„Considerând experiența mea în prognoza meteo, falsitatea predicției vremii m-a deranjat mult timp”, a spus profesorul Albert. „De când m-am alăturat TAU (n.r. Universității din Tel Aviv) în 1982, am căutat un mod de a cuantifica factorii dominanți care cauzează erori în prognozare. Până acum, nu a existat nicio analiză cuprinzătoare asupra acestor factori. Au fost studiați separat, dar nu în combinație. Am decis să cuantific și să prioritizez factorii dominanți pentru regiuni diferite și să pun la dispoziție această informație valoroasă pentru comunitatea științifică a lumii.”

Astfel, potrivit analizelor statistice folosite de profesor, factori unici afectează prognozele meteo în Europa, Africa de Nord, Marea Mediterană, Asia și Asia de Est. Cei dominanți includ schimbarea solului (precum despădurirea bruscă), topografia, particulele din atmosferă și densitatea populației.

„De exemplu, când conducta națională de apă a Israelului trecea prin nordul Nagevului, în iunie 1964, a schimbat așezarea pământului”, a explicat profesorul Albert. „După o perioadă de timp relativ scurtă, deșertul se răspândea, afectând generarea de nori, precipitații și extreme termice. E dificil pentru meteorologi să încorporeze schimbări ca aceasta. Ca efect, astfel de schimbare de acoperământ al solului a alterat întregul climat local din Nagevul de Nord, iar modelele existente de prognoză au întâmpinat o dificultate de acomodare, ducând la predicții eronate”.

Cercetătorii au încorporat factorii dominanți într-o singură ecuație, iar apoi au monitorizat abilitatea modelului de a prezice corect condițiile lunare ale vremii în regiuni diferite de-a lungul a 15 ani. Profesorul Albert și echipa sa au creat și un tabel de „prioritizare a factorilor” – etichete aurii, argintii și de bronz, pentru a identifica factori dominanți și mai puțin dominanți pentru diferite regiuni din lume.

De exemplu, au descoperit că în estul Mediteranei, particulele din atmosferă sunt cea mai importantă cauză a deficiențelor de prognoză, urmate de schimbarea solului.

„Singurul instrument pe care meteorologul îl are este modelul său, iar singura alegere pe care el sau ea o are este să privească la diferite modele, fiecare dintre ele având puncte forte și slabe”, a mai spus profesorul. „Câteva sute de grupuri de cercetare încearcă să îmbunătățească tot timpul modelele de prognoză. Grupurile acestea caută și să îmbunătățească predicțiile de schimbare a climatului și de încălzire globală. Studiul nostru le oferă informații despre subiectele potrivite de cercetare de tratat pentru fiecare regiune”.

Profesorul Albert continuă să investigheze factorii care afectează calitatea prognozelor meteo, sperând să găsească noi metode de a îmbunătății modelele pentru vreme și climat.

Sursa: Mediafax