Cu pași lenți sau mai cu vlagă,
Cum îți șade ție-n snagă*,
Exultăm c-ai sosit iară,
Așteptată primăvară.

Bine ai venit, surată!
Că de când ai fost plecată
Am mai pus, cu greutate,
Încă un an în etate.

Tu ne-aduci împrospătarea,
Renăscând toată suflarea
Și-mpărțind raze de soare
Transmiți naturii vigoare.

Florile-au venit cu știrea
Păsări ți-au prezis venirea,
Iarba a-ncolțit semeață
Iar ceața-i tot mai răzleață.

Oamenii ți se înclină,
Ies în grupuri la lumină
Să te-admire înc-o dată,
Primăvară așteptată.

* Snagă – fire, nărav, patimă