Trebuia să fie o epigramă…

… dar nu mi-a ieșit. Nu că n-aș fi avut pe cine mușca, dar nu mi s-au legat cuvintele și n-au venit rimele potrivite. Altfel, subiecte ar fi doldora, începând de la spitalul de 100 de milioane de euro care ni se promite de primărița bucucureșteană, mergând până la președintele care-și ascunde locația concediului sau la ajutoarele promise de premierul Cioloș pentru românii care revin în țară pentru a-și deschide o afacere. Toate astea, și încă multe altele, ar fi motive bune de răsu-plânsu națiunii.

Am încercat toate metodele cunoscute pentru a le integra într-un vers rezonabil. Cea mai bună soluție a fost întotdeauna cafeaua și țigara aferentă, dar creierul n-a reacționat ca de obicei. Nici bărbieritul lent nu a dat rezultate. Ce să mai vorbesc de baia în cadă, în care mai degrabă am adormit de data asta decât să-mi vie vreo idee. Ultima soluție era meditația pe timpul nopții, pe care o evit pe cât posibil, dar și asta m-a dezamăgit, chit că mi-a furat o oră din somn. Mare sacrificiu, făcut cam rar!

Trebuie să recunosc că de data asta am dat greș. O fi ceva în neregulă, probabil că mă macină unele probleme și mintea îmi stă în altă parte. Sau poate că muza mea a băut mai mult ca mine! 🙂
Așadar, azi nu mușc pe nimeni, dar vă salut pe toți, că sunteți oameni buni!