Racolțisme (52)

* Cu cât sunt mai întortocheate căile vieții, cu atât sunt mai merituoși cei care le dau de capăt.
* Toți oamenii se nasc cu aripi, dar majoritatea le pierd când devin adulți.
* Mai degrabă-l cucerești pe omul vrednic cu sclipirea din ochii tăi, decât cu strălucirea diamantului de pe deget.
* După consumul exagerat de alcool, toate ideile care-ți vin sunt aburite.
* Cine pretinde că îi plac surprizele, e clar că-i obișnuit numai cu din acelea plăcute.
* Când soarele e ascuns de nori, îți revine ție sarcina să înseninezi ziua.
* E cât se poate de firesc ca oamenii să se mai și certe, dar e anormal ca ei să rămână învrăjbiți.
* Dacă nu ți se deschide o anumită ușă, nu dispera; mai sunt nenumărate uși la care poți să bați.
* Ca să înveți a zbura, e recomandabil să stai în preajma celor care au aripi.
* Trebuie să știi cum să cazi pentru a reuși să te ridici mereu.
* Dacă în căutările tale nu păstrezi ochii larg deschiși, poți să treci pe lângă paradis fără să-ți dai seama.
* Oamenii se iubesc din instinct și se urăsc când instinctul li s-a viciat.
* Timpurile se schimbă continuu: ce a fost nepotrivit ieri, azi poate deveni normal, iar mâine să fie obligatoriu.
* Pe omul harnic îl prinzi rar la sărbătoare, pe cel leneș îl vezi petrecând tot timpul.
* Pământul e planeta pe care se cultivă suflete pentru lumi mai bune, iar la triere, multe vor fi redate spre reciclare.
* Cu cât încerci să ajungi mai departe, cu atât ești mai vânat de cei care te urmăresc.
* Nu aduna bunuri cu ambele brațe, de unul ai nevoie ca să întinzi mâna celorlalți.
* Omul creativ e precum pomul rodnic: are nevoie de sprijin pentru a nu-l doborî povara roadelor.
* Indiferent pentru ce ai aprins o lumânare, e de datoria ta să o veghezi până se stinge.
* Toată lumea vrea să ajungă cât mai sus, însă foarte puțini se gândesc cum or să coboare.
* Învață cum poți să-i ajuți pe alții și astfel vei afla cum să te ajuți și pe tine.
* Când ți se spune că măcar ești sincer, ai putea deduce că în rest ai numai defecte.