Pot spune din nou că sâmbătă 16 iulie a fost cea mai frumoasă zi din viața mea. E foarte probabil să mai fi afirmat acest lucru, dar de fiecare dată parcă s-a mai adăugat ceva la ea, bucurii mai mari sau mai mici pe care le-am simțit cum îmi inundă sufletul și mă fac să simt euforia unor împliniri prețioase. Cea mai importantă a fost reușita unei lansări de carte în orășelul meu natal, Seini. A opta, în opt ani de zile, toate prin efortul și sprijinul esențial al primăriei, a doamnei primar Gabriela Tulbure, a neobositului moderator, domnul Dan Skorka și a mult prețuitei noastre președinte al cenaclului literar ”Sub semnul lui Eminescu”, doamna Betty Kirchmajer. E vorba de lansarea ultimului meu roman: ”Pe urmele tatălui”, un thriller polițist apărut la Editura SIONO.

Acum, după ce impresiile mi s-au mai sedimentat, pot să-mi amintesc cu dulce nostalgie de această frumoasă manifestare, cu distinși oaspeți și invitați. Mă refer la reprezentantul editurii bucureștene, domnul Radu Prodan, care e la cea de-a doua lansare seineană a cărților mele. M-a impresionat vizita distinsului deputat, Gabriel Zetea, care, pe lângă aprecierile călduroase despre cultura și susținerea pe care o are ea în orașul nostru, m-a surprins foarte plăcut cu un dar de excepție: o sticlă frumoasă cu horincă din cea mai bună calitate. Cel puțin la fel de prețios a fost și cadoul oferit de îndrăgita noastră primăriță: un tablou cu membrii cenaclului nostru, pe care l-am așezat deja în centrul vitrinei cu cele mai îndrăgite amintiri.

Toți invitații au fost prețioși și mi-au transmis căldura și susținerea lor pentru scrierile mele, la microfon sau când ne-am strâns mâinile. Îmi răsună încă în minte cuvintele emoționante ale doamnei Ioana Kadar, inspector școlar, scriitor, poet și pictor; ale doamnei Betty Kirchmajer, care este și membru USR; ale vecinului și prietenului meu, preot și poet, Gheorghe Pop; ale simpaticei doamne prof. Lola Cosma; ale doamnei prof. Camelia Bogdan și, nu în ultimul rând, ale prietenei și colegei de condei, poeta Maria Filipaș, care mi-a oferit și o floare minunată. Le-am mulțumit tuturor la microfon, o fac și pe această cale, deși simt că prezența lor a valorat mai mult decât recunoștința mea din tot sufletul. Prin ei mi-am încărcat spiritul cu energie și inspirație pentru încă un an, când sper să ne reîntâlnim la o altă lansare, după care să pot zice iarăși cu mâna pe inimă că a fost ”cea mai frumoasă zi din viața mea”.

Nu pot să omit că la reușita zilei a contribuit și câștigarea Cupei Seini la șah, după trei ani în care am dus dorul concursului. Sunt foarte mândru de acest succes, mai ales că am avut parte de competitori tineri, cu mult potențial, veniți din Viile Apei. Îmi place să cred că vom avea șahiști buni și peste câțiva ani, așa cum s-a dovedit și până acum. Le trebuie doar antrenament, perseverență și multă răbdare. Frumoasa cupă și medalia este alături de tabloul pomenit mai sus, în vitrina pe care o am toată ziua înaintea ochilor. Ele reprezintă stimulente care îmi demonstrează că nu sunt singur și merită să muncesc zi de zi pentru a nu-mi dezamăgi seinenii.