Vreau să te văd, iubito, la răsărit de soare,
Pășind pe raze blânde, gingașă precursoare
A zilei ce se naște ca o promisiune:
Că-mi vei stârni și astăzi aceeași pasiune.

Vreau să te simt, așijderi, în fiecare boare,
Cu o revigorare și un parfum de floare,
Zeiță a naturii ce cu puteri depline
Prepari dorul din sânge și mi-l pulsezi în vine.

Cu vocea de sirenă vreau să-mi răsfeți urechea,
Menită să m-asigur că tu îmi ești perechea.
Îmi e destul auzul care să mă convingă
Că uniunea noastră mereu o să învingă.

Vreau să te cred, femeie, în orice afirmare,
Ca pe-o judecătoare în care am crezare,
Și pășind peste ape sau pe-un covor de frunze,
Să merg cu tine-alături până în albe pânze.

Vreau să-mi rămâi, iubito, eternă alinare.
Cu-atingeri măiestrite, nicicând cu delăsare,
Să-ți fiu pe veci discipol și rob cu normă-ntreagă,
Iar tu divinitatea care să mă-nțeleagă.