Ceapa… mai scumpă decât aurul!

Posted on by racoltapetru6

A fost odată un om căruia îi plăceau călătoriile și aventurile, pe nume Saul Visătorul. Într-o zi, un înțelept rătăcitor i-a povestit despre o țară în care nu era cunoscută ceapa. „Nu au ceapă?”, a exclamat Saul Visătorul. „Cum pot să se bucure de mâncare fără ceapă? Trebuie să merg într-acolo și să-i fac să afle despre acest minunat aliment”.

Fără să mai stea mult pe gânduri, și-a încărcat căruța cu ceapă și a dat bice calului. După o lungă călătorie, a ajuns în cele din urmă în țara despre care îi vorbise înțeleptul și s-a îndreptat direct către palatul imperial, unde a fost primit de însuși împăratul.
„Maiestate, îți aduc o nouă plantă, care are calitatea unică de a îmbunătăți gustul oricărui fel de bucate. A o gusta reprezintă un deliciu pentru cei cunoscători. Te îndemn să o încerci cât mai repede.”
„M-ai făcut curios”, a răspuns împăratul. „Voi gusta din planta ta, dar te avertizez că dacă este dăunătoare îți vei pierde capul”.

Dineul la care urma să servească ceapa s-a transformat într-un eveniment oficial, la care au fost invitați toți curtenii, miniștrii și nobilii din imperiu. Felurile de mâncare, gustate mai întâi de către Saul Visătorul, au fost puse în fața tuturor invitaților și a aleșilor oaspeți. Reacția față de ceapă a fost nemaipomenită. Gustul, mirosul și suculența cepei au fost ridicate în slăvi de toată lumea. Împăratul i-a cerut imediat lui Saul să îi dea întreaga încărcătură din căruță și i-a dat în schimb greutatea cepei în aur.

Imagini pentru poze cu ceapa

Atunci când Saul s-a întors în satul său, un comitet de cetățeni de seamă l-au primit în mod festiv și l-au felicitat pentru succesul lui. Vreme de mai multe ore, Saul Visătorul a povestit despre splendorile și minunățiile văzute în acea țară îndepărtată, în care aurul valora la fel de mult precum ceapa.

Unui om strecurat prin mulțimea de ascultători, numit Kolbojnik, care visa de când se știa să ajungă bogat, i-a trecut prin cap o idee măreață, despre cum ar putea să câștige o comoară mult mai mare decât Saul Visătorul. Usturoiul! Nu era acesta nu doar mai de preț, dar și infinit mai gustos și mai aromat? De ce să nu strângă câțiva saci cu această delicatesă și să îi ducă în acea țară îndepărtată? Dacă lui Saul îi dăduseră aur în schimbul cepei, el ar fi putut să primească diamante pentru usturoiul său. Kolbojnik și-a încărcat căruța cu usturoi și a pornit în grabă către vestita împărăție.

La fel ca și Saul, de îndată ce a ajuns la destinație, a cerut să fie primit la palatul regal. Și, așa cum se aștepta, usturoiul a fost și mai lăudat decât ceapa. Împăratul s-a sfătuit vreme îndelungată cu consilierii săi despre ce răsplată să îi dea nobilului oaspete. După părerea lor, aurul nu era îndeajuns de valoros pentru o asemenea delicioasă plantă, un fel de mâncare care i-ar fi încântat chiar și pe Dumnezeu și îngerii săi. În cele din urmă, s-au hotărât să îi ofere străinului cel mai prețios lucru pe care îl aveau.
În acest fel, Kolbojnik s-a întors acasă cu… cinci saci de ceapă!!! 😀

Autor necunoscut

Șapte cepe la un leu

Posted on by racoltapetru6

Știu… știu că iar vorbesc despre mâncare, dar măcar asta-i de post! Ceapa-i ieftină anul acesta și e bine să profităm de ocazie. Ieri a fost zi de piață în Seini, ocazie cu care am primit șapte cepe pentru un leu. Mai rămâne să fac rost de slănină și/sau jumere, iar apoi să mă ospătez, că eu nu postesc decât miercurea și vinerea. Să mai zică oarecare că nu m-am pricopsit!

Îmi amintesc cât de mult prețuiam ceapa pe vremea când eram la internatul școlii. Aveam un coleg mai răsfățat care primea câte 2-3 colete cu alimente de la părinți și nu prea-i plăcea să împartă cu ceilalți. Odată a primit câteva cepe frumoase, din care a lăsat vreo două să încolțească. Le scotea în fiecare zi și ne lăsa să i le admirăm, dar cei mulți dintre noi le mâncam din ochi și ne gândeam cu ciudă că-i păcat să se zbârcească bunătatea de legumă în timp ce stomacurile noastre chiorăiau de foame. Altă dată, diriginta noastră l-a trimis pe un coleg să aducă o ceapă de la bucătărie, ca să ne arate pe viu din ce e compusă. Tovarășa profesoară de biologie a desfăcut-o tacticos, strat cu strat, explicându-ne caracteristicile și valoarea ei nutritivă, în timp ce nouă ne lăsa gura apă și ne gândeam dacă o să avem norocul la o bucățică.

Eheeei… acasă era raiul pe pământ în domeniul alimentar! Mama ne tăia câte o ceapă întreagă într-o farfurie și, după ce adăuga câteva picături de ulei de floarea soarelui făcut în casă, plus un vârf de cuțit de sare grunjoasă, ne ospătam cu mare poftă toată familia. Parcă era mult mai bună ceapa de pe vremuri și nu ne plângeam niciodată precum că ne-ar ustura. E drept că și tehnica de preparare diferea, leguma fiind bătucită bine într-un tifon înainte de a fi tranșată. Plus că le foloseam numai pe cele din producție proprie. Nici nu era de conceput ca cineva să cumpere ceapă, în acele vremuri; ar fi fost o mare rușine și o dovadă de nechibzuință.

Acum mă uit la cele șapte cepe – câte una pentru fiecare zi a săptămânii – și mă gândesc cu ce să le asortez. Nimeni nu le mai mănâncă goale și au devenit prea banale pentru mulți dintre noi. Le înlocuim chiar și iarna cu roșii ori castraveți de seră sau din import, ca nu cumva să mirosim sau să ne lăcrimeze ochii. E bine, însă, ca în fiecare anotimp să folosim legumele și fructele carateristice sezonului. Iarna e timpul cepei, a usturoiului și a murăturilor. Să profităm de ele, că organismul le așteaptă.

Ajutorul dat de alimente în diferite situaţii (I)

Posted on by racoltapetru6

* Ştiaţi că două pastile cu ulei de peşte zilnic, impulsionează creierul copiilor să se dezvolte în trei luni cât s-ar dezvolta în trei ani?

* Un studiu realizat de cercetătorii italieni asupra populaţiilor din sudul Europei arată că există o proporţie inversă între frecvenţa utilizării cepei în alimentaţie şi riscul de apariţie a mai multor forme de cancer: bucal, esofagian, colo-rectal, laringian, de sân, de prostată, renal. La fel ca usturoiul şi prazul, ceapa prezintă capacitatea de a acumula seleniu din sol, o substanţă protectoare împotriva apariţiei cancerului. Consumul de ceapă (cel puţin jumătate de ceapă crudă pe zi) a fost asociat, într-un studiu francez, cu reducere de cel puţin 50% a riscului de apariţie a cancerului de stomac, dar şi cu reducerea semnificativă a incidenţei cancerului de sân.

* Sucul de morcov este un preţios ajutor al celor care suferă de digestie dificilă sau lipsa poftei de mâncare. Morcovul este bogat în substanţe anti-oxidante ca vitamina A, dar şi alte vitamine şi minerale, atât de necesare organismului uman. O cură de zece zile cu suc proaspăt cicatrizează rănile făcute de ulcer şi îmbunătăţeşte vederea, mai ales a celei pe timp de noapte.

* Un consum moderat de bere poate îmbunătăţi funcţiile sistemului cardiovascular.

* Sunt mai mult de 20. 000 de feluri de bere.

* Singurul aliment ce nu se deteriorează este mierea.

* În secolul al XVI-lea, în Anglia, berea făcea parte din micul dejun.

* Consumul zilnic a trei ceşti de cafea sau a şase ceşti de ceai îmbunătăţeşte capacitatea de memorare a femeilor în vârstă, dar nu are nici un efect asupra memoriei bărbaţilor, potrivit unui studiu realizat în Franţa, care a fost publicat în revista medicală Neurology. Cercetătorii au examinat legătura dintre consumul de cofeină şi performanţele intelectuale “cognitive” (memorie, limbaj, logică). Cauza pentru care cofeina influienţează doar memoria femeilor ar putea fi metabolizarea în mod diferit a cofeinei de către bărbaţi sau o interacţiune hormonală, este concluzia medicilor.

* Cafeaua: multe studii susţin că este o sursă de antioxidanţi şi scade riscul de diabet, ceva din boabele ei scade incidenţa cirozei şi bolilor pancreasului.

* Vinul roşu este un ingredient esenţial pentru a ne menţine în formă, se ştie de mult timp că ajută la prevenirea cancerului şi la protejarea arterelor. Unele studii arată însă că există un antioxidant care se găseşte în strugurii roşii đin care se face vinul, numit resveratrol. Acesta îmbunătăţeşte anduranţa muşchilor, reduce afecţiunile gingiilor şi apariţia bolii Alzheimer.

* Cei care îşi încep ziua cu două ouă la micul dejun pierd de două ori mai multe kilograme decât cei care ţin diete drastice, susţin nutriţioniştii de la Universitatea de Medicină din Louisiana (SUA), într-un studiu efectuat pe o mie de femei obeze. Succesul oului este determinat de conţinutul bogat în cele mai bune proteine, ceea ce conferă aceeaşi energie ca şi mâncatul unei fripturi, dar are un număr mult mai mic de calorii. Şi asta, indiferent de modalitatea de preparare.

* Merele, nu cofeina (cafeaua), sunt mai eficiente să ne trezească dimineaţa.

* Dieta naturistă presupune şi multe reguli pe care mulţi oameni nu le pot urma. Cu toate acestea, dacă încercăm să ne apropiem cât mai mult de acestea vom observa, în timp, îmbunătăţiri. Iată care sunt regulile mai sus-menţionate: Consumă cel puţin doi litri de lichide pe zi; nu trebuie să bei lichide în timpul mesei; nu se recomandă să consumi multe feluri de mâncare la o masă şi ai grijă cum le combini; vinul de ţară se bea cu moderaţie cu o jumătate de oră înaintea mesei; fructele trebuie mâncate înaintea celorlalte alimente, pentru a asigura o digestie mai bună; Este bine ca fiecare să consume alimente din ţara în care s-a născut; de exemplu noi, românii, am putea să înlocuim lămâia cu cătina albă; produsele din cereale trebuie consumate fără să le distrugem principiile nutritive prin modul de preparare; vitaminele sintetice realizate chimic nu îşi îndeplinesc rolul la fel de bine ca cele naturale, deci trebuie înlocuite.

* În ultimul timp, studiu după studiu arată beneficiile ciocolatei: conţine antioxidanţi care previn anumite tipuri de cancer, iar anumite substanţe pot chiar să prevină demenţa. Consumaţi ciocolata cu cel mai mare conţinut de cacao. Cea care are prea mult zahăr face mai mult rău decât bine.

* Un espresso are mai puţină cafeină decât o ceaşcă de cafea.

* Treizeci de grame de fistic zilnic ne feresc de riscul de a ne îmbolnăvi de boli cardiovasculare sau infarct, accident cerebral sau embolii, susţin cercetătorii de la Universitatea de Medicină din Pennsylvania (SUA). Pe lângă fistic, nucile, migdalele şi alunele de pădure neprăjite reduc atât nivelul colesterolului rău, cât şi a grăsimilor nesănătoase din arterele sanguine. Studiul, efectuat pe trei mii de adulţi, timp de cinci săptămâni, a micşorat nivelul colesterolului şi a trigliceridelor cu până la 30%, reducând astfel riscul de formare a cheagurilor de sânge care blochează arterele.

* Consumul exagerat de şuncă poate afecta plămânii, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători americani din cadrul Universităţii Columbia, New York. Şi asta din cauza faptului că şunca, slănina şi alte produse din carne afumată conţin nitriţi utilizaţi pe post de consrvanţi. Persoanele care au consumat produse din carne afumată de cel puţin 14 ori pe lună au prezentat de două ori mai multe riscuri de a face bronşită şi emfizem, boli care produc îngustarea căilor respiratorii şi obstrucţionarea fluxului de aer. În plus, persoanele care mănâncă şuncă de cel puţin cinci ori pe săptămână prezintă cu 60% mai multe riscuri de a dezvolta cancer la vezica urinară, faţa de cei care mănâncă mai rar acest produs.

* Pentru a şti care sunt alimentele care ajută organismul să-şi refacă forţele, trebuie să cunoaştem câteva dintre acele legume şi fructe care, nepreparate, ne oferă vitaminele de care avem nevoie. Trebuie ţinut cont de faptul că excesul alimentar duce la obezitate, boli şi îmbătrânire prematură, iar toate acestea pot fi evitate. Deci iată ce trebuie să mâncăm pentru a nu mai ajunge în vecinătatea farmaciilor. Pentru vitamina A: morcovul, roşiile, spanacul, salata, pătrunjelul verde, ceapa verde, mărarul, adică legumele galben-portocalii şi verde închis. Alimentele bogate în vitamina E sunt: germenii de cereale, uleiurile presate la rece din soia, porumb, floarea-soarelui, măsline. Vitamina C au: citricele, ardeiul gras, hreanul şi măceşul. Una din cele mai mari concentraţii de vitamina C o are pătrunjelul verde. Calciu găsim în: iaurt, lapte, telemea, nuci, morcovi, varză, gulie, mere. Pentru fier trebuie să mâncăm: spanac, gălbenuş, cacao, stafide.

* Regimul alimentar mediteranean, bogat în uleiuri vrgetale şi peşte, este la fel de benefic pentru persoanele care suferă de maladii cardiace ca şi regimul alimentar foarte strict, sărac în grăsimi, este concluzia Asociaţoiei Americane de Cardiologie. Dieta mediteraneană constă în consumul mărit de fructe, vegetale, seminţe şi peşte, cantităţi mici de carne roşie şi o cantitate relativ mare de grăsimi provenind din uleuiri de măsline şi nuci. Prezenţa acidului gras omega 3, prezent în cantitate mare în aceste alimente limitează crizele cardiace sau accidentele cerebrale. Dieteticienii au recomandat tuturor bolnavilor să consume zilnic o cantitate maximă de 200 de grame de colesterol, iar procentul zilnic de calorii provenind din grăsimi să fie limitat la 30%.

* Trebuie să zdrobiţi usturoiul înainte de a-l găti sau mânca, pentru a-i păstra proprietăţile anticuagulante, utile în prevenirea bolilor cardiovasculare şi a emboliilor (astuparea arterelor cu un cheag de sânge). Alicina este enzima din usturoi care împiedică formarea trombilor de sânge. Cercetătorii de la Universitatea din Cuyo, Argentina, au comparat efectul anticuagulant al usturoiului gătit întreg sau zdrobit. Rezultatul: copt sau fiert, usturoiul îşi păstrează efectul anticuagulant mult mai mult dacă este zdrobit înainte de a fi pus în mâncare. Important este ca perioada de fierbere să nu depăşească trei minute, şi să nu fie gătit la microunde, deoarece îşi pierde toate proprietăţile curative.

* Beneficiile unui anume compus din boabe de cacao sunt atât de mari, încât acesta poate rivaliza cu penicilina şi anestezicele, susţine o echipă de cercetători americani care şi-au publicat un studiu amplu în revista Chemistry&Industry. Ingredientul cu pricina se numeşte epicatechină şi poate reduce riscurile de apariţie a unor boli grave, precum infarctul sau insuficienţa cardiacă, a indicat Norman Hollenberg, profesor de medicină la Şcoala de Medicină Harvard.