Dă-mi o petală din inima ta,
Trimite-o prin buzele tale,
De dulce mireasmă mă vreau a-mbăta
Și-apoi să-ți aduc osanale.
.
O rază din sufletul tău mai aștept,
Printr-o privire senină,
Căci fără de tine eu nu sunt complet,
Cum nu e ziua fără lumină.
.
Picură-mi zilnic din dragostea ta,
Căci mi-e însetată iubirea,
Din vraja lichidă mereu aș gusta,
Simțind că ating nemurirea.
.
Revarsă gânduri către mine,
Prin șoapte dulci, mângâietoare,
Să știu cum pot să îți fac bine
Și când să-ți dăruiesc o floare.
.
O vorbă să spui, un semn doar să-mi dai
Și inima mea îți revine,
Căci toate le meriți și poți să le ai,
De vrei să contopim două destine.

Am văzut căzând o stea,
Mi-am pus pe loc o dorință,
Dar prea mulți oameni i-au văzut căderea
Și prea multe dorințe s-au contrazis,
Așa că fiecare a rămas dezamăgit,
Iar doleanța s-a pierdut în Univers.
.
Sunt prea puține stele căzătoare
Iar noi suntem mulți aspiranți,
Fiecare cu speranțe nespuse,
Care așteaptă steaua lor,
Dar ea se prăbușește confuză
Și se stinge fără folos.
.
De câte ori văd o stea căzătoare,
Îmi doresc să mă iubești doar pe mine,
Însă deodată cu mine o văd și alții,
Care năzuiesc aidoma la inima ta,
Iar steaua ascultă și plânge căzând,
Știind că a murit fără folos.
.
Aștept cu răbdare o stea doar a mea,
Să-i văd doar eu venirea spre Pământ,
Numai mie să-mi audă dorința-mi fierbinte,
Să se bucure că moare cu rost
Și prin sacrificiul ei luminos
Să ne-ncununeze cu iubire veșnică.

Sămânţă fiind, eram însetat de viaţă şi am îmbrăţişat-o cu o poftă nestăvilită;

Când m-am născut am respirat cu lăcomie aerul ce mă împresura,

Mi-era o sete imensă de mamă şi o sorbeam picătură cu picătură,

Mi-erau dor de sunete şi urechile îmi vibrau de plăcere,

Mi-era o sete de imagini necunoscute încă, şi am deschis ochii să le admir,

Tânjeam după mângâieri delicate şi nu mă mai săturam de ele;

Apoi mi-a fost sete de mişcare şi am început să merg,

Dorinţele mă năpădeau şi mă-ndemnau să comunic,

Setea nestăvilită de cunoaştere mă-mpingea să întreb mereu,

Mi-era foame de litere şi am învăţat să le cunosc,

M-am hrănit şi adăpat din izvorul Educaţiei

Şi totuşi mi-e sete şi foame mereu,

De iubire, de viaţă şi de tot ce încă nu cunosc,

Iar când va fi să-mi vină sfârşitul implacabil

Voi sorbi şi din el cu setea-mi neostoită.

O,barzi moderni ce căutaţi expresii

Cu complicate înţelesuri şi impresii,

Puteţi voi oare să vă coborâţi puţin,

Să vă-nţeleagă lumea pe deplin?

Cu toţii ştim că sunteţi erudiţi,

Prin noi hiperbole o dovediţi,

Dar din imensa voastră măreţie,

Noi aşteptăm o simplă poezie.

Fără cuvinte ce ar genera confuzii

Şi provocănd un doct la mari concluzii,

Vrem doar o poezie să ne-ncânte,

Ce orişice român poate s-o cânte.

În muzică de dans sau o romanţă,

Să-i dea în viaţă o nouă speranţă,

Şi fredonând-o,singur sau în cor,

Să-şi potolească inima de dor.

Lăsaţi cuvintele întortocheate

Şi treceţi iar la rimă şi la fapte

Pe înţelesul fiecărui om,

Căci sentimentele-s la unison.

Să curgă poezia,să mângâie destinul,

Să se-mpreune rima,să susure vinul,

De versuri muzicale s-avem audiţii,

Să cânte marea masă,precum erudiţii!

Am nevasta bautoare/Insa e frumoasa tare/Nu prea stie sa gateasca/Dar ii place sa iubeasca.

Cuafura,manichiura/Masajul si pedichiura/Ii provoaca mare stres/E un lucru de-nteles.

Cu muncitul nu le are/Da-i mare cheltuitoare/Si-o-ndrageste tot orasu/Si primaru si postasu.

Si laptarul ne aduce/Laptele mai des,mai dulce/Lumea-i mai respectuoasa/Ma cauta des pe-acasa.

Chiar si seful imi zambeste/Si la munca ma-mboldeste/La ore suplimentare/Ca sa am salar mai mare.

Mi-e sotia-ncantatoare/Tare intelegatoare/Ca am slujba foarte grea/Si nu ma ocup de ea.