Cea mai nouă teorie științifică demonstrează cu ajutorul fizicii cuantice că moartea nu există și că moartea nu este punctul terminus al călătoriei sufletului, ci ne așteaptă o călătorie lungă.
„Multiversul” ne așteaptă
Prin observații ce țin de fizica cuantică s-a ajuns la noțiunea de „lumi multiple” sau „multivers”, în loc de „univers”. Noua teorie care demonstrează că moartea nu există are la bază conceptul de biocentrism.
Străvechiul „pom al vieții”, care arată că ce este în Cer, așa și pe Pământ
Adică există un număr infinit de universuri și tot ceea ce este posibil să se întâmple are loc în unele dintre acestea. Iar ceea ce nu este posibil să se întâmple este doar moartea. Toate aceste multiple universuri există simultan și, indiferent ce se întâmplă într-unul dintre acestea, „acțiunea” se continuă în celălalt.
Podul Einstein-Rosen, calea de legătură între universuri
Dacă un corp este distrus într-un univers, nucleul energetic de 20 de wați, măsurat științific, care a făcut creierul să funcționeze ca un computer nu se stinge odată cu trupul. Se știe de ani mulți că „energia nu se distruge, se transformă”, iar „fântâna energo-informațională” a creierului, cum au numit cercetătorii cei 20 de wați, transcede într-un nou univers.
Timpul și spațiul, „instrumente pentru creier”
Un experiment publicat recent în „Science”, arată comportamentul unei particule ce trebuia să treacă simultan prin două separatoare de fascicule. Particula a trecut prin primul separator de fascicule. Cât timp aceasta a petrecut în separator, un observator oarecare se poate decide să funcționeze comutatorul celui de-al doilea separator, pornindu-l sau oprindu-l. Ceea ce observatorul a decis la acel moment, a determinat particula să se comporte într-un anume fel, să treacă mai departe sau să mai aștepte. Indiferent de alegerea pe care a făcut-o observatorul, particula este cea care experimentează opțiunile. Ideea e că manifestarea energiei transcede ideea clasică de timp și spațiu. Gândiți-vă la cei 20 de wați de energie ca la un holoproiector care afișează rezultatele experimentului pe un ecran. Indiferent dacă observatorul a oprit sau a pornit al doilea separator de fascicule, holoproiectorul rămâne activat de aceeași baterie de 20 de wați. Conform Biocentrismului, spațiul și timpul sunt doar instrumente pe care creierul uman, „bateria de 20 de wați”, le folosește ca să aranjeze într-o formă accesibilă informațiile primite. Mintea are nevoie de ele. „Bateria” nu, doar le procesează la un moment dat, dar funcționarea ei categoric nu depinde de timp și spațiu.

Legătura Cer-Pământ
Vorba lui Einstein: „Oamenii ca mine știu că diferența între trecut, prezent și viitor nu este decât o iluzie perpetuată de încăpățânarea umană”. Orice se întâmplă cu trupul uman, „bateria” este cea care va experimenta trecerea prin „al doilea separator de fascicule”. Aici intervine Multiversul. Într-un univers, trupul poate să moară, dar simultan, în alt univers, el poate continua să trăiască. Practic, ceea ce au descoperit cercetătorii acum, în trecut se numea Pomul Vieții, a cărui filosofie se regăsește în toate culturile antice. Este Thorul, „legătura Cer-Pământ”, care constituie calea prin care „fântâna nemuritoare de energie”, „bateria de 20 de wați” purtătoare de infoenergie, sare dintr-un univers în altul. În știință, Thorul poartă denumirea de Podul Einstein-Rosen. De fapt, sunt mai multe poduri, fiecare către alt univers, care unește „găurile negre”. Conform acestei teorii, universul în care ne aflăm se află în interiorul unei găuri negre, care există în interiorul altui univers și tot așa.
Sursa: „Graiul Maramureșului”