Dragii mei puișori, nu mai avem multe ore împreună și o să ne despărțim, probabil pentru totdeauna. V-au crescut aripile, eu am încercat să vă învăț a zbura, iar voi o veți lua încotro vă duce mintea și puterile. Unii vor ajunge departe, în timp ce alții, din cauza direcției greșite și a oboselii, se vor opri din zbor, mulțumindu-se cu ce găsesc la aterizare. Astăzi nu o să vă supun la teste din materia predată, ci din marea școală a vieții pe care vă pregătiți să o înfruntați. Întrebarea este unică și banală, nu e grea, dar răspunsul va fi răsplătit cu o notă în catalog. Așa că, vă rog să vă concentrați și să-mi spuneți, cu argumente concrete, ce vreți să vă faceți după terminarea studiilor.

Ionescule, cu tine încep.

– Domnule profesor, eu vreau să ajung inginer în construcții, cum e și tata. După cum știți, sunt un elev bun la învățătură și sunt sigur că la fel voi fi și în meseria aleasă. Toți cei din familia mea au ridicat blocuri, vile, case și instituții importante, prin care au contribuit la frumusețea localităților și confortul clienților.

– Un vis firesc și frumos, măi Ionescule. Pentru asta am să-ți dau o notă bună, adică 9. Urmezi tu, Mitică.

– Eu m-am gândit să mă fac antreprenor în infrastructură. Vedem cu toții că industria, economia și chiar agricultura se bazează pe autostrăzi și șosele moderne, căi ferate de calitate și o întreținere pe măsură. Până acum nu le-am avut, dar sper să fac parte din generația care le va aduce la standarde mondiale. Astfel îl voi putea ajuta pe Ionescu să-și realizeze planurile în construcții, dar și pe alți antreprenori din economie, industrie și comerț.

– Bine gândit, măi Mitică. Meriți un 9 cu felicitări! Dar ia să vedem ce vrea să se facă Georgică. Asta dacă o să binevoiască să lase deoparte telefonul și să fie atent la ce vorbim aici. Eu v-am avertizat că nu vă iau mobilele dacă nici voi nu le folosiți când nu trebuie.

– Așa este, dar în apărarea mea vreau să spun că tocmai pentru acest subiect accesam. Fiindcă pentru mine nu încape nicio îndoială, dom’ profesor. Voi fi broker credite bancare… un fel de broker de proximitate pentru toți cei care vor să ia un credit.

– Broker?! Fii mai explicit…

– După cum se poate vedea ușor, foarte multă lume se împrumută pentru diferite nevoi, dar nu beneficiază de consultanță gratuită, foarte necesară în aceste vremuri. Însă compania de brokeraj AVBS, prin experții săi financiari, oferă acest serviciu gratuit, alături de cele mai bune soluții de creditare din domeniul financiar bancar. Vreau să obțin și eu o franciză AVBS Credit, care nu mă costă nimic, iar după câțiva ani de muncă, voi avea posibilitatea de a o oferi și altor solicitanți. Vedeți dumneavoastră, eu voi fi veriga dintre oameni și visurile lor, factorul care le va da încredere și siguranță. Pentru acest business nu am nevoie decât de un sediu, experiență de câțiva ani și pasiune în ceea ce fac. Iar avantajele jobului meu sunt vitale pentru cei care apelează la un credit bancar, credit ipotecar sau chiar la o refinanțare. Să nu mai zic de cei care se înscriu în programul prima casă.

– Dar ce legătură are asta cu telefonul pe care-l foloseai?

– E vorba de aplicația AVBS Credit care este disponibilă numai pentru Smartphone-urile Android sau iOS. Tocmai am descărcat această aplicație, iar pentru a o utiliza, trebuie doar să introduc codul unic 1234. Prin ea, oricine poate să-și calculeze și apoi să solicite creditul la care s-a gândit.

– Bravo, Georgică! Dar știu că te-ai gândit serios la viitorul tău. Eu îți doresc mult succes și, ca piatră de temelie, îți trec un zece cu felicitări!

Acest articol participă la competiția Spring SuperBlog 2015

De când a fost trimisă pe șomaj stătea ca pe ace și se gândea ce-i de făcut. Cine s-o mai angajeze la vârsta asta, când nici cei tineri nu-și găseau de lucru? Căci până la pensie mai avea de tras încă peste un deceniu. Din ce o să trăiască? Copiii erau plecați pe alte meleaguri, iar ea nu era femeia care să devină o povară pentru alții. Toată viața a muncit și a fost apreciată pentru veșmintele pe care le-a croit, adevărate opere de artă. Dar patronul n-a mai rezistat concurenței și a închis atelierul, retrăgându-se liniștit în vila de pe malul lacului.

După o săptămână de frământări, Anișoara s-a dus ață la prietena și vecina ei, Salustia. Îi venise o idee curajoasă și avea nevoie de câteva îndrumări tehnice. Salustia își cumpărase recent o mașină de cusut de pe Internet și lucra la domiciliu, pentru rude, prieteni sau alți clienți care o cunoșteau. Nu avea un venit mare, dar îi ajungea să trăiască demn. Întrebarea Anișoarei era: de unde putea să-și cumpere și ea câteva astfel de mașini noi și performante? Pentru că vroia să-și deschidă propriul atelier, cu angajate care vor coase alături de ea, numai haine de calitate.

Prietena ei a sfătuit-o să intre pe site-ul MarketOnline.ro, de unde își poate achiziționa cele mai noi și profesioniste mașini de cusut, la prețuri acceptabile. Dintre aceste oferte electrocasnice a ales și ea, iar acum era foarte mulțumită. Anișoara a cercetat cu atenție toate acele promoții electrocasnice, calculând în minte efortul bugetar la care trebuia să facă față. Era timpul să apeleze la banii strânși pentru zile negre și vroia să fie sigură că riscul este redus la minim.

Șapte dintr-o lovitură! Nu, nu-i vorba de muștele ucise de Croitorașul cel Viteaz, ci de numărul mașinilor Brother comandate de Anișoara, pentru a porni o afacere pe cont propriu. Și a dat sfoară printre fostele ei colege, care aveau nevoie de un loc de muncă sigur și promițător. Și au venit chiar mai multe, iar viitoarea patroană le-a selectat pe cele mai bune și mai serioase.

Începutul a fost mai greu, ca orice început, dar cu ambiție și dăruire, Anișoara a trecut peste toate obstacolele birocratice și lipsa de încredere a unor clienți pretențioși. Astăzi, datorită curajului ei și a fiabilității mașinilor de cusut alese, firma de croitorie a Anișoarei este cunoscută în toată țara și are comenzi din străinătate. Se vorbește chiar de o extindere și o nouă comandă de mașini de cusut, bineînțeles că tot de la MarketOnline.ro și Brother.

Acest articol participă la competiția Spring SuperBlog 2015

A mai trecut o competiție SuperBlog și pot spune din nou că sunt finalist. De altfel, nici nu concep să încep un concurs și să abandonez pe parcurs, indiferent că evoluția mea e bună sau mai puțin satisfăcătoare. Iar faptul că de fiecare dată am mers până la capăt, chiar dacă nu m-am clasat printre premianți, dovedește determinarea mea.

Perioada în care s-a desfășurat această competiție maraton a coincis, în bună parte, cu campania electorală și alegerile prezidențiale din țara noastră. Dar acum, când acestea au trecut, pot să spun că susțin fără rezerve un alt candidat, într-o altfel de campanie, pentru care scriu această scrisoare de adeziune. E vorba de SuperBlog, candidatul pentru care am postat până acum circa 80 de articole și care sunt sigur că merită titlul de cel mai mare și mai îndrăgit concurs de advertoriale din România. Dacă nu ar fi fost așa, nici nu aș fi participat și nu mi-aș fi exprimat dorința de a deveni un partener media, prin acest aceste rânduri.

Profit de ocazie pentru a le mulțumi din nou organizatorilor și sponsorilor fiindcă mi-au oferit prilejul de a-mi încerca fantezia și a cunoaște alți bloggeri talentați, pe care-i admir și sper, la rândul meu, să ajung un blogger partener. Nu am ascuns niciodată faptul că-mi place să primesc note, ca pe vremea școlii, iar așteptarea lor este un sentiment plăcut. E adevărat că uneori sunt dezamăgit, dar alteori mă bucură o notă mare, prin care aproape că uit toate dezamăgirile anterioare. Mulțumesc, de asemenea, pentru că am cunoscut astfel sponsori și produse de calitate, prin intermediul cărora mi-am îmbunătățit viața, atât eu, cât și o parte din prietenii care mi-au vizitat blogul.

O competiție tocmai se încheie și deja ne gândim la cea care va urma. Ne analizăm erorile, facem un bilanț și ne propunem să fim mai buni. Sunt sigur că și organizatorii au în vedere să fie mai profesioniști, mai corecți cu concurenții, mai darnici cu premiile. De aceea am încredere în SuperBlog și votez cu el pentru anul care vine. Și pentru a fi mai convingător în campania mea, vin cu o ghicitoare și două epigrame.

GHICITOARE FACILĂ

Cine-adună laolaltă

Bloggeri mari, din țara toată,

Și nu are omolog?

Ați ghicit, e SuperBlog!

.

PROVOCARE

La SuperBlog, vă pot spune,

Întrecerea e pe bune

De-ai talent, perseverență

Și curaj… pentru prezență.

.

EMOȚII DE CONCURENT

An de an, de două ori,

Concursul ne dă fiori

Și-așteptăm cu-nfrigurare

Note de departajare.

VOTAȚI PENTRU SUPERBLOG 2015!

Acest articol participă la competiția SuperBlog 2014.

Farmecul unei domnițe se degajă din vârful unghiilor și până în creștetul capului. Chiar de la cele zece picături din oja Farmec, pe care le alege pentru a-și personaliza manichiura, câte una pentru fiecare unghiuță. Deși sunt bărbat, știu că nu este ușor să găsești lacul potrivit dintre atâtea texturi sau culori și tocmai de aceea am rămas mereu fascinat de inspirația femeilor care reușesc să facă din unghiile lor, adevărate bijuterii.

Atunci când o femeie știe câte sticluțe cu ojă are, înseamnă că nu are destule. Pentru că nu poate anticipa niciodată ce culoare și din care nuanță o să aibă nevoie la un moment dat. Din fericire, acum ele au la îndemână noua și diverificata gamă de lacuri Farmec Collection 2014, colecția toamnă-iarnă, cu ajutorul căreia pot să facă față oricăror provocări. Și încercările sunt mari, deoarece a alege lacul potrivit este o artă și o știință, totodată, ținând cont de factorii care trebuie luați în calcul.

În primul rând se are în vedere nuanța tenului, apoi perioada zilei, culoarea ochilor, a rujului folosit, culoarea îmbrăcăminții sale, dar și a partenerului ei – în cazul când iese cu cineva -, tipul de activitate sau de petrecere în care se va etala. De asemenea, contează și caracterul femeii: unele preferă să iasă în evidență printr-o culoare mai intensă, cum ar fi roșu, pe când cele mai timide optează pentru o nuanță cât mai „cuminte”. Oja se poate asorta chiar și cu accesoriile din dotare, cum ar fi poșeta, geanta sau animalul de companie.

Combinațiile pot fi infinite și Farmec vă invită pe toate doamnele să profitați de latura întunecată cu Enjoy Your Dark Side, de beneficiile produselor Your Highness, Honey, I’m Home, Go Get Them sau Girl, dar și să întâmpinați sărbătorile folosind Santa’s Here, It’s Freezing Out There și Tree’s Rock.

După cum vedeți, gama de lacuri Farmec este foarte variată și poate satisface toate exigențele, oricât de fanteziste ar fi ele. Unghiile sunt o oglindă a modului în care ne îngrijim trupul și cum ne-am format caracterul. Doar privind pentru câteva secunde felul în care sunt ele îngrijite, ne putem face o părere despre persoana în cauză. Iar asta poate cântări foarte mult în relațiile pe care vrem să le inițiem.

Acest articol participă la competiția SuperBlog 2014

Cu Rică la volan nu mai călătoresc, până nu-i vine mintea la cap. Zilele trecute a fost ultima dată când am acceptat să urc în mașină cu el pe post de conducător auto și mi-am dat seama cât de riscant este. Nici nu am făcut zece kilometri și a primit un mesaj pe mobil, pe care l-a citit în timp ce conducea cu viteza maximă permisă de lege. Mi-am zis că o fi ceva urgent, dar când a început să tasteze răspunsul, mi-am exprimat îngrijorarea:

– Da’ nu e periculos să scrii SMS-uri în timp ce conduci?

– Fii liniștit, m-a asigurat el zâmbind. Totul e sub control și atenția mea e optim distribuită, în funcție de necesități. Am șoferia la degetul mic și n-am avut încă niciun accident, deși conduc de două decenii.

În timp ce îmi vorbea, scria și conducea cu aceeași viteză, iar asta m-a iritat și mai tare.

– Doar nu-i fi tu un Superman, măi Rică! Poate că ai avut noroc până acum, dar trebuie să știi că în luna iunie a acestui an, sub sloganul „Test me, I’m driving”, Toyota a organizat un experiment edificator în cadrul campaniei „Don`t Text an Drive!”. La el au luat parte doi șoferi cunoscuți și de tine: Roxana Ciuhulescu și Dani Oțil. Jurnaliștii care au asistat la aceste teste, au putut constata cât de mult îți poate distrage atenția un telefon mobil la care citești și scrii SMS-uri. Oricâtă încredere ai avea în tine, tot om ești și tu, iar un eventual obstacol care îți poate apărea în cale, e un examen pe care ai putea să-l pici dacă nu ești pe deplin concentrat la drum.

Rică nu mi-a mai zis nimic, ci doar a bombănit ceva și apoi a închis telefonul. Se vedea că nu i-a plăcut pledoaria mea pentru siguranță și viață. Nu sunt un om fricos, dar nici inconștient nu-mi place să fiu. A conduce o mașină implică o mare responsabilitate, prin potențialele pericole care-ți pot solicita la maxim atenția și îndemânarea. E bine să fii pregătit mereu pentru orice, iar o ocupație în plus te poate afecta, contribuind decisiv la o mare tragedie. S-au văzut cazuri în care șoferi cu mare experiență și sute de mii de kilometri parcurși, au avut accidente grave pentru că au folosit telefoanele în timp ce conduceau.

Toyota dovedește că are grijă de conducătorii auto, nu numai prin mașinile sigure pe care le fabrică, ci și prin acest experiment menit să tragă un semnal de alarmă: „Nu scrieți când conduceți!” Fiecare șofer nesăbuit crede că lui nu i se poate întâmpla ceea ce a văzut sau auzit că au pățit alții. Până în momentul când cade și pe el nenorocirea, iar apoi își pune întrebarea tardivă: de ce tocmai mie?! Dar e prea târziu și fără rost răspunsul.

Acest articol participă la competiția SuperBlog 2014

Sunt o fire foarte emotivă, de când mă știu, dar nu cred că-i întotdeauna un defect. Emoțiile sunt benefice omului și asta e cea mai mare diferență dintre noi și inteligența artificială a roboților din ce în ce mai performanți. Ele fac parte din caracterul nostru și ne influențează în deciziile pe care le luăm zi de zi. Fie că e iubire, ură, gelozie, prietenie sau teamă, sentimentele ne pot fi de folos sau dimpotrivă, ar putea să ne facă mult rău dacă nu suntem capabili să le gestionăm cum se cuvine. Iar pentru asta e nevoie a ști cum să le trăim și să le expunem, fără a le acumula în noi, făcând din ele o bombă cu explozie incontrolabilă.

Carpe diem! Aș putea parafraza cu îndemnul „Trăiește-ți sentimentul!” Când îl simți, dă-i drumul și exprimă-l în felul tău celor din jur. Dacă e negativ, devine mai ușor de suportat atunci când îl împărtășești, iar dacă-i pozitiv, intensitatea lui sporește cu cât îl faci cunoscut mai multor persoane. Nu lăsa emoțiile să te roadă pe dinăuntru, oricare ar fi acestea, și nu te teme să le scoți la suprafață.

De mic copil aveam mari probleme în a vorbi în fața unui public. Când am fost distribuit într-o piesă de teatru, învățătorul a observat cu stupoare că nu puteam lega câteva cuvinte, deși le învățasem cu temeinicie. Nici poeziile nu aveam capacitatea de a le recita, când vedeam atâția ochi ațintiți asupra mea. Simțeam și mai simt un trac exagerat de mare, o frică de mulțimea care m-ar putea judeca și eticheta într-un mod neplăcut. M-am întrebat adesea ce aș putea să fac pentru a scăpa de această teamă. Sunt convins, însă, că răspunsul e la îndemână și n-am nevoie de un psiholog, ci doar de terapia comunității. Iar platforma de socializare Komunomo îmi confirmă această convingere. Să combat frica prin exerciții cât mai dese și mai profunde. La început o să mă bâlbîiesc, o să mă înroșesc și o să provoc zâmbete celor care mă vor asculta. Dar voi persevera să mă adresez oamenilor, până când comunicarea de acest fel va deveni o rutină pentru mine. Iar rutina nu-ți mai dă emoții.

Sunt sigur că și voi aveți temerile voastre, emoții care vă afectează viața și pe care ați vrea să le folosiți într-un mod constructiv. Nu o să reușiți dacă le înlănțuiți în suflet, fiindcă ele nu dispar, ci rămân mereu acolo, rozându-vă pe dinăuntru. Ieșiți în comunitate și eliberați-vă! Nu vă fie frică de frică! Ea vă domină doar pentru că o hrăniți mereu. La început o să aveți emoții mari și va dura puțin până veți ști să vă descătușați. Cu timpul o să descoperiți calea comunicării și a dezrobirii. Omul e o ființă socială și sociabilă, care are nevoie să fie înconjurat mereu de alți semeni. În fața calculatorului ne simțim apărați de eșecul vreunei relații sau al unui dialog, iar această concepție nu ne ascute simțurile, ci le atrofiază. Dați-i sufletului și minții ocazia să se călească în lupta cu frica sau cu izolarea. Doar așa veți fi liber cu adevărat, iar emoțiile voastre se vor contopi cu ale celorlalți oameni.

Acest articol participă la competiția SuperBlog 2014

În piața noastră de alimente aveam trei păstori apreciați, care aduceau mereu brânză proaspătă, făcută de ei și familiile lor, după cum susțineau fiecare. Pe unu-l chema Ungureanu Ștefan, pe-al doilea Vrânceanu Gheorghe și pe cel de-al treilea Moldovan Ion. Pe mesele lor se găseau tot felul de brânzeturi și clienții se înghesuiau să cumpere în fiecare joi, când e ziua de piață, pentru a le ajunge toată săptămâna.

Doar că în utimul timp s-a produs un dezechilibru major între cei trei păstori, iar baciul Ungureanu și cu Munteanu erau din ce în ce mai pizmași pe baciul Moldovan. Lumea a sesizat că brânza celui din urmă era mai bună și mai variată decât a celorlalți și, ca urmare, se înghesuiau să cumpere de la el. Deși nimeni nu știa mare lucru despre Moldovan și nici nu-i văzuseră careva animalele, el avea caș și brânză de oaie, capră și vacă, proaspete sau afumate, toate cu un gust ce te vrăjea de la prima îmbucătură. Numai cei care veneau mai târziu erau nevoiți să cumpere de la ceilalți doi păstori, fiindcă Ion vindea repede și dispărea iute de la tarabă.

Necăjiți nevoie mare, ciobanul Ungureanu și cu cel Vrânceanu s-au întâlnit la birt și s-au socotit ei, la un pahar de tărie, cum să scape de cel Moldovan. Niciunul nu știa unde locuiește, cu atât mai puțin unde-și ține oile, caprele și vacile, dar erau hotărâți să afle. Și au umblat ei zile și nopți în șir, întrebând în stânga și-n dreapta, dacă n-a văzut cineva casa și stâna lui Moldovan, însă fără niciun rezultat. Ba la urmă, fiind nervoși de neputința lor, au atentat la turmele altor ciobani, care i-au prins și, după ce le-au administrat o bătută, i-au dat pe mâna poliției.

Pe Ionică Moldovan l-am cunoscut mai bine câteva luni mai târziu. Până atunci doar cumpăram brânza și cașul de la el, după care-mi vedeam de drum, mulțumit de achiziție. Doar după ce am aflat pățania celor doi păstori invidioși, curiozitatea mea a fost stârnită și zăboveam mai mult pe lângă taraba lui. Cu timpul ne-am împrietenit și a ajuns să aibă încredere în mine. Mi-a povestit care-i secretul lui, iar acum sunt liber să vi-l spun și vouă, fiindcă a plecat pe alte meleaguri.

Moldovan Ionică – dacă ăsta i-o fi numele real – era de fapt agent de vânzare sub acoperire și un mare Fan Brânză, care vindea bunătăți de la Delaco! De aceea nu avea nicio turmă, deși marfa lui era din cea mai delicioasă și variată. Lumea era mulțumită și cumpăra săptămânal, mai ales că și Ionică era șugubăț, atrăgând clientela și prin glumele de bun gust, care se asortau cu calitatea brânzei oferite spre gustare și apoi vândută garantat. Îmi lipsește Ionică, dar nu și delicatesele lui, pentru că acum știu unde să le găsesc. Dar voi poate-l întâlniți prin piețele sau magazinele pe care le vizitați. Ascultați-i recomandările și gustați din mostrele lui. Veți vedea că am dreptate și brânza oferită de el e cea mai bună. Dar și umorul!

Acest articol participă la competiția SuperBlog 2014

Părul nu este bun decât în livadă și doar dacă face pere. Pe corpul nostru e inestetic, ba chiar dizgrațios. Și-au dat seama de asta chiar și bărbații, iar unii dintre ei renunță până și la podoaba capilară, pentru mai mult confort. Cu toții vrem să arătăm și să ne simțim mai bine, dar fără să irosim mult timp și bani.Astăzi, femeile și bărbații au posibilitatea să aleagă aparate performante și eficiente pentru epilare. Au apus timpurile când pierdeam mult timp și sufeream de durere la fiecare tentativă de a scăpa de părul sâcâitor din diferitele zone ale trupului nostru. În funcție de preferințe, azi putem opta pentru epilări definitive la un salon de profil și cu aparate scumpe sau putem să ne cumpărăm aparatul nostru, mai ieftin dar foarte ușor de folosit și cu rezultate uimitoare.

Sunt sigur că mulți dintre voi nici nu știu ce înseamnă tehnologia în materie de lumină pulsată. Oare pe câți v-am prins cu o asemenea lacună? Aparatele care folosesc această tehnologie (IPL) se găsesc în saloanele de înfrumusețare, dar pot fi cumpărate și pentru epilarea la domiciliu, fără consumabile. Știați că sunt peste 4 milioane de oameni ce se bucură de beneficiile unui astfel de epilator performant, care îi face să fie triumfători în lupta cu părul nedorit, fără efort și cu rezultate definitive? Ei bine, produsele Silk’n, care au intrat pe piață încă din 2006, au avut parte de aprecieri crescânde, pe măsură ce inovațiile lor erau din cele mai moderne și utile, cum ar fi senzorul care detectează pielea bronzată.

Eu cred că epilatorul Silk’n SensEpil este ideal pentru fiecare dintre noi, mult mai util decât era lama de ras pentru bărbați sau ceara de epilare pentru femei. Nu costă mult și nu necesită mare pregătire pentru a fi utilizat, iar rezultatele se vor vedea imediat. Adio pilozitate în exces și bun venit unei imagini atrăgătoare! Eu am găsit această cale și am profitat de ea. De unde până anul trecut mă chinuiam cu tot felul de soluții incomode și chiar dureroase, azi sunt fericit că am găsit metoda ideală de a scăpa de părul care-mi făcea zilele amare. Și sunt convins că din ce în ce mai mulți bărbați ca mine sau femei inspirate, vor face la fel.

Acest articol participă la competiția Superblog 2014

Motto: „Internetul trebuie să fie un instrument și nu un scop în sine”

Zilele trecute, am trecut pe lângă doi tineri care schimbau câteva cuvinte. Fără să vreau, am auzit și eu câteva frânturi din scurta lor conversație:

– A trecut ceva timp de când nu te-am văzut.

– Păi sunt cam ocupat și nu prea ies în oraș. Da’ tu ce mai faci?

– Nici eu n-am timp de pierdut, ca altădată.

– Mă bucur că ne-am întâlnit, dar acum mă grăbesc și dacă vrei să vorbim mai multe, intră pe adresa mea de messenger. Acolo putem să ne spunem orice, că stau ore în șir în fața calculatorului.

– Că bine zici! Mă duc chiar acum și te caut…

Cei doi s-au salutat în grabă și au plecat către casele lor pentru a se reîntâlni pe cale virtuală. Probabil că li s-a părut prea banală o discuție față în față, fără să intervină un aparat care să le dea o senzație futuristă. Această întâmplare mi-a tras un semnal de alarmă cu privire la socializarea dintre oamenii din ziua de azi. Mulți dintre noi ne mândrim că avem mulți prieteni și vorbim cu ei ore în șir la telefon, prin intermediul rețelelor de socializare sau prin alte căi ale internetului. Dar am pus pe planul secund întâlnirile directe, discuțiile purtate în diferite comunități, cu diverse prilejuri și în locuri pe care altădată le frecventam cu asiduitate. Această schimbare nu este deloc benefică și duce la atrofierea limbajului, a capacității de comunicare și a relațiilor interumane. Este o cauză majoră a greșelilor de exprimare din rândul tinerilor, care folosesc cuvinte prescurtate, comit erori grave în vorbire și mai ales în scris.

Se știe că tot cei mult, strică, oricât ar fi de bun. Internetul este o cale prin care putem acumula multe cunoștințe, putem să ne destindem și să cunoaștem oameni din toată lumea, legând prietenii. Dar o relație adevărată începe doar atunci când se ajunge la o întâlnire concretă, fără intermedierea ecranului. Atunci putem să ne dăm seama mai bine dacă prietenia noastră este reală sau ne-am făcut iluzii neîntemeiate.

Platforma de socializare KOMUNOMO vine în sprijinul oamenilor care vor să iasă de sub dominația online și să retrăiască emoțiile nealterate ale unei socializări reale. Sunt fericit că, prin acest articol, mi se oferă ocazia de a fi membru fondator al acestei gazde generoase, care ne oferă ocazia de a ne întoarce la sentimentele pure și benefic de a le împărtăși cu semenii noștri, indiferent că sunt stări negative sau pozitive. Nu e bine să acumulăm tensiuni, pentru că ele vor răbufni într-un fel în care nu le vom mai putea controla. Oamenii sunt făcuți să trăiască împreună și să se ajute unul pe celălalt prin fapte. De aceea e indicat să facem parte din cât mai multe comunități, cu preocupări diverse și oameni diferiți.

Și eu folosesc destul de mult Internetul, dar prefer întotdeauna o întâlnire și o discuție reală cu persoana pe care mi-o consider prieten. Astfel, dintre miile de persoane cu care am avut dialoguri virtuale, m-am întâlnit cu câteva zeci. Cu mulți am legat o prietenie strânsă, dar au fost și cazuri în care ne-am dat seama că nu ne potrivim în concepții și preocupări. Dacă nu ne-am fi văzut și nu am fi discutat în realitate, rămâneam cu o imagine deformată.

Fiecare comunitate are valoarea ei, iar dacă activăm în mai multe, acumulăm valori multiple. Bunăoară, eu fac parte din comunitatea șahiștilor din orașul meu, din Cercul Literar, din grupul celor pasionați de pescuit și de ieșiri în mijlocul naturii. Prin întâlnirile, activitatea și discuțiile noastre, mă încarc spiritual și simt că trăiesc cu adevărat. Vă invit să faceți la fel ca mine și viața o să vi se pară mult mai intensă și mai frumoasă.

Acest articol participă la competiția SuperBlog 2014

Bine ai venit și te rog să te așezi confortabil până pregătesc eu cafelele. Amândouă negre și fără zahăr, așa cum le beam încă de la începuturi. Mai ții minte cum fost vrăjiți cu toții, atunci când am băut prima cafea adevărată? Nu, nu nechezolul acela cu năut, singura care se găsea pe rafturile magazinelor dinainte de ’89. Îți amintești de barmanul care ne-a vândut prima cutie de cafea nes? Cât ne-am bucurat de savoarea cafelei pure, făcute acasă și oferită doar celor mai buni prieteni! Că era marfă rară și scumpă pe atunci.

Când cafeaua boabe a început să se găsească la liber, am simțit și noi aerul libertății. Era licoarea noastră preferată și o preparam la ibric, fiind începători în această artă. Îmi amintesc cu nostalgie cum, în fiecare dimineață, măcinam boabele parfumate, respectând cu strictețe ritualul, până la turnarea lichidului fierbinte în cești. Eram fericiți să o bem împreună, în timp ce ne povesteam întâmplările din ziua precedentă. Orele de muncă erau mult îndulcite de acele cafele aromate și revigorante. De atunci au trecut mulți ani și mă bucur să vorbim de acele vremuri, în timp ce ne delectăm cu câte o cafea deosebită. De ce-i spun așa? Fiindcă și în prepararea celei mai agreate băuturi din lume am evoluat, odată cu trecerea timpului. Nu mai facem cafeaua la ibric, ci apelăm la aparate performante cumpărate de la magazinul MarketOnline.ro.