Nu știu alții ce simt, dar eu am fost copleșit de emoții și bucurii la fiecare din lansările de carte pe care le-am avut, începând din 2015. Aceasta a fost cea de-a 11-a și, deși credeam că nu se poate, a fost chiar mai frumoasă decât precedenta, pe care o consideram anul trecut cea mai reușită. Firește că aceste sărbători culturale se datorează în primul rând doamnei primar Gabriela Tulbure – un generos sprijin pentru seinenii cu potențial din orice domeniu -, domnului director al Casei de Cultură, Dan Skorka – neobosit organizator în aceste ocazii – și nu în ultimul rând a iubitorilor de lectură din localitate, care mi-au fost alături în număr tot mai mare.
Și de această dată am fost onorați de distinși oaspeți de peste hotare, respectiv primari din Republica Moldova și Ungaria, care au luat cuvântul spre final și ne-au felicitat pentru felul în care s-a desfășurat evenimentul cultural. Am fost impresionat în mod deosebit de trei profesoare apreciate care au luat cuvântul, comentând cu profesionism pe marginea cărții lansate „Satul dintre neguri”, dezvoltând detalii din cele mai interesante și plăcute totodată. E vorba de prof. Codruța Crișan, prof. Lola Cosma și prof. Ioana Kadar, cetățean de onoare al orașului Seini. E clar că fiecare dintre ele, prin specificul profesiei, au și vor avea un rol important în promovarea cărților mele în rândul elevilor de diferite vârste, dar și printre cititorii maturi. A mai luat cuvântul prietena și colega în ale poeziei, Maria Filipaș – care urmează să-și lanseze curând un nou volum de versuri -, precum și părintele Gheorghe Pop, cetățean de onoare a localității, bun vecin și prieten. Mulțumesc și vărului Adrian Moldovan, care m-a ajutat să ajung cu bine la această întâlnire.
Ca de obicei, doamna primar Gabriela Tulbure ne-a vorbit la urmă și m-a bucurat cu generozitatea cuvintelor și darurile oferite. Alte daruri și flori am mai primit și din partea unor oaspeți, pentru care le transmit recunoștința și pe această cale. La final, am fost încântat de coada care s-a făcut în așteptarea unui volum cu autograf. Cel mai mare număr de doritori de până acum. Nu mă întind cu vorba, mai ales că nu aveam cum să-i cunosc mai bine pe unii dintre invitați, iar pentru asta îmi cer iertare. Nici poze nu am prea multe de oferit, dar sper să fie concludente, adăugând în final acele mii de cuvinte înălțătoare pe care le pot ele sugera.
racoltapetru6 