A fost o seară magică, așa cum sunt și merele din cartea lansată aseară: ”Judecăți, prejudecăți și mere”. ”Nașii” Oana Stroe și Radu Prodan au făcut o prezentare care mi-a mers la inimă și pentru care le sunt foarte recunoscător. Aș fi vrut să pun aici videoclipul cu acest eveniment, dar recunosc că nu am reușit, însă se poate viziona pe Facebook, în conținutul mai multor pagini, printre care și a mea. Redau mai jos o parte din ideile expuse de doamna Oana Stroe.
”O luptă-i viața…”
Soarta a făcut ca lupta mea din greu să înceapă de la șase luni, când poliomelita m-a lăsat cu un handicap sever pentru tot restul vieții. Prima bătălie am purtat-o atunci, alături de mama mea, pentru a trăi, deși mulți spuneau că mai bine m-ar lua Dumnezeu decât să mă chinui și să fiu o povară pentru părinți. Am răzbit cu greu și apoi a început lupta pentru recuperare a ce se mai putea din puterile pierdute, prin sanatorii din toată țara și printre mulți oameni care mă tratau ca pe un obiect defect. Au urmat alte bătălii, pentru înscrierea la o școală bună, pentru găsirea unui servici în care să pot lucra la capacitate maximă, iar apoi pentru a-mi întemeia o familie, ca orice om normal.
Toate acestea se găsesc în această carte autobiografică, pe care nu credeam că o voi scrie. Deși i-am promis soției mele că voi povesti odată despre dragostea noastră cu năbădăi, mi se părea o încercare sortită eșecului, de aceea m-am limitat la proza scurtă, în care îmi aminteam de câte o întâmplare din tumultuoasa copilărie și apoi din tinerețe. Acum câțiva ani, m-a întrebat o prietenă de ce nu-mi scriu biografia, iar eu am râs ca de o glumă. Pe cine ar interesa viața mea, din moment ce nu sunt o vedetă și nici nu am călătorit în locuri exotice, pentru a avea ceva interesant de spus.
A mai trecut ceva vreme și – după ce am scris un text în care povesteam cum am săpat o groapă în capătul grădinii, ca să mă ascund de lume – reacția cititorilor de pe blog m-a încurajat să mai adaug câte un capitol, până s-au adunat mai multe. Cea mai insistentă a fost o colega Jo, care m-a îmboldit de fiecare dată să nu mă opresc la o nuvelă, ci să tind către un roman. Doar atunci am analizat mai profund această idee și mi-am zis că povestea nu trebuie să fie numai despre mine, ci și despre societatea în care am trăit, m-a judecat, mai mult sau mai puțin corect, dar mai ales m-a privit și tratat cu prejudecăți din cele mai amare.
Titlul a venit după ce am pus ultimul punct, și cred că reflectă exact ceea ce conțin cele două capitole: ”Bulgărașul de zăpadă” și ”Fructul interzis”. În prima parte, pământul negru din grădina părinților este liantul care aduce laolaltă personaje cunoscute din copilăria mea, determinându-le să-și arate caracterul, uneori de apreciat, iar alteori infestat de lăcomie sau prejudecăți. După ce acțiunea mea a declanșat succesiunea de evenimente, devin un observator de departe, prin intermediul mamei, care mă ținea la curent prin scrisorile pe care le trimitea în internatul școlii. Firește că voi plăti nesăbuința de a răvăși pământul, prin încercările traumatizante de la sfârșitul celei dintâi părți, faptă care a pregătit terenul pentru apariția fructului interzis.
În partea a doua, mărul răsărit din pământul devenit tabu pentru locuitorii din Seini, face fructele miraculoase de care societatea are nevoie pentru a deveni așa cum ar trebui să fie. Acele fructe vin în contradicție cu concepțiile multor personaje, bazate pe minciună în reușitele din viață, în relațiile cu cei din jurul lor. Adevărul devine un pericol pentru parveniți, iar de aici derivă efortul prin care se încearcă interzicerea și chiar dispariția definitivă a pomului. Eu voi fi doar un mijloc prin care Universul își arată încă o calitate de care societatea duce lipsă. Printre aceste lucrări ale fructelor, strecor și evenimentele principale din traiul meu alături de oamenii normali.
De fapt, acesta a fost țelul vieții, de când mi-am deschis cu adevărat ochii și am înțeles diferența dintre mine și cei cu picioare sănătoase. Mă priveam în oglindă și nu vedeam deosebiri, deoarece îmi cercetam doar chipul. Majoritatea oamenilor, însă, remarcau mai întâi mersul meu, după care nu mai conta ce spun și ce transmit prin priviri, cât ar fi ele de senine. Cred că tocmai dizabilitățile mele fizice au fost catalizatorul care mi-au amplificat pasiunea pentru învățătură și muncă, pentru șah și performanță, pentru literatură și frumos. Așa cum unui nevăzător i se ascut celelalte simțuri, în compensație pentru cel pierdut.
Mi-am ales preocupări prin care să nu fiu privit cu compasiune când le practic cot la cot cu cei din jur. Șahul și literatura nu mă expun în văzul celor cu prejudecăți, mai ales când stau pe scaun sau în fața unui monitor. Acum, pot să spun că sunt egal cu toți ceilalți și mă simt eliberat de povara judecăților nedrepte. În schimb, aștept cu interes judecata cititorilor fără prejudecăți în ceea privește această carte, unde mi-am expus o parte din viață și din suflet. La urmă vă ofer câte un măr virtual, dar la fel de savuros ca unul miraculos. Avem nevoie cu toții de ele, pentru a fi mai buni și mai sinceri.
Comenzile se pot face aici
racoltapetru6 
Reblogged this on By the Mighty Mumford and commented:
SOUNDS GOOD!
Thank you veri muchi!
You are welcome!
Uf, se simte amărăciunea prejudecăţilor societăţii în rîndurile citate. Şi o înţeleg foarte bine.
Am căutat săptămîna trecută pe site-ul Bookfest dar n-am reuşit să găsesc informaţii relevante, aşa că am pierdut filmarea. Poate că am îmbătrînit prea mult pentru vremurile astea “moderne”. Nu văd nici link spre pagina ta de FB aici în sidebar, pentru cei ca mine care n-au cont.
Oricum, felicitări încă o dată pentru reuşită, baftă cu comenzile şi multă inspiraţie pentru viitor! 🙂
Mulțumesc pentru înțelegere, Dragoș!
Nu am crezut că e nevoie de link, ci doar de numele meu, Petru Racolța, care te poate duce la pagina respectivă. Sau de numele editurii SIONO, din ce în ce mai cunoscut.
Recunoștință și pentru urări! 🙂
Din păcate nu se poate accesa mai nimic pe pagina ta de FB fără un cont acolo. Eh, asta e. Sănătoşi să fim! 🙂
Îmi pare rău, dar nu am calitățile tale de IT-ist să pot pune filmulețul aici. 😦
Eh, nu sînt IT-st deloc. Bîjbîi şi eu. 🙂
Oricum, nu cred că se poate fiindcă ai contul probabil setat pe privat sau grup select – nu ştiu exact care sînt opţiunile acolo. Dacă contul nu e complet public nu se pot distribui link-uri către poze şi filmări chiar dacă ai vrea, altfel aş fi avut eu acces adineauri direct de pe pagină.
Eu am optat mai demult pentru Vimeo, care are şi el ghiduşiile lui, fiindcă nici cu iutub nu sînt prieten – da’ dăloc. 🙂 Din păcate toate devin din ce în ce mai complicate şi mai greu de accesat din aşa-zisa anonimitate.
Nu-ţi face probleme, nu e un capăt de ţară. 🙂
Postare publică pe Facebook, ar trebui să fie vizibilă pentru toată lumea:
Mulțumesc din suflet că mi-ai făcut acest cadou minunat, Vero! Ești admirabilă!
Cu multă plăcere, Petru!
Succes şi inspiraţie în continuare!
Felicitari! Toate cele bune Petru si o imbratisare mare, mare din partea mea, asa de mare precum e inima ta.
Mii de mulțumiri și sper că inima să-mi fie mare numai la figurat! Altfel o dau în bară cu sănătatea. 😉
Da, da, la figurat, normal…….Succes in continuare. Cand am aparut si eu prima data pe aici in lumea WordPress cu un alt blog nu cu Stil unic! de la tine am avut primul like. Mama, cand am vazut like a fost ca si cum l-as fi apucat pe Dumnezeu de picior mai ales ca postam numai bazaconii. Asa ca eu te am la suflet de mult dar si familia mea. Ca ma laudam cu like-urile mele la tot neamul.
Mare plăcere e să aflu că ți-am produs o bucurie atât de intensă și îți mulțumesc că mi-ai dezvăluit-o. Mai ales pentru că și eu am trecut prin aceleași emoții când am primit primul like și, mai ales, primul comentariu. Pe atunci, erau alte vremuri și multe bloguri din care să alegem ce-i mai interesant. Astăzi, din păcate, am rămas mai puțini, dar cei mai ambițioși trebuie să continuie a scrie. Să fim sănătoși și să ne citim mereu cu plăcere!
Vai de mine, Petru, m-ai făcut celebră! *blush* Sunt ușor uimită… habar n-am avut că te motivez. Din punctul de vedere al cititorului, povestea curge frumos și se cere neapărat spusă și fără hei-rup-uri din mulțime. Ai fost pentru mine o Șeherezadă modernă și mărturisesc că așteptam cu nerăbdare să mă amuz de întâmplările din Bulgăraș. Apoi îmi amintesc de indignarea care mă cuprindea la mărginirea unor persoane din Fructul interzis, chiar și a cadrelor didactice, care ar fi trebuit să știe mai bine. Dar ai avut parte și de oameni buni în viață, între care se distinge clar mama ta, care te-a susținut la fiecare pas… și la propriu și la figurat. Una peste alta, voința ta este de admirat și te felicit că întâmplările prin care ai trecut nu te-au înverșunat, dimpotrivă, au scos tot ce-i mai bun din tine.
Sunt încântat de reacția ta, care contează foarte mult pentru mine! Mi-ai fost catalizatorul de care aveam nevoie, nu numai în această poveste de viață, dar și în altele, cum ar fi tigaia ucigătoare. Apropo, chiar nu se ajunge la o carte numai despre ea sau mai scriem câteva povestiri, ca să iasă de un volum?
Mii de mulțumiri pentru toate, admirabilă Jo!
Se va ajunge la o carte și cu tigaia…
O veste bună care aștept să se împlinească.
👌👌
Thank you!
☺️
Felicitări, Petru! Și mie mi-au mers la inimă cuvintele lor și mă bucur mult de această realizare din viața ta!! ❤ Mult succes!!
Mulțumesc mult și frumos, Zaraza! ❤ Mă bucur că-mi ești alături și de această dată și sper să poți veni la lansarea de carte din Seini. Cred că se va programa pe luna viitoare.
Felicitări, Petru! Frumoasă prezentarea de la lansare, mă bucur pentru tine!
Mă înclin cu recunoștință pentru cuvintele tale, Potecuță!
Felicitări, Petru, din toată inima! Îți admir voința, tenacitatea, răbdarea… și felul în care ai ținut piept greutăților vieții! Te îmbrățișez și-ți doresc numai bine! ❤️
Sărut-mâna cu mii de mulțumiri și sentimente nobile, Oana! ❤ Cu toții avem luptele noastre în viață, dar eu mi-am făcut curaj să le expun între coperțile unei cărți. Cu riscul de a fi criticat de unii cititori.
Mă bucur de bucuria ta.
Felicitări!
Mulțumesc mult! E bine când ne molipsim reciproc de bucurie.
Mi-a placut foarte mult comentarile scrise de tine si prezentate de cei de la Bookfest! Te felicit si te mbratisez! Sa te bucuri pentru creatia frumoasa , cartea vietii tale! : )
Mii de mulțumiri pentru cuvintele frumoase și încurajările constante venite din partea ta, dragă Gabi! Să te bucuri și tu de multe împliniri, pe toate planurile! ❤
Felicitări!
Dincolo de binemeritatele felicitări, aș fi vrut să îți scriu mai mult și mai multe. Nu e locul potrivit aici, dar îți spun doar atât: ești un învingător!
Mulțumesc din toată inima și cu aleasă recunoștință pentru cuvintele frumoase și un compliment atât de înălțător!
Din partea mea…jos palaria !
Mulțumesc frumos și efervescent!
Ești un om demn de toată admirația, Petru. Felicitări pentru noua ta carte, prezentarea a fost și ea pe măsură.
Sărut-mâna cu mii de mulțumiri pentru generozitatea aprecierilor, Ana! Mă simt copleșit.
Nu ai de ce, Petru. Orice aș spune, cuvintele mele nu pot reflecta suficient aprecierea pe care o meriți.
Mulțumesc încă o dată, cu aceeași căldură!
Dincolo de aspectele aparente si dizabilitatile fizice, motorii, esti un Om extrem de curajos si bogat.
Fii suprem, etern, peren, de Domnul Dumnezeu binecuvântat!
Mă mulțumesc să fiu considerat un om normal, cu atât mai mult mă copleșesc aprecierile tale!
Aleasă recunoștință și prețuire!
Ce înseamna oare… “un om normal”, si care ar fi modelul… ideal?…
E mare lucru sa fii OM…
Din perspectiva mea, omul normal, pe lângă calitatea de OM, ar trebui judecat după cum gândește, nu după eventualele imperfecțiuni fizice.
Mulțumesc pentru mesaj și frumosul cadou muzical! Duminică binecuvântată!
Felicitari draga Petru. Ma bucur din inima pentru tine. Esti un om puternic caruia i-a fost dat sa se caleasca si sa inteleaga viata din greutati. Important este ca Dumnezeu de unde ia da cel putin dublu inapoi. Eu Ii multumesc ca am cunoscut un om ca tine de toata isprava, plin de talent literar de neconfundat care nu trebuia si nu trebuie sa-si faca probleme din pricina handicapului demonstrand tuturor ca este mai sanatos decat toti sanatosii care l-au suparat. Te imbratisez cu tot dragul Om bun.
Sărut-mâna cu plecăciune și profundă recunoștință pentru cuvintele atât de frumoase pe care mi le-ai adresat, dragă și mult prețuită prietenă! Contează foarte mult anturajul pe care îl are fiecare om, iar eu am avut norocul să cunosc caractere ca al tău, din care am primit exemple de generozitate și muncă perpetuă, întru desăvârșirea educației inoculate în copilărie, tinerețe și după aceea. Mulțumesc că mi-ai fost alături și m-ai ajutat mult, inimoasă Anda! ❤
💜💜
Mulțumesc pentru reacție!
Minunat, mă bucur mult. Felicitări!
Flicitări din toată inima, dragă Petru!
Mulțumesc din tot sufletul, maestre!
Felicitări din suflet Petru! 🤗❤️
Din suflet îți mulțumesc și eu, Ileana! ❤