Bărbații au nevoie de femei în viața lor, și nu doar din motive biologice. Adam Grant, profesor la Wharton School în cadrul Universității Pennsylvania și totodată autorul cărții „Give and Take: A revolutionary Approach to Success”, dezvăluie cum influențează femeile bărbații, în cadrul unui articol publicat în ziarul New York Times, în care arată cele mai noi descoperiri ale științei:

„Ce-i face pe unii bărbați mai zgârciți și pe alții mai generoși? Ce l-a motivat pe Bill Gates, spre exemplu, să ofere daruri filantropice în valoare de peste 28 de miliarde de dolari, pe când alți miliardari nu au vrut să renunțe la prea mulți bani din averile lor uriașe? Noi dovezi oferă un răspuns surprinzător. Simpla prezență a unui membru de familie de sex feminin – chiar și a unui bebeluș – poate fi suficientă pentru a stimula bărbații să devină generoși.

Într-un nou studiu provocator, cercetătorii Michael Dahl, Cristian Dezso și David Gaddis Ross au analizat generozitatea și ce o inspiră în rândul bărbaților înstăriți. În loc să analizeze banii donați către organizațiile caritabile, cercetătorii au analizat de ce unii șefi de companii își plătesc angajații mai generos decât alții. Oamenii de știință au analizat salariile pe care șefii a peste 10.000 de companii din Danemarca le-au oferit angajaților de-a lungul unui deceniu.

În mod interesant, șefii companiilor își plăteau angajații după ce deveneau tătici. În medie, atunci când șefii aveau copil, plăteau cu 100 de dolari mai puțin per angajat. Cercetătorii scriu că „pentru a fi un bun furnizor, este firesc ca un bărbat, șef de companie, să păstreze resursele companiei pentru el și familia sa, în dauna angajaților”.

Totuși, datele nu erau atât de simple. Atunci când echipa profesorului Dahl a analizat datele mai atent, schimbările în salariu depindeau de sexul copilului șefului companiei. Astfel, salariile erau mai reduse atunci când șeful avea un băiat, însă nu atunci când avea o fată.

Aparent, fetele „înmoaie” tații și evocă tendințe de îngrijire. Cercetătorii speculează că pe măsură ce periem părul fetelor și le ducem la cursuri de dans, devenim mai blânzi, mai empatici și mai orientați către ceilalți.

De altfel, există studii efectuate în SUA ce arată că politicienii americani ce au fete tind să voteze mai liberal; același lucru este valabil în rândul bărbaților alegători din Marea Britanie ce au fete. „Un tată preia câteva din preferințele fiicei sale”, argumentează cercetătorii Andrew Oswald de la Universitatea Warwick și Nattavudh Powdthavee de la Universitatea York. În cazul șefilor de companii, acest impuls de empatie stimulat de fiica sa ar putea fi explicația pentru impulsurile mai generoase către angajați, ce reduc tentațiile de a scădea salariile.

Este posibil ca apropierea de bebelușii de sex feminin să stimuleze o generozitate sporită? Alte studii, din mai multe domenii, sugerează că acest lucru este adevărat – și că efectul nu este limitat numai la fete. Un exemplu util este oferit de o serie de studii efectuate de psihologul Paul Van Lange, de la Universitatea Libera din Amsterdam. Pentru a afla ce motivează lumea să fie mai generoasă, profesorul Van Lange și colegii săi au conceput un joc în care peste 600 de persoane făceau alegeri despre împărțirea resurselor cu o persoană pe care nu o cunoșteau și pe care nu aveau să o mai vadă vreodată. Participanții aveau de ales între aceste două opțiuni:

Tu primești 25 de dolari și partenerul tău primește 10 dolari

Tu primești 20 de dolari și partenerul tău primește 30 de dolari

Prima opțiune este cea egoistă – tu reclami cea mai mare parte a resurselor. Cea de-a doua opțiune este mai generoasă, pentru că implică sacrificarea unei sume mici (5$), pentru a crește beneficiile partenerului cu o sumă mult mai mare (20$).

Jucătorii au exprimat o preferință constantă în fiecare dintre cele două runde ale jocului. Datele arătau că jucătorii care făceau alegeri mai generoase aveau mai mulți frați și surori. Cei ce dăruiau aveau, în medie, doi frați sau două surori, pe când ceilalți aveau, în medie, 1,5 frați și surori. O familie mai mare însemna mai multă împărțire, ceea ce pare să predispună oamenii spre generozitate.

De asemenea, sexul conta. Datele arătau că era cu 40% mai probabil ca persoanele generoase să aibă surori, decât persoanele care făceau alegeri mai egoiste. Între cele două grupuri nu se înregistra nicio diferență în numărul de frați; numărul total de surori prezicea generozitatea unei persoane, nu numărul de frați sau surori. De asemenea, echipa profesorului Van Lange a indicat alt studiu ce arăta un lucru inedit: cu cât un tată avea mai multe surori, cu atât petrecea mai mult timp crescându-și proprii copii. Așadar, după ce cresc în preajma surorilor, bărbații care au oportunitatea de a fi generoși, sunt mai predispuși s-o facă.

Specialiștii în științe sociale cred că actele empatice și protectoare ale surorilor se „transmit” și la frații lor. De exemplu, studiile efectuate de psihologul Alice Eagly la Universitatea Northwestern, demonstrează că femeile tind să dăruiască mai mult și să fie mai ajutătoare în relațiile apropiate decât bărbații. De asemenea, ar putea fi cazul că băieții simt impulsul de a-și proteja surorile. Studiile efectuate de profesorul Eagly arată că bărbații sunt mai predispuși să ajute femeile decât să ajute bărbații.

Unii dintre cei mai generoși bărbați din lume recunosc inspirația pe care o datorează femeilor din viața lor. Acum 20 de ani, când Bill Gates era pe cale să devină cel mai bogat om din lume, el a respins sfaturile ce-i recomandau să înființeze o organizație caritabilă. Gates plănuia să aștepte 25 de ani până să înceapă să-și doneze banii, însă s-a răzgândit un an mai târziu. La trei ani distanță, Gates era pe locul 3 în clasamentul celor mai generoși filantropi din America. Între timp, el devenise tătic: avea o fetiță.

Gates a comentat că două femei din viața sa – mama sa, Mary, și soția sa, Melinda – au jucat un rol esențial în stimularea eforturilor sale filantropice. Mary „nu a încetat niciodată să mă preseze să fac mai mult pentru alții”, recunoaște Gates într-un discurs ținut la Universitatea Harvard. Momentul cheie a venit în 1993, cu puțin timp înainte să se căsătorească cu Melinda. La o nuntă, Mary a citit cu voce tare o scrisoare pe care i-a scris-o Melindei despre căsătorie. Scrisoarea se încheia cu mesajul: „de la cei care le-au fost date multe, așteptările sunt de asemenea mari”.

Pe lângă faptul că a modelat filantropia Fundației Bill și Melinda Gates, Melinda a jucat un rol cheie în modelarea Giving Pledge (în care cei mai bogați oameni din lume se angajează să doneze cea mai mare parte a averii). Melinda a citit o carte despre o familie care și-a vândut casa și a donat jumătate din banii obținuți și a început să răspândească această idee. Când Bill Gates și Warren Buffett organizau mese cu miliardari, pentru a discuta despre filantropie, Melinda a insistat ca și nevestele acestora să fie invitate. „Chiar dacă el a făcut toți banii, ea va juca un rol cheie în stabilirea modului în care vor fi cheltuiți”, a explicat Melinda. „Ea trebuie să fie de acord cu orice plan filantropic, pentru că o afectează pe ea și pe copiii ei”, a mai spus soția lui Bill Gates.

Într-o prezentare provocatoare pe care a ținut-o în 2007, în San Francisco, psihologul Roy Baumeister se întreba: „există vreun lucru bun la bărbați?”. Răspunsul, pe scurt, este: „nu prea”. Însă lucrul care îi salvează pe bărbați, în viziunea profesorului Baumeister, este faptul că „bărbații, în numeroase domenii, merg la extreme mult mai mult decât femeile”. Bărbații sunt responsabili pentru cea mai mare parte din atrocitățile de pe Terra, dar totodată sunt responsabili pentru câteva dintre cele mai extreme acte de generozitate.

Acest lucru este confirmat de economiștii James Andreoni de la Universitatea California, San Diego și Lise Vesterlund de la Universitatea Pittsburgh. Cei doi au descoperit că, dacă multe femei preferă să împartă în mod egal, „bărbații sunt mai predispuși să fie, fie total egoiști, fie total lipsiți de ego”. Contactul cu femeile ar putea fi una din forțele care înclină bărbații mai mult spre generozitate.

Acest efect al femeilor ar putea avea implicații importante pentru educație și pentru muncă. În școli, ar trebui să ne gândim atent la modul în care organizăm copiii în grupuri. În 1971, după ce școlile din Texas au fost desegregate, psihologul Elliot Aronson de la Universitatea California, Santa Cruz, a validat o metodă simplă, dar eficientă, pentru a reduce stereotipurile și discriminarea.

Ideea sa cheie era aceea că elevii vor învăța să se respecte și să aibă grijă unul de celălalt dacă vor fi nevoiți să se bazeze unul pe celălalt atunci când colaborează în grupuri mici și comune. Profesorul Aronson a însărcinat fiecare elev să fie responsabil cu predarea către grup a unui subiect diferit, care urma să fie testat într-o lucrare de control. Astfel, membrii grupului aveau nevoie de informație de la fiecare membru, pentru a acumula cunoștințele necesare obținerii unei note bune la test. După experiment, stereotipurile și discriminarea a scăzut – elevii au devenit mai puțini ostili unul față de celălalt, iar elevii de culoare au obținut note mai mari.

Ce s-ar întâmpla dacă în fiecare clasă s-ar folosi această structură, în care grupurile de sexe diferite ar oferi băieților șansa să învețe de la fete? Dincolo de obținerea de cunoștințe, poate că băieții ar învăța ceva despre predare și despre ajutarea celorlalți. De asemenea, atunci când unii dintre acești băieți ar deveni bărbați, s-ar putea asemăna mai puțin cu Scrooge și mai mult cu Bill Gates.

În cadrul slujbelor, avem nevoie de mai multe femei în poziții de conducere. Știm deja din numeroase studii că este mai bine pentru companii atunci când au mai multe femei în roluri de management, mai ales în ceea ce privește inovația. Profesorii Dezso și Ross au demonstrat recent că între 1992 și 2006, când companiile au introdus femei în echipele de conducere, acestea au obținut cu 1% mai mult profit, în medie peste 40 de milioane de dolari.

Recunoaștem avantajul direct adus de femeile în poziție de lideri, printre care se numără perspectivele diferite, stilul colaborativ, efortul acordat mentoratului și o bună înțelegere a angajatelor și clientelor de sex feminin. Am ignorat, însă, efectul benefic pe care femeile îl au asupra bărbaților din jurul lor. Oare este posibil ca atunci când femeile intră în echipele de management, ele să încurajeze totodată colegii de sex masculin să-și trateze angajații mai generos și să împărtășească cunoștințele mai liber? Creșterile în motivație, cooperare și inovație înregistrate de companii s-ar putea datora nu doar acțiunilor directe ale liderilor de sex feminin, ci și influenței pe care ele o au asupra liderilor de sex masculin”, concluzionează Adam Grant.

Sursa: New York Times

Cea mai pură apă din România se găsește în Munții Bucegi

În Bucegi, către răsărit, în Cheile Zănoagei, mai exact pe Valea Ialomiței, între faimosul Lac Bolboci și Scropoasa, se găsesc șapte izvoare a căror apă uimește știința. Aflate sus în munți, la 1300 de metri, izvoarele își aprovizionează șuvoaiele dintr-un lac subteran, ce își are sursele nesecate, parcă în infinit, și nu în străfundurile stâncoase ale unei grote ascunse.

Cu un debit de aproximativ 400 de litri pe secundă, izvoarele țășnesc la suprafață dintotdeauna. Cele șapte izvoare sunt socotite prin tradiție drept „apa sfântă” a dacilor, o sursă de apă misterioasă, cercetată în laborator încă din 1927.

Ce are special această apă? Se pare că este una dintre cele mai curate din lume! Poate că Ialomița, numită în scrieri vechi Naparis și Helibakia, a fost într-adevăr apa sfântă, care după 400 de km se vărsa în Dunăre, la Carsium, unul din punctele strategice de pe fluviu. Sau poate este vorba de Apa Vie, un fenomen straniu, dar real, întâlnit în Valea Ialomiței.

Apă certificată internațional

Sursa din Bucegi a făcut obiectul unor studii de laborator încă din 1927. Primele analize au confirmat că apa de acolo este extrem de pură. În 1930, studiile asupra apei au fost reluate în România și preluate cinci ani mai târziu de o societate franceză.

Rezultatul este de fiecare dată același: toți indicatorii calitativi ai apei de la Șapte Izvoare au un standard de calitate extrem de ridicat, nivelul de bacterii fiind apropiat de zero, în timp ce nivelul maxim admis este de 5. De asemenea, cantitatea de azotați și azotiți este egală cu zero.

Au urmat studii realizate în perioada martie 1981 – februarie 1982, de societatea Hidrotehnica. Imediat după aflarea rezultatelor, Ceaușescu a cerut ca zona să fie închisă, iar accesul la rezultatele analizelor strict limitat.

După Revoluție, analizele au fost reluate în Bucegi. Și de această dată, studiile de la Institutul Fresenius din Germania și cele ale Laboratoarelor Larex au stabilit că apa din Munții Bucegi are parametri necesari pentru a sta alături de celebrele produse din Occident: Evian sau Perrier.

Testele recente au arătat că, într-adevăr, este vorba de o apă specială, care izvorăște dintr-o grotă unde se află un imens lac subteran. Din punct de vedere chimic, aceste izvoare sunt unele dintre cele mai curate surse naturale de apă plată din lume. S-au găsit și explicații științifice pentru această minune: fie că apa aceasta trece printr-un câmp magnetic, fapt care o face să-și recapete structura ordonată ideală (iar cercetările magnetometrice au detectat puternice anomalii în zonă), fie izvoarele trec pe lângă un zăcământ de argint, iar argintul împiedică dezvoltarea bacteriilor. Aceasta este „apa vie”, cunoscută de preoții daci, care erau și mari vindecători.

Apa lui Zalmoxis

Simbolul celor șapte izvoare este inscripționat pe scuturile de luptă dacice, sculptate pe Columna lui Traian și pe replica acesteia de la București. Scrierile vechi pomenesc despre o apă din care a băut Zalmoxis înainte de a deveni zeu.

Datele științifice care descriu acest obiectiv vorbesc despre Șapte Izvoare ca despre sursa celei mai pure ape din întreaga Europă.

Sursa: e-mail