Schimbări iminente

LUCRURI CARE VOR DISPĂREA SAU SE VOR SCHIMBA RADICAL

Deși astăzi suntem încă obișnuiți cu ele, mai curând sau mai târziu ele vor fi altfel! Este bine să ne adaptăm de acum, să acceptăm ideea că ele sunt în curs de dispariție / schimbare – poate nu la fel de repede în toate regiunile lumii…

1. Oficiile poștale. Trebuie să fim pregătiți pentru o lume fără oficii poștale. În majoritatea țărilor, serviciile poștale clasice (susținute de stat) sunt atât de adânc împotmolite în probleme financiare încât nu de întrevăd modalități ca ele să fie susținute pe termen lung. Firmele private, de genul „Fedex” și ”UPS”, asigură transportul și distribuirea coletelor pe plan național și mondial, cu un profit uriaș, având fiecare câteva sute de mii de salariați. Ele se vor dezvolta și ramifica, utilizând cele mai moderne mijloace de difuzare. Deocamdată poșta „de stat” are încă, în majoritatea statelor, un statut protejat. Prin lege, este garantată și responsabilă pentru comunicația poștală. Bonul de trimitere/primire are valoare legală de dovadă, și dacă trimiterea se pierde pe drum, poșta poate fi trasă legal la răspundere.

1. Cecul. Țări avansate, ca de exemplu Marea Britanie, se pregătesc deja să desființeze cecurile (ca formă de plată) în următorii câțiva ani. Aceasta din cauza costurilor mari ale procesării cecurilor. Ele vor fi înlocuite în întregime de carduri din plastic și de tranzacții online.

3. Ziarele. Sub forma tipărită, tirajul ziarelor este într-o scădere dramatică. Deja câteva cotidiene mari au renunțat la versiunea tipărită. Tendința este tot mai marcantă. Tânăra generație pur și simplu nu citește ziarul – ei preferă (dacă mai citesc vreun ziar) versiunea online. Acum, editorii de ziare și reviste caută o alianță cu Apple Amazon și cu companiile majore de telefonie mobilă pentru a dezvolta un model de abonamente cu plată care să le salveze profiturile.

4. Cartea. Am discutat cu cineva care mi-a declarat că nu va renunța niciodată la cartea tipărită, la senzația de a ține cartea în mână și de a-i răsfoi paginile. Așa credeam și eu până când am accesat niște librării online (librării virtuale) unde  am văzut că poți citi gratuit chiar un capitol întreg de previzualizare înainte de a cumpăra. Iar prețul era sub jumătate din cel al unei cărți tipărite! Și, culmea, m-am obișnuit foarte repede cu „e-book”-ul sau „rama digitală” și practic am uitat că nu mai țin în mână o carte, ci un „gadget”…

5. Telefonul fix. Deși la acest capitol părerile sunt încă împărțite, multă lume a ajuns la concluzia că poate renunța la telefonul fix, păstrând numai unul sau două telefoane mobile. Excepție vor face, poate, familiile numeroase care efectuează zilnic un număr mare de convorbiri locale. Însă mulți păstrează telefonul fix doar din obișnuință…

6. Muzica. Este un capitol mai complicat și mai  neclar al schimbărilor. Se spune că „industria muzicii” se află în mijlocul unui proces de moarte lentă, impregnat de descărcări ilegale, de lăcomia și corupția mediilor implicate, de dificultatea muzicii inovative în a ajunge la ascultătorii care o așteaptă. Marile „mărci” ( labels) și firmele de radio se „auto-distrug”; aproape jumătate din ce se cumpără azi reprezintă „bucăți de catalog”, deja cunoscute de marele public. Mai multe pot fi aflate din cartea „Appetite for Self-Destruction” de Steve Knopper și documentarul video „Before the Music Dies”.

7. Televiziunea. Și televiziunea trece prin transformări dramatice. Rețelele de TV prin cablu au venituri tot mai mici, clienții se împuținează fiindcă mulți preferă să privească TV-ul și filmele direct de pe computere. Pe de altă parte, companiile de televiziune – pentru a rămâne profitabile – își scad cheltuielile, în dauna calității programelor difuzate și crescând până la limite greu de suportat cantitatea de publicitate. Răspunsul se pare că vine tot de la continentul american. Așa cum în urmă cu o jumătate de secol americanii au lansat televiziunea prin cablu, acum tot ei propun înlocuirea (sau suplimentarea) ei cu ceea ce s-ar putea denumi „televiziune la comandă”. Exemplul tipic este „Netflix”. Cum funcționează? Un abonament de $10… 15 lunar are două componente: (a) DVD-uri – care se transmit prin poștă – și (b) livrare de programe / filme – prin vizionare directă („sreaming”). Totul fără reclame, fără „rating”, la calitate maximă. Clientul are nevoie doar de un DVD-player pentru componenta (a) și de un PC cu Windows instalat pentru componenta (b). Clientul cere ceea ce dorește, costul celor mai multe comenzi este inclus în abonament (suplimentar, contra cost, se pot comanda jocuri, programe speciale etc.). Sună bine, nu?

8. Proprietatea (posesia). Ideea de proprietate va suferi și ea modificări. Astăzi suntem obișnuiți să fim posesorii unui PC cu hard-drive-ul lui pe care avem stocate documente, imagini, muzică, filme etc. Ele se află în proprietatea fiecăruia dintre noi, pot fi accesate folosind un software adecvat și copiate, stocate pe medii ca CD-uri, DVD-uri, HDD-uri sau memorii externe. Suntem „proprietarii” lor. Dar ce ne propune Apple, Microsoft și Google? Sunt în curs de finalizare ultimele „cloud services” (nu am găsit un termen potrivit în limba română). Asta înseamnă că sistemul dvs. de operare va fi organic legat de internet. Dacă dați un clic pe o icoană, se va deschide ceva din „norul” internetului. Iar dacă veți salva un fișier, acesta va fi stocat tot în acest „nor”. Desigur, veți plăti un abonament lunar furnizorului de „cloud”. În această lume virtuală, avantajul va fi că veți putea accesa cărțile sau muzica dvs. de pe orice calculator, laptop sau dispozitiv mobil, oriunde v-ați afla. Aceasta este partea „bună” a lucrurilor. Dar, pe de altă parte, întrebarea firească este: cât de stabil va fi acest întreg edificiu? Dacă, la un moment dat, totul va dispărea? Scepticii vor prefera să se deplaseze până la raftul cu albume foto, la biblioteca unde își păstrează cărțile sau să insereze în calculator CD-ul dorit… În concluzie, cloud-ul își are rostul lui, dar și limitele lui. Probabil nu va înlocui complet niciodată „proprietatea” și „„controlul” pe care le oferă un suport de informație local. În final, o mică remarcă: calculatoarele „mainframe” de acum 30-40 de ani mergeau într-un fel pe aceeași idee, că utilizatorul nu are nevoie de un „terminal” care să-i dea acces la resursele și „inteligența” unui „server” mamut central. Cât de bine a rezistat modelul acela s-a văzut odată ce au apărut primele calculatoare personale…

9. Intimitatea. Iată un concept în curs de dispariție! Se înmulțesc camerele de luat vederi pe străzi, în magazine, în clădiri și chiar încorporate în calculatorul, laptop-ul sau mobilul dvs. Ca rezultat, veți putea fi sigur că 24 de ore din 24 „ei” (adică cei interesați, cei care vă urmăresc) vor ști cine sunteți, unde vă aflați și ce faceți. Vor fi ajutați în mod decisiv de sistemul GPS și de programul „Google Street View”. Una din consecințele benefice (sau cel puțin inofensive) ar fi că „ei” vă vor putea construi un „profil” cât mai fidel, care să reflecte obiceiurile dvs. și astfel să vă ofere produse / servicii conforme acestui profil. În ce privește alte consecințe posibile, puteți să le imaginați și singuri…

Pentru încheiere, aș putea menționa că singurul lucru care nu poate fi schimbat sunt „Amintirile” dvs. Dar aici își va spune cuvântul „Alzheimer”!

Cu cât zâmbim, mai mult trăim

BANCURILE SĂPTĂMÂNII
.
* Rockerii americani scriu rockerilor ruși o scrisoare de răspuns la una mai veche:
„Noi suntem cei mai adevărați rockeri din lume, avem cei mai jerpeliți blugi, pe care nu i-am mai dat jos de 2 ani de zile. Avem cel mai slinos păr și cele mai murdare tricouri, nu ne-am mai spălat de ani de zile… și ca să vă arătăm că suntem rockeri adevărați, ne ștergem la fund cu scrisoarea voastră!”
Primesc răspuns de la rockerii ruși:
„Rockerii adevărați nu se șterg la fund”
.
* O tânără se plânge de o slăbiciune permanentă resimțită de un an încoace.
– Serviciul vă solicită prea mult?, întreabă medicul.
– Nu! Am un serviciu ușor.
– Atunci vă obosesc copiii?
– Nu, n-am copii.
– Hmm… Cât de des faceți sex?
– De trei ori pe zi.
– Atunci acesta-i motivul oboselii dv. permanente. Vă sugerez ca măcar duminica să faceți o pauză.
– Nu pot, domnule doctor. Duminica vine acasă soțul meu.
.
* Ursul intră în bar și zice:
– Vreau o sticlă de whiskey, diseară am întâlnire cu ursoaica!
Lupul intră în bar și zice:
– Vreau două sticle de whiskey, diseară am întâlnire cu lupoaica!
Vine măgarul și zice:
– O cinzeacă pentru mine că am întâlnire cu măgărița.
Ursul și lupul îl întreabă:
– Doar o cinzeacă?! Și începură să râdă amândoi de el.
– Știți cum e treaba, eu am fost dotat de natură, mie nu-mi trebuie alcoolul, eu beau doar ca să-mi lucească ochii.
.
* La un interviu de angajare, angajatorul îi aduce la cunoștință unei tinere pachetul salarial:
– În primele 3 luni vă ofer 1200 lei pe lună, iar după aceea vă ofer 1500 lei pe lună. Când puteți începe?
– După 3 luni, zice tânăra.
.
* Mă cheamă șeful în birou azi:
– Mă Gheorghe, Istvan zice că-i victima șovinismului la locul de muncă.
– Adică?… l-am întrebat.
– Păi, când ați fost vinerea trecută cu toții la restaurant să sărbătoriți aniversarea aceea, el e singurul pe care nu l-ați invitat…
– No, și?!
– Apoi, mă Gheorghe, era totuși ziua lui!
.
* Claustrofobia reprezintă teama de spațiile închise. Exemplu: Merg la magazinul de băuturi și mă tem să nu fie închis.
.
* Un tip, în magazin:
– Dă-mi 329 de grame de salam, 246 grame de cașcaval și 491 grame de zahăr.
Vânzătoarea cântărește, îi dă zahărul, salamul cașcavalul și îi mai întinde un pachet cu prezervative. Tipul:
– Pentru ce prezervative? Nu am cerut…
– Așa cretini ca tine nu trebuie să se înmulțească!
.
* – Care este cea mai rapidă și sigură cale de ieșire a românilor din criză?
– OTOPENI!
.
* Înainte de înmormântare, soțul intră în camera rece pentru a-și vedea soacra pentru ultima dată și pufnește în plâns. Soția:
– De ce naiba plângi, n-ai plăcut-o pe mama niciodată!
Soțul:
– Știu, da’ mi s-a părut că se mișcă!!
.
* – Ai tupeul să vii la ora asta acasă? Te aștept de căteva ceasuri cu lumina aprinsă!!
– Și eu aștept de câteva ceasuri în fața casei să te culci…
.
* Stalin, după ce a primit o delegație de muncitori din Urali, nu-și mai găsea țigările. Îl sună pe comandantul NKVD Lavrenti Beria și-i cere să ia măsuri. După o oră, căutând un dosar, Stalin le găsește într-un sertar și-l sună pe Beria să-i spună că nu mai e nevoie de vreo măsură, pentru că și-a găsit țigările. Beria răspunde:
– Păcat, mare păcat! Mărturisiseră cu toții!

Epigrama care mușcă (XVI)

Cu ocazia meciului de fotbal România – Ungaria, fanaticii maghiari au descins în Capitală puși pe harță

.

În ziua meciului, uite,

Au venit ultrașii-n haite,

După ce au tras o dușcă,

Te și latră, te și mușcă!

.

P. S. –  Victorie clară a tricolorilor români

.

Ierarhia e concretă

Și s-a văzut înc-o dată

Diferența de valoare:

Prin scor de… neprezentare.

 

Să ne răzbunăm pe câini!

PUNCTE DE VEDERE

Pe când un miting împotriva părinților care își omoară copiii? Și pe când un referendum împotriva demenților care își lichidează pruncii?

Filicidul e ceva mai puțin important pentru români în zilele astea, mai important fiind să se obțină condamnarea la moarte a maidanezilor! După o întămplare nefericită, care putea fi evitată dacă bunica copiilor avea, dracului, grijă de pruncii lăsați în grijă, s-a ajuns la manipularea din presă a populației, prin imagini și mesaje șocante. Știm, televiziunile au scopul declarat de a stoarce emoții, dar s-a întrecut orice măsură cu transmisiuni de la cimitir, de la căpătâiul mortului, folosindu-se monștri sacri ai scenei care și-au amintit că în 1900, toamna, au fost și ei mușcați de câini, iar CNA doarme pe el, încurajând goana după emoții rapide și periculoase ale unei prese superficiale, în slujba banului supt prin livrare de emoții pentru rating aducător de publicitate.

A murit un copil și nu doar din cauza unor maidanezi, ci și din cauza unor oameni (bunica neatentă, primăriile care aruncă cu bani publici pe așa-zisa îngrijire, particularii care nu își îngrădesc terenurile, ONG-urile prin care se fac praf bani publici) și totul se rezumă: vrem stârpirea câinilor aruncați de porcii de oameni pe străzi sau vrem tratarea lor în mod civilizat? Vrem genocidul câinilor și să ne punem Europa în cap pentru că niște brute însetate de sânge au găsit doar câinii vinovați, nu și cretinii de oameni pe bani publici și nu numai? Și pentru că am făcut referire la oameni: avem mai mulți copii omorâți în familie, de părinți, decât omorâți de maidanezi! Șocant, nu? Pentru acești copii nevinovați nimeni nu face campanii isterice, nimeni nu dă bilete la meciurile de fotbal ale României, nici o pramatie de partid nu transformă decesul într-un meci politic. Filicidul e o temă prea prăfuită și doar morții în atacurile maidanezilor sunt… fresh?! Așteptăm reacția societății civile și a presei și în cazurile de ucidere a copiilor de către părinți și dezbateri fără număr și tăieri de capete în rândul celor care nu verifică tratamentele aplicate copiilor în familie, precum și asupra celor care nu raportează abuzurile împotriva copiilor.

Filicidul. Omorul comis de părinți asupra copiilor. Sursa: http://psihologiebun.wordpress.com/2012/10/16/filicidul-omorul-comis-de-parinti-asupra-copiilor/

Joi, 11 octombrie, o mamă își aruncă copilul dintr-o mașină pe podul Grant din București. O tentativă de omor. Pruncul trăiește. Însă în România aflăm deseori de cazuri care s-au sfârșit tragic când părinții și-au ucis odraslele. Nu toate în presă și nu toate cunoscute.

La începutul anului, în februarie, la Brașov, o femeie de 27 de ani își ucide copilul de 6 luni. Este anchetată pentru omor deosebit de grav, dar medicii constată că nu a avut discernământ în momentul crimei. Tot în februarie, în comuna Cârlibaba din Suceava, o mamă de 29 de ani este trimisă în judecată pentru uciderea prin sufocare a copilului născut de doar câteva zile. În martie, un tată (48 de ani) își ucide cei doi copii în lacul Tarnita de lângă Cluj. În aprilie, la Sibiu, o tânără de 25 de ani își ucide copilul de 4 ani prin sufocare cu o pernă. Apoi aruncă trupul copilului pe un teren de unde va fi identificat două săptămâni mai târziu. Este acuzată pentru omor calificat. La proces invocă neacceptarea copilului de către concubin. În iulie, la Cenad (jud. Timiș), o femeie de 34 de ani își ucide fetița aruncând-o în fântână, fetița pe care tocmai a născut-o în casă. Ea a mai ucis un prunc de 2 ani în 2001. În septembrie, o tânără de 20 de ani din Botiza (Maramureș) este acuzată că și-a ucis bebelușul la naștere. În România media anuală de omoruri asupra copiilor este de 40.

după Florentin Deac

 

Cele 5 simțuri extraordinare ale câinelui tău

Cele 5 simțuri SUPRANATURALE ale câinelui tău

5. Simte frica. Ok. Asta e deja știută sau cel puțin nu mulți sunt cei care au scăpat această informație. Câinii pot simți frica de la distanță și vor reacționa ca atare: te vor domina sau te vor ocoli. Stăpânii care sunt fricoși din fire vor transmite această stare și câinelui lor. Deci nu te aștepta ca de fiecare dată când te simți în pericol, patrupedul tău să sară în apărarea ta.

4. Simt când nu ești atent. Nu te pândește, nici măcar nu stă cu tine în aceeași cameră, dar în momentul în care ai ațipit sau ți-ai direcționat toată atenția către altceva, în acea clipă câinele tău sare pe masă, rupe sacul de gunoi, roade un pantof sau o tulește pe ușă afară. Șiretenia lor e un fel de al șaselea simț, e foarte bine dezvoltat și dacă ai un câine activ, știi clar că acest fapt este real!

3. Simt când ești bolnav. În ultimul deceniu foarte mulți câini au fost premiați și puși la muncă datorită acestui simț extraordinar. Câinii au capacitatea de a mirosi cancerul sau alte boli grave încă din stadiul incipient. Știi de unde vine această superputere a lor? De la strămoșul lup, care atunci când merge la vânătoare miroase urmele de urină lăsate de vânat. Lupul urmărește doar animalul pe care îl simte bolnav, recepționând aceste informații din urină, așa cum spuneam. Un animal bolnav se va deplasa mai încet și e o pradă mult mai ușoară. Dar să revenim la câinii noștri de companie: În zilele noastre există câini-călăuză dresați special pentru a alerta părinții copiilor care urmează să intre într-o criză de epilepsie, cu ore înainte ca ea să aibă loc. Da, câinii pot face asta!

2. Simt când ești trist. Chiar dacă nu o arăți, câinele mereu o să știe în ce dispoziție ești. Probabil că unii dintre voi vor spune „al meu nu știe, pentru că mă ignoră atunci când sunt supărat”. Nu e chiar așa. Deseori, reacția câinelui atunci când te simte supărat este să stea lângă tine, în special acolo unde îți ții picioarele, arătându-ți că el ți se supune și că dacă ești supărat pe el, cumva, îi pare rău. Dar sunt și câini care pur și simplu îți sar în brațe atunci când simt ei că ai nevoie de ajutor cu moralul.

1. Simt când vine moartea. Locul 1 e uimitor și… inexplicabil. De secole întregi, oamenii au căutat afecțiune și iubire din partea animalelor lor de companie. Câinele, de exemplu, e total capabil să iubească și să-și arate devotamentul față de stăpân și de familia sa, dar puțini știu că cel mai bun prieten al omului are și câteva calități „supranaturale”, simțuri la care omul doar visează. cea mai inexplicabilă și misterioasă abilitate a câinelui este felul în care simte că vine moartea. Și în cazul său, cât și în cazul oamenilor. Americanii au făcut zeci de experimente în spitale, după ce mulți agenți din toată lumea au raportat situații neobișnuite, în care câinele polițist a simțit că partenerul și stăpânul lui urma să își piardă viața, manifestând un comportament ieșit din comun. Așadar, nu știm cum, dar e cert că animalele simt când se apropie sfârșitul. Cercetătorii spun că ei pot vedea energiile umane, pe când alții spun că animalele au un pașaport gratuit și permanent în lumea de dincolo.

BONUS: Ei observă comportamentul preferențial. Dacă ai doi câini, unul dintre ei va fi cu siguranță foarte supărat pe tine. De ce? Pentru că cel mai bun prieten al omului simte și remarcă inegalitatea cu care îi tratezi. De exemplu: Dacă ai doi câini și oferi o recompensă doar unuia, celălalt va crede că a făcut ceva rău. Dacă pe unul l-ai mângâiat mai mult sau i-ai oferit hrană în cantități mai mari, celălalt va pune la suflet ș.a.m.d. Sună ciudat, dar e dovedit științific!