Băncile au făcut profituri de sute de milioane de euro în 2013, dintr-o întorsătură de condei

Trecerea la sistemul internațional de raportare financiară (IFRS) a fost pretextul așteptat de bănci ca să își ascundă mai bine, cu costuri minime, scheletele din dulap. * Instituțiile de credit au „eliberat” 2,3 miliarde euro blocați ca provizioane pentru credite neperformante. * Banii vor ieși din țară, către băncile mamă, au explicat analiștii consultați de ZIUAnews

Sistemul bancar stă pe un butoi de pulbere: piața imobiliară. O structură fragilă, care susține credite de 40 de miliarde de euro. Aceasta nu este o noutate nici pentru guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, nici pentru bancheri și nici pentru populație. Noutatea este că, în subsolul eșafodajului financiar, la nivelul executărilor silite, adevărata valoare a „activelor toxice” ale băncilor începe să iasă la iveală. Analiștii consultați de ZIUAnews au explicat care este „magia” contabilă care ține afacerile băncilor din România în picioare pe un teren deosebit de accidentat: clientul.

Valoarea imobilelor executate silit, depreciată cu 75%

Pe 27 septembrie, orele 14.00, la sediul executorului judecătoresc Samoilă Liliana va avea loc vânzarea la licitație a unei garsoniere din București, pentru un credit de 37.656 de euro încheiat cu Banca Comercială Română (BCR). Până acum, nimic deosebit. Însă prețul de pornire este de 10.875 de euro, reprezentând 75% din valoarea de circulație a imobilului, conform raportului de evaluare al expertului. La prima licitație nu s-a prezentat nimeni. Pe 26 septembrie , orele 13.30, de această dată la sediul executorului judecătoresc Andrei Eugen, va avea loc o altă licitație pentru recuperarea sumei de 250.000 de euro, conform unui credit acordat de BCR. Este vorba de o vilă modernă din Otopeni, cu regim de înălțime P+2, evaluată la 399.000 de lei (90.000 de euro). Prețul de pornire: 299.000 de lei (circa 67.000 de euro), licitația fiind la al doilea termen. Pe 25 septembrie, ora 11, Biroul executorilor judecătorești Asociația Lex, anunță executarea garanției ipotecare pentru un credit de 355.000 de euro acordat de Banca Transilvania. Proprietatea scoasă la licitație este un apartament de patru camere din București, zona Parc Bazilescu, evaluat acum la 237.000 de euro. Licitația pornește de la 177.000 de euro, pentru că la primul anunț nu s-au găsit investitori interesați. Sunt doar câteva exemple din „fișele” executărilor silite care se găsesc la Registrul Executărilor Silite.

Clienții băncilor, „disciplinați ” cu forța

Realitatea de la firul ierbii este contrazisă, însă, de contabilitatea optimistă a băncilor. Aceasta a trecut printr-o operație estetică odată cu trecerea la IFRS. Noul sistem „permite scoaterea în afara bilanțului a unor credite stabilite de bancă pe baza rațiunilor economice: costuri, probabilitate de recuperare etc. Acum trebuie să le păstrezi în bilanț, provizionate, până la epuizarea căilor legale de recuperare, chiar dacă știi că probabilitatea de recuperare este zero. Trecerea la IFRS ar ajuta la <curățarea> bilanțurilor de credite neperformante și costuri inutile”, a declarat Vladimir Kalinov, vicepreședintele executiv al Raiffeisen Bank, responsabil cu divizia de Risc. Este divizia cel mai greu încercată dintr-o bancă: clienții dau semne de oboseală, iar nivelul creditelor neperformante a ajuns la 20% în întreg sistemul bancar, cel mai mare procent din UE după Grecia și Irlanda.

Labirintul cifrelor și minotaurul profitului

Noile criterii de raportare contabilă au adus profituri substanțiale băncilor. BRD a raportat un profit de 14 milioane de euro (cu 58% mai mare decât în primul semestru din 2012), la fel și Banca Transilvania (41 milioane de euro). Însă de departe, profitul-record a fost înregistrat de BCR, cea mai mare bancă de pe plan local, însă și prima la categoria credite neperformante (29% din portofoliu, adică circa 3,33 miliarde de euro). Astfel, BCR a reușit ca după mai multe trimestre de pierderi istorice să raporteze în primul semestru un profit de 556,7 milioane lei (126,8 milioane euro), după ce, în perioada similară din 2012, a avut o pierdere de 548,5 milioane lei (124,9 milioane euro). „Prima jumătate a anului ne-a confirmat faptul că scăderea costurilor de risc este calea către profitabilitate”, a declarat Bernd Mittermair, Chief Financiar Officer al BCR. Profitul a ieșit la iveală după ce BNR și FMI au convenit să nu impoziteze profiturile rezultate din trecerea la IFRS.

Ilie Șerbănescu: „Băncile au avut profituri, dar nu le-au raportat ca atare”

„Provizionând după standardele IFRS, băncile au degajat resurse. Aceste resurse vor lua calea străinătății. Băncile au avut profituri anterior, la fel și BCR. Nu le-au raportat ca profituri. Asta e altceva. Dacă rambursează banii la băncile mamă apare că nu mai au profituri. Domnul Isărescu știe toate acestea. Bine. Și nu numai că le acoperă, le și legitimează”, ne-a declarat analistul economic Ilie Serbănescu. Contabilitatea băncilor rămâne o ecuație cu multe necunoscute pentru analiști. „Nu pot spune cu certitudine ce se va întâmpla în contabilitatea băncilor, pentru că nu sunt la curent cu chestiunile de nuanțe, în special în cazul trecerii de la o formă de raportare contabilă la alta. Cert este că BCR-ul a raportat pierderi pe anul trecut, deși banii erau OK, bine mersi și asta pentru că și-a construit provizioane cu bani care puteau să dispară cu totul sau să nu dispară. Evident, nu au dispărut cu totul… o parte sigur, le-au șters, le-au scos din bilanț pentru că asta este… credite neperformante și așa mai departe”, e explicat analistul Lucian Davidescu.

Radu Golban: „este o formă de iobăgie a creditelor”

„Așa cum e posibil să manipulezi cifrele privind șomajul prin schimbarea modului de calcul, la fel e posibil să modifici situațiile contabile ale băncilor din schimbarea formelor de calcul”, a spus Radu Golban – economistul care a descoperit datoria Germaniei către România. „În România primul lucru care asigură și în viitor un profit acestor bănci, în ciuda creditelor neperformante, în ciuda activelor toxice, este faptul că nu există falimentul personal. Acest punct este piesa de rezistență a situației. Alte țări europene au o astfel de legislație. În România datornicul poate fi urmărit oricând. Este o formă de iobăgie a creditelor”, a adăugat Golban. Devalorizarea garanțiilor imobiliare nu afectează deocamdată profiturile băncilor, pentru că, adaugă economistul, riscul e un sac pe care îl duci în spate. „Cu cât îl duci mai mult și cu cât poți onora angajamentele, sacul acela crește tot mai mult. Riscul crește tot mai mult. Și cu riscul crește și dobânda pentru finanțarea acestui risc. Dacă ne uităm, de pildă, la falimentele de stat – cum a fost cazul Argentinei sau cel al Rusiei – când țara intră în incapacitate de plată ea poate obține pe piața internațională credite mult mai ieftine. De ce? Pentru că aceste credite nu mai sunt afectate de un risc din trecut.

Paradoxal, rău platnicii pun umărul la profitul băncii

A avut loc un reset. Și atunci dobânda e mult mai mică decât ultima dobândă înainte de faliment”, a mai explicat Golban.

Mecanismul care generează profitul băncilor se bazează pe faptul că aceste costuri de risc, chiar în cazul activelor toxice, cresc. Cu cât mai mulți oameni au întârzieri, dar nu pot intra în incapacitate de plată, costurile acestor dobânzi cresc. „Bancherii pot reduce o parte a acestor costuri de risc reevaluând în activele lor imobile. Pot spune că a crescut sau că s-a menținut prețul. Dacă imobilele nu sunt scoase pe piață, ci rămân în portofoliu, ei le pot aduce din condei. Și să arate că nu justifică un cost de risc mai mare”, a adăugat economistul. În acest context, cheia de boltă a profiturilor din sistemul bancar este una singură: „disciplinarea” cu forța a creditorilor epuizați financiar.

Forța este negociată de Fondul Monetar Internațional și inclusă în Planul de reformă a României, pactul Euro Plus, adoptat de Cabinetul Mihai Răzvan Ungureanu în aprilie 2011. Fraza-cheie sună așa: „neadoptarea inițiativelor legislative privind falimentul persoanelor fizice sau de recuperare a creanțelor, care ar putea submina disciplina debitorilor”. Tot în 2011, în urma discuțiilor cu FMI, autoritățile române au fost de acord ca profiturile băncilor rezultate din trecerea la noul sistem de raportare contabilă să nu fie impozitate.

Justiția, pusă la colț de dragul banilor

Anul acesta, autoritățile au blocat legislația de protecție a consumatorului față de clauzele abuzive ale băncilor. „De ce au acceptat autoritățile române să dea curs unor decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – în procesele privind cauzele abuzive? Pentru ca băncile să nu înregistreze pierderi. Din punctul meu de vedere acest lucru e o mare jignire la adresa justiției. Eu nu știu de ce nu se sesizează DNA. E o amenințare la adresa independenței justiției. Nu sunt bune Curțile de Apel și Tribunalele, ci doar ÎCCJ pentru abuzurile băncilor?”, ne-a declarat analistul economic Ilie Șerbănescu. În scrisoarea pe care Executivul ar urma să o trimită în toamnă către FMI, Guvernul și-ar asuma ca procesele pe clauzele abuzive din contractele de credit să se judece la nivelurile superioare ale instanțelor, iar deciziile instanțelor de anulare sau amendare a acestor clauze nu ar urma să fie retroactive.

după Gilda Popa