Topul celor zece reacţii ale corpului tău şi explicaţiile lor

Organismul şi mintea noastră sunt pline de mistere. Reacţiile ascunse, pe care nu le ştiam despre noi, devin cu adevărat uluitoare atunci când le aflăm semnificaţia. Vă prezentăm mai jos câteva reacţii ale corpului şi explicaţiile lor, potrivit listverse.com:

10. Ce provoacă pielea de găină. Acest aspect, denumit ştiinţific piloerecţie, apare când îţi este frig sau treci prin anumite stări emoţionale, cum ar fi încântare copleşitoare sau frică. Pielea de găină este provocată de contracţia muşchilor minusculi care stau la baza fiecărui fir de păr.

9. De ce îţi trosnesc închieturile. Cele mai multe articulaţii din organismul uman sunt de tip diartroidal, ceea ce înseamnă că oasele sunt unite printr-o capsulă. Înăuntrul acesteia se află un lubrifiant numit lichid sinovial, care conţin gaze dizolvate. Când forţezi încheietura, gazul este nevoit să iasă. Această eliberare face acest zgomot. Dacă obişnuieşti să îţi trosneşti degetele des, ar fi mai bine să încerci să renunţi la acest obicei deoarece, în timp, îţi pot slăbi puterea cu care poţi apuca şi ţine obiecte.

8. De ce plângi când tai ceapa. Atunci când tai o ceapă, îi rupi celulele, care eliberează enzime, iar acestea produc gazul numit oxid de propanetial. Atunci când această substanţă atinge suprafaţa sensibilă a ochilor, cauzează înţepăturile care duc la lăcrimări. Apoi, creierul comandă glandelor să producă şi mai mult lichid pentru a înlătura substanţele care irită ochii. Şi cu cât tai mai multă ceapă, cu atât gaz iritant se produce şi cu atât mai multe lacrimi vei vărsa.

7. De ce nu te poţi gâdila singur. Nu ne putem gâdila singuri pentru că ştim exact ceea ce avem de gând să facem, aşa că nu mai apare acea senzaţie specifică gâdilatului.

6. Stomacul este al doilea creier. Această parte a corpului nostru are mai mulţi neuroni decât creierul animalelor, având capacitatea de “a gândi” singur. Dacă te-ai simţit vreodată afectat în vreun fel după o masă copioasă sau după ce ai mâncat nervos sau distras fiind de altceva, află că stomacul este cel care îţi transmite semnale că ceva nu era în regulă.

5. De ce râzi până îţi dau lacrimile. Râsul şi plânsul sunt reacţii psihologice similare. “Ambele apar în stări emoţionale intense care implică efecte prelungite şi care nu pot fi oprite la comandă”, susţine Robert R. Provine, psiholog la Universitatea din Maryland, Baltimore County. Oamenii asociază plânsul cu tristeţea, însă curgerea lacrimilor este o reacţie umană mult mai complexă. Plânsul este declanşat de o varietate de emoţii: “Prin durere, tristeţe sau chiar şi de o fericire extremă. Este modul în care am evoluat”, spune Lee Duffner, profesor la catedra de oftalmologie de la Universitatea din Miami.

4. De ce ne scărpinăm. Dacă până acum, specialiştii credeau că senzaţia de mâncărime este percepută de creier ca o formă de intensitate redusă a durerii, un studiu recent contrazice această teorie şi elucidează misterul scărpinatului: de vină este o moleculă. Corpul uman este acoperit de aproximativ 2 metri pătraţi de piele, care sunt prima barieră dintre organismul uman şi cel înconjurător. Pielea este, deci, expusă milioanelor de potenţiali factori iritanţi. Din acest motiv, senzaţia de mâncărime face parte din viaţa noastră, uneori mai mult decât este normal. Chiar dacă senzaţia de mâncărime apare la nivelul pielii, pruritul, cum este denumită aceasta ştiinţific, este declanşată în altă parte a corpului.

3. De ce ne îndrăgostim. A cunoaşte de ce ne îndrăgostim poate ajuta la vindecarea sentimentelor de respingere şi inimă frântă. Dacă cineva nu se îndrăgosteşte de tine, motivul nu este urâţenia ta, stupiditatea sau faptul că eşti sărac. Uneori chimia nu este bună. Motivele pentru care ne îndrăgostim au fost cercetate îndelung. Se pare că sunt necesare o varietate de procese neurochimice şi de stimuli externi pentru a determina secvenţa corectă pentru ca cineva să se îndrăgostească. Chimia romantismului necesită câteva elemente ale iubirii.

2. Creierul este mai deştept decât toate telefoanele mobile din lume. Creierul uman generează într-o zi mai multe impulsuri electrice decât toate telefoanele din lume, în acelaşi interval de timp. Celulele care alcătuiesc creierul uman pot stoca de până la 5 ori mai multă informaţie decât cuprinde toată Enciclopedia Britanică. Aşadar, nu vă feriţi să învăţaţi tot mai mult.

1. De ce ni se face somn după ce mâncăm. După masa ne este somn – un procent mare din sângele circulant irigă organele digestive pentru a absorbi nutrienţii. Aşadar, circulaţia cerebrală scade uşor, motiv pentru care suntem somnoroşi.