DIETA VIEŢII (XIX)

Posted on by racoltapetru6

 CAPITOLUL IX

REGULI IMPORTANTE DE ALIMENTAŢIE

(rezumat)

1. Teoria caloriilor este  greşită.
2. Aportul alimentar trebuie realizat pe parcursul mai multor mese.
3. Trebuie mărit consumul de fibre alimentare. Fibrele alimentare înlătură din intestine substanţele toxice şi cancerigene, contribuie la tranzitul rapid al alimentelor prin intestine, scurtând timpul în care produsele dăunătoare, rezultate din descompunerea alimentelor, se găsesc în contact cu pereţii intestinelor.
4. Trebuie acceptate glucidele “benefice”, eliminând glucidele “malefice”.
5. Lipidele “benefice” trebuie preferate pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.
6. Fructele se consumă numai pe stomacul gol.
7. Micul dejun trebuie să fie alcătuit numai din fructe, sucuri de fructe sau fructe vegetale (castraveţi, ardei, roşii).
8. La masa de prânz (ora 12), consumaţi numai salate şi suc de fructe.
9. După ora 16, până la ora 2o, se poate mânca şi mai greu, dar la masă se consumă un singur fel de mâncare concentrată (tot ceea ce nu este crud, este concentrat).
10. Zilnic, se consumă cantitativ: 70% crudităţi şi 30% mâncăruri concentrate.
11. Combinarea corectă a alimentelor este:

* Salate  + proteine (carne, peşte, ouă, brânzeturi, lactate). Acestea din urmă trebuie însoţite întotdeauna de dovlecei, varză, conopidă, gulii, fasole verde, morcovi, ceapă, usturoi, pătrunjel, ţelină, vinete în amestec (salată) sau  individual.
* Legumele gătite se pot combina între ele, dar numai cu legume crude sau cu salate de legume crude.
* Salate + amidonoase (cartof, grâu, pâine, mălai – mămăligă, orez, mazăre, fasole verde. Acestea din urmă se pot combina cu legume gătite, dar neapărat cu salată de legume crude).
* Se pot combina amidonoasele între ele.

12. După ora 20 nu se mai poate mânca  nimic.
13. Nu se bea apă în timpul mesei şi nici timp de 1-2 ore după masa.
14. Vinul îngreunează mult digestia. El se va bea numai pe stomacul gol.
15. Nu mâncaţi niciodată repede.
16. Mâncaţi legume şi fructe crude în tot cursul anului. Pe parcursul unui regim foarte sever, beţi în fiecare zi o lingură sau două de ulei de măsline de bună calitate. Acest aliment stimulează capacitatea de apărare a organismului.
17. Mâncaţi produse din cereale fără să le distrugeţi principiile nutritive prin modul de preparare.
18. Mâncaţi mai multe alimente bogate în vitamina A. Acestea sunt: morcovul, roşiile, spanacul, salata, pătrunjelul verde, ceapa verde, mărarul, adică legumele galben-portocalii şi verde închis.
19. Mâncaţi mai multe produse care conţin vitamina C. Bogate în această vitamină sunt legumele şi fructele, în special citricele, ardeiul gras şi măceşul.

CAPITOLUL X

REŢETE SPECIALE

1. Înlocuitor de zahăr

Din frunzele tinere de patlagină se poate prepara în trei moduri un sirop care poate fi folosit în vederea reglării metabolismului şi curăţirii sângelui pe tot parcursul anului.

REŢETA 1

* Se culeg în jur de 5-6 mâini de  plantă.
* Se spală bine şi se trec frunzele prin maşina de tocat.
* Se adaugă puţină apă, 300 g de miere şi 200 g de zahăr.
* Compoziţia obţinută se aşază la foc mic, amestecându-se continuu, până la fierbere.
* Când toate elementele de mai sus s-au transformat într-o pastă mai vâscoasă se toarnă în borcane, se astupă şi se depozitează în frigider.

REŢETA 2

* Se ia un vas de lut sau de sticlă în care se pun prin alternanţă un rând de frunze de plantă (bine spălate) şi un rând de zahăr, până la umplerea  acestuia.
* Se aşteaptă până ce frunzele din vas s-au tasat, completându-se în continuare cu frunze şi cu zahăr.
* Când vasul este plin, se ermetizează cu folie de plastic şi se îngroapă în pământ timp de 8 săptămâni.
* După această perioadă, conţinutul vasului se va fierbe la foc mic amestecându-se continuu.
* Se depozitează în sticle care vor fi păstrate la frigider.

REŢETA 3

* Se amestecă 1 kg de zahăr cu 450 g de apă şi sucul de la o lămâie mai  mare.
* Compoziţia se fierbe timp de 10 minute.
* Spuma care apare în timpul fierberii se colectează în permanenţă, cu o lingură de lemn. Produsul rezultat este format din glucoză şi fructoză, având puterea de îndulcire dublă faţă de cea a zahărului.

2. Apa tonică

Zarzavat, frunze fragede de varză, coji de ou spălate bine, sfeclă roşie, ţelină, morcovi, mere, urzici, trifoi, păpădie, tot felul de plante medicinale tăiate mărunt, se pun împreună cu zece linguri de tărâţe de grâu într-un vas cu apă. Toate sărurile solubile şi vitaminele trec în apă. Se poate consuma lichidul rezultat începând de a doua zi. Băut zilnic, ajută la refacerea metabolismului, la vindecarea bolilor de inimă şi de stomac, cu condiţia ca durata unei cure să fie de 3-4 săptămâni. Se păstrează la frigider sau în locuri răcoroase. Se completează cu apă, până când socotim că puterea ingredientelor s-a epuizat.

3. Apa minune

10-15 linguri de tărâţe de grâu se pun la înmuiat peste noapte într-un litru de apă. A doua zi se strecoară printr-un tifon sau se presară cu mâna. Cine doreşte să valorifice la maximum tărâţele poate turna încă o dată apă peste ele. Apa de tărâţe este recomandată pentru prevenirea şi tratarea majorităţii bolilor. Totodată, apa de tărâţe se poate folosi şi contra setei, dacă îi adăugăm puţin suc natural de fructe.

4. Băutură întăritoare

250 ml suc de portocale sau de sfeclă se amestecă cu 2 gălbenuşuri. Amestecul obţinut este foarte hrănitor şi poate înlocui chiar şi o masă.

5. Suc vindecător

Suc de varză, ţelină, morcovi şi cartofi se amestecă cu puţină apă. Băutura astfel obţinută, băută zilnic, timp de o lună, ajută la vindecarea bolilor de inimă şi de stomac.

după Daniel Menrath

Cântec femeiesc

Posted on by racoltapetru6

CÂNTEC FEMEIESC
.
(De Adrian Păunescu)
.
Aşa e mama şi a fost bunica,
Aşa suntem femei lângă femei,
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica,
Doar nişte “ele” ce slujesc pe “ei”.
.
Ei neglijenţi, iar ele foarte calme,
Ei încurcând ce ele limpezesc,
Ei numai tălpi şi ele numai palme,
Acesta e destinul femeiesc.
.
Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreţ, nimic impunător.
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume,
Pun lucrurile iar la locul lor.
.
Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă
Şi pentru care plată nici nu cer,
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.
.
Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede,
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot,
Şi de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.
.
Aşa e mama şi a fost bunica,
Şi ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat şi uneori copii.
.
Suntem veriga firului de aţă,
În fiecare lanţ făcut din doi,
Ce-i greu cu noi femeile în viaţă,
Dar e şi imposibil fără noi…

Despre poezia modernă

Posted on by racoltapetru6

Se zice “că nu e om să nu fi scris o poezie” şi, de asemenea, că “românul s-a născut poet”. Afirmaţii măgulitoare ce par să fie destul de aproape de realitate. Cel puţin din ceea ce am văzut şi trăit fiecare dintre noi, începând de pe băncile şcolii şi până în prezent. Mulţi dintre noi au scris măcar câteva versuri, dedicate mamei, profesorilor sau colegelor de care ne-am îndrăgostit prima oară.
Unii n-au abandonat această romantică îndeletnicire şi au continuat să-şi aşternă pe hârtie trăirile, gândurile şi speranţele de zi cu zi. Cei mai norocoşi şi talentaţi au reuşit chiar să-şi publice creaţiile literare, devenind oficial poeţi.
Personal, îmi amintesc că primele încercări de acest gen le-am dedicat profesoarei de limba română, care, la rândul ei, compunea poezii foarte inspirate. Amândoi eram fascinaţi de opera marelui Eminescu şi încercam să ne apropiem cât mai mult de dulceaţa şi frumuseţea versurilor sale. Mai admiram şi alţi poeţi clasici ale căror versuri le memoram şi apoi le recitam cu mândrie în orele de limbă maternă.
Dar vremurile alea au apus şi poezia modernă e, de cele mai multe ori, cu totul alta. Una din pierderile pe care noi, amatorii obişnuiţi, le resimţim este dispariţia rimei, ori apariţia rimei albe. Pentru noi era o plăcere să auzim cun se împerechează versurile şi, pe lângă mesaj, simţeam o melodicitate. De aceea, multe din poeziile cu rimă au fost puse pe muzică şi au devenit şlagăre.
Pe lângă rima albă, poezia modernă “străluceşte” de multe ori prin cuvinte greoaie, metafore forţate şi lipsa unui mesaj clar. Astfel că sunt creaţii de acest gen care sunt interpretate total diferit de către doi sau mai mulţi “poeţi consacraţi”. Se caută cu disperare o abordare cât mai originală, în dauna simplităţii şi a calităţii reale, iar poet de succes este considerat cel care publică mai mult şi nu neapărat mai bine.
Cunosc destul de bine un astfel de poet modern, care a publicat numeroase cărţi de acest gen. Într-o zi l-am găsit aplecat asupra mesei de lucru, în plin proces creator. În faţa lui era caietul şi stiloul, în dreapta avea DEX-ul, iar în stânga Dicţionarul de Rime şi Dicţionarul de Sinonime. Le consulta cu asiduitate căutând epitete şi metafore cât mai noi, cuvinte cât mai rar folosite pentru a-şi impresiona cititorii. Iar aceştia, la rândul lor, aveau nevoie de dicţionare pentru a le desluşi înţelesul.
Astfel a ajuns poezia modernă să fie un surogat al minunatei poezii clasice. Precum e mâncarea de la fast-food, făcută în iuţeală, cu multe grăsimi şi adaosuri care te îmbolnăvesc. E mai comod să elimini rima şi să nu mai pierzi vremea căutând-o. Iar dacă ai găsit timp şi inspiraţie pentru ea, vei fi considerat un începător, care nu ştie care care sunt valorile reale ale poeziei actuale.
Cu toate acestea, Adrian Păunescu a reuşit să demonstreze că rima este una din cele mai apreciate calităţi ale poeziei, fie ea şi modernă. Numeroasele sale compoziţii ne-au rămas să ne încânte mereu spiritul şi urechea. Mai ales atunci când ele sunt însoţite şi de o melodie. Căci poeziile cu rimă albă, nu prea au şanse să dea naştere vreunui şlagăr. Nu înseamnă că nu sunt şi printre ele creaţii minunate, însă nu se adresează marii mase de oameni, ci doar unui cerc restrâns de cunoscători care se felicită unii pe alţii. Poeţi talentaţi, dacă vreţi o vânzare mai bună, faceţi poezii şi pentru cei care nu au acest har, pentru tot poporul!

Un secret bine păzit

Posted on by racoltapetru6

PUNCTE DE VEDERE

Secretul bine păzit al americanilor

În doar trei ani, între 1969 şi 1972, 12 oameni, toţi americani, au pus piciorul pe Lună. De atunci, timp de 38 de ani, nici un pământean nu a mai ajuns acolo. Motivul? Simplu: ni s-a interzis să ne vizităm satelitul. Îi “deranjăm” pe cei care sunt acolo de foarte multă vreme şi le încurcăm planurile pe care le desfăşoară cu noi, cu planeta noastră, cu sistemul nostru solar. Chiar sunt fiinţe acolo?

Astronomul rus Evgheni Arsiukin şi matematicianul ufolog Vladimir Ajaja, în filmul documentar difuzat pe canalul rusesc de televiziune RTR, susţin acest lucru cu toată fermitatea, aducând în sprijinul afirmaţiei lor dovezi concrete. Cotidianul Pravda a publicat şi el o serie de destăinuiri şi fotografii despre clădirile aflate pe partea nevăzută a Lunii, despre entităţile extraterestre care sunt acolo şi despre maşinile lor ciudate, enigmaticele OZN-uri, care ne dau atâta bătaie de cap. Dar există aşa ceva acolo sau sunt doar fabulaţii? Americanii care au ajuns pe Lună spun ceva în acest sens? Au văzut ei ceva, atunci când au ajuns acolo?

În mod bizar, filmele făcute pe Lună de unele echipaje au dispărut din arhive, ca şi cum am vorbi despre nişte banale înregistrări video făcute undeva, aiurea. Treptat însă, anumite lucruri, ţinute secret timp de trei-patru decenii, au început să transpire. Pe timpul misiunii Apollo 11, de la 20 iulie 1969, în legăturile radio dintre Neil Armstrong, Buzz Aldrin şi Centrul de Control au fost două minute de tăcere, justificate iniţial de NASA prin apariţia unei supraîncălziri a aparaturii, apoi prin faptul că pulsul lui Armstrong ajunsese la 140 de bătăi pe minut, fapt pentru care “i s-a transmis o frază codificată”.

După 40 de ani, s-a aflat că totuşi, în cele două minute, între Lună şi Pământ s-au purtat discuţii aprinse. Lui Neil i-a crescut, într-adevăr, pulsul brusc, deoarece a văzut ceva ce i-a tăiat respiraţia şi l-a făcut să strige la colegul său. Iată o parte a convorbirilor:

ARMSTRONG: Ce a fost asta? Ce dracu a fost asta? Asta e tot ce vreau să ştiu!

CONTROLUL MISIUNII: Ce se întâmplă acolo? (întreruperi, paraziţi) Apollo 11, mă auzi? Ce se întâmplă?

APOLLO 11: Chestiile alea sunt imense, domnule! Enorme. Oh, Doamne! Nu-mi vine să cred! Repet, mai sunt şi alte nave spaţiale aici, aliniate pe marginea cealaltă a craterului! Ei sunt pe Lună şi ne privesc acum!

ARMSTRONG & ALDRIN: Astea sunt lucruri gigantice. Nu, nu, nu este o iluzie optică. Nimeni nu crede asta!

HUSTON: Ce, ce, ce? Ce naiba se întâmplă? Ce s-a întâmplat cu voi?

ARMNSTRONG & ALDRIN: Ei sunt aici, sub suprafaţă.

HUSTON: Ce e acolo? (paraziţi, emisie întreruptă, interferenţe) Controlul cheamă Apollo 11.

ARMSTRONG & ALDRIN: Am văzut nişte vizitatori. Ei au fost aici pentru un timp, observând instrumentele.

HUSTON: Neclar! Repetaţi ultima informaţie!

ARMSTRONG & ALDRIN: Spun că aici sunt şi alte nave spaţiale. Sunt aliniate pe marginea cealaltă a craterului!

HUSTON: Repetaţi, repetaţi comunicarea!

ARMSTRONG & ALDRIN: Am conectat transmisia automată. Îmi tremură mâinile şi nu mai pot face nimic. Încercăm să filmăm. Dar, dacă aceste camere nu vor înregistra nimic, cine ne va crede?

HUSTON: Aţi înregistrat ceva pe film?

ARMSTRONG & ALDRIN: Nu avem niciun film la noi. Am făcut trei fotografii. Farfuriile zburătoare sau ce-or fi ne-au stricat filmul.

HUSTON: Aici controlul. Unde sunteţi acum? Ce-i cu gălăgia asta despre OZN-uri? Terminat.

ARMSTRONG & ALDRIN: Au aterizat aici. Sunt aici şi ne privesc. Se uită la noi.

HUSTON: Oglinzile, oglinzile le-aţi instalat?

ARMSTRONG & ALDRIN: Da, sunt puse unde trebuie. Dar oricine a venit cu navele alea spaţiale, cu siguranţă mâine poate veni să ni le demonteze. Terminat!

Să mai spunem, în final, că această discuţie a fost recepţionată atât de ruşi, care urmăreau îndeaproape misiunea, cât şi de diverşi radioamatori de pe glob şi că, într-un interviu, Armstrong a declarat că, înainte de plecare, au fost avertizaţi că pe Lună vor întâlni ceva.

 

Teorie năucitoare: Extratereştrii implicaţi în asasinarea lui Kennedy?!

Posted on by racoltapetru6

PUNCTE DE VEDERE

J. F Kennedy a fost împuşcat din cauza extratereştrilor!?

,,Cetăţeni ai Pământului, nu suntem singuri”

Cu aceste cuvinte dramatice, preşedintele american John F. Kennedy intenţiona să informeze întreaga lume că guvernul american avea contacte cu extratereştrii. Dar, înainte ca el să ţină acest discurs, pe 22 noiembrie 1963, a fost doborât de câteva gloanţe ucigaşe.

Cel puţin aşa pretinde, la Universitatea Cambridge, profesorul cercetător istoric Lawrence Merrick, autorul bestsellerului “Killing the Messsenger: The Death of JFK”. El susţine că JFK a fost asasinat pentru a fi împiedicat să dezvăluie date despre extratereştri. ,,Se pare că anumiţi indivizi din guvern, hotărâţi să păstreze secretul în privinţa farfuriilor zburătoare capturate, au decis să-l reducă la tăcere pe preşedinte”, mai susţine profesorul Merrik, care îşi bazează afirmaţiile asupra nerostitului discurs al lui JFK pe o notiţă a acestuia. Se pare că preşedintele i-ar fi înmânat documentul guvernatorului Texasului, John Connaly, chiar în maşina în care a fost omorât. John Connaly a trăit tot timpul cu spaima în suflet după acel eveniment. A depozitat documentul pătat de sânge într-un seif şi a dispus ca acesta să nu fie deschis decât după moartea sa, care s-a produs în 1993.

Nu după mult timp, documentul cu discursul preşedintelui american a ajuns în mâinile profesorului Merrik. Pentru a spulbera orice îndoială în privinţa notiţelor, 5 grafologi au autentificat scrisul ca fiind al lui Kennedy. Cercetările au mai scos la iveală faptul că, chiar cu o zi înainte de a se deplasa la Dallas, JFK s-a întâlnit cu predecesorul său, Dwight D. Eisenhower, pentru a se sfătui dacă să dea publicităţii datele sale despre existenţa extratereştrilor. Se pare că cei care au ordonat asasinarea lui JFK au considerat că discursul va crea panică. Iată ce conţinea discursul preşedintelui:

,,Dragii mei concetăţeni, oameni din toată lumea, astăzi intrăm într-o nouă eră. Copilăria umanităţii ia sfârşit şi se prefigurează o altă vârstă! O călătorie plină de provocări. Cetăţeni ai Pământului, nu suntem singuri. Dumnezeu, în infinitatea Sa înţelepciune, a populat Universul şi cu alte fiinţe la fel de inteligente ca şi noi. În 1954, forţele noastre militare au recuperat din deşertul din New Mexico rămăşiţele unei nave necunoscute. Cercetătorii au spus că vehiculul venea din spaţiu. De atunci, guvernul nostru a luat contact cu creatorii acelei nave extraterestre. Cu toate că ceea ce vă spun pare terifiant şi de domeniul fantasticului, vă asigur, ca preşedinte, că nu aveţi de ce să vă temeţi. Ei au promis să ajute naţia noastră şi să învingă inamicii umanităţii – tirania, sărăcia, bolile şi războaiele. Deci, ne sunt prieteni, nu duşmani; împreună cu ei vom putea crea o nouă lume. Dar, nu vă pot promite că nu se vor face şi paşi greşiţi pe acest drum. Cred însă că suntem stăpâni pe destinul Planetei noastre şi ne îndreptăm spre un viitor glorios, în următoarele zile, săptămâni şi luni vom învăţa multe despre aceşti vizitatori, de ce sunt aici şi de ce v-am ascuns prezenţa lor atâta timp. Vă cer să priviţi viitorul nu cu timiditate, ci cu curaj, pentru că putem trăi în pace şi prosperitate. Dumnezeu să vă binecuvânteze!”

 

DIETA VIEŢII (XVIII)

Posted on by racoltapetru6

CAPITOLUL VII

SFATURI PENTRU UN MENIU ZILNIC CORECT

* Începeţi-vă ziua cu un suc proaspăt de  fructe.
* În cursul dimineţii, mâncaţi fructe ori de câte ori vă este foame.
* Mâncaţi fructe câte doriţi, dar să nu vă supraalimentaţi.
* Pepenele se va mânca înaintea altor fructe.
* Când sunteţi deosebit de flămând, mâncaţi banane, care sunt foarte hrănitoare.
* Atunci când vreţi să pierdeţi din greutate, nu mâncaţi curmale şi fructe uscate: cu toate că sunt o sursă minunată de energie, ele conţin o mare cantitate de zahăr concentrat, fapt ce vă va împiedica să slăbiţi.
* Bananele verzi nu au transformat amidonul în zahăr. Petele maro de pe coaja bananei arată că amidonul s-a transformat în zahăr. Este de preferat să le consumaţi în această stare!
* Nu mâncaţi sub tensiune nervoasă. Începeţi acest mod de hrănire încet, cu încredere şi răbdare, până vă dezobişnuiţi de vechile obiceiuri alimentare.
* Sucurile de fructe şi legume proaspete (preparate la storcător) se vor bea numai pe stomacul gol.

Ordinea în care se vor mânca alimentele într-o zi

I.  Sucuri şi fructe  proaspete.
II.  Sucuri proaspete de vegetale şi salate.
III.  Vegetale fierte, nuci crude, seminţe.
IV.  Cereale, pâine, cartofi, legume.
V.  Carne, pui, peşte, brânzeturi.

Amintiţi-vă!

* Niciodată nu fierbeţi (în compoturi, dulceţuri, prăjituri) fructele, deoarece alcalinitatea lor se transformă în  aciditate.
* Vegetalele cum sunt: castraveţii, ardeii, roşiile se combină bine cu fructe, cu alte legume gătite, cu paste făinoase, orez.
* În mod special roşiile nu trebuie gătite, căci devin foarte acide.
* Fructele se vor usca la soare, nu chimic.
* Nucile se vor mânca crude. În această stare, ele sunt foarte nutritive şi uşor digerabile de stomac. Conţin proteine (aminoacizi de mare calitate) şi calciu.
* Nu vă supraalimentaţi cu nuci şi nu le mâncaţi prăjite, căci sunt foarte acide. Nucile crude sunt o sursă de ulei natural.
* Seminţele, ca şi nucile, sunt o sursă de proteine concentrate şi trebuie mâncate crude, niciodată prăjite şi doar în cantităţi mici. Nu combinaţi seminţele cu alte mâncăruri concentrate.
* Nu consumaţi lactate pasteurizate, căci conţin antibiotice.
* Grăsimile naturale (carnea) vor fi întotdeauna evitate, în următoarea ordine, în funcţie de carnea folosită: carnea de porc, carnea de vită, carnea de raţă. Se vor evita cărnurile sărate şi afumate, cârnaţii.
* Uleiurile se recomandă a fi cât mai puţin rafinate sau obţinute prin presare la rece.

ESTE BINE SĂ ŞTIŢI

Adepţii alimentaţiei naturiste au nevoie de mai puţine proteine decât cei care mănâncă combinat, adică crudităţi şi hrană fiartă, deoarece, prin fierbere, proteinele devin nedigerabile sau sunt distruse, coagulându-se. Carnea, de exemplu, conţine 25% proteine, dar după fierbere mai rămân doar 9% proteine utilizabile.

Ovăzul crud, cu 15% proteine, oferă mai multe proteine decât carnea fiartă. În afară de proteine, carnea fiartă nu are altă valoare nutritivă, pe când ovăzul şi sâmburii uleioşi (alune, nuci, seminţe de floarea-soarelui) cu un conţinut de 25% proteine sunt alimente complete, cu ajutorul cărora ne putem hrăni, complet şi sănătos, vreme îndelungată.

Dintre toate soiurile de cereale, ovăzul cu conţinutul său de 15% proteine este cel mai bogat. Alte plante mai bogate în proteine decât carnea fiartă sunt: soia, năutul, arahidele crude, seminţele uleioase, nucile, ouăle crude, germenii de cereale, laptele acru, zerul şi brânza de vaci. Bineînţeles, totul în stare naturală! Trebuie reţinut că soia crudă are un gust neplăcut şi din acest motiv se recomandă consumul ei fie prin metoda germinării, fie prin combinarea ei cu alte ingrediente, în salate sau în alte feluri de preparate prelucrate cu mixerul.

CAPITOLUL VIII

GHIDUL STILULUI DE VIAŢĂ

* Consumaţi fructe şi vegetale proaspete când puteţi. Folosiţi-le congelate, când cele proaspete nu  găsesc.
* Periodic, mâncaţi o zi pe săptămână numai fructe şi salate.
* Evitaţi chimicalele în mâncare.
* Evitaţi oţetul în salate, căci este un ferment care împiedică digestia amidonoaselor din salivă. Înlocuiţi-l cu suc proaspăt de lămâie, nu chimic.
* Evitaţi consumul excesiv al cepei şi al usturoiului, crude, căci vă fac să poftiţi mâncăruri grele.
* Supele rămase pot fi congelate.
* Folosiţi numai pâine integrală (neagră sau graham).
* Folosiţi unt şi brânzeturi cât mai puţin prelucrate.
* Când reduceţi lactatele, creşteţi porţia de nuci crude, care sunt foarte bogate în calciu.
* Funcţiile mentale cum ar fi: memoria, depresia, puterea de asimilare, percepţia realului, somnul, coordonarea motrică şi durerea sunt direct afectate de către alimentele pe care vi le-am prezentat în lucrarea de faţă drept novice, ele acţionând direct asupra neuronilor de transmisie prin diverse procese chimice. De exemplu: în boabele de soia şi în gălbenuşul de ou crud găsim cantităţi însemnate de lecitină (nesintetică), care acţionează direct asupra memoriei.

O masă bogată în carbohidraţi, dar săracă în proteine “benefice”, produce creierului o stare de moleşeală timp de mai multe ore, stimulând secreţia de insulină, lucru ce conduce la creşterea nivelului serotoninei în creier, deci vom dormi mult mai mult.

* Prin ultimele cercetări intreprinse de institute celebre şi demne de încredere s-a ajuns la concluzia că majoritatea tulburărilor mentale, cum ar fi hiperactivitatea şi schizofrenia, pot fi tratate mult mai adecvat printr-o “terapie alimentară”

* Nu vă supraalimentaţi. Una din cauzele pentru care simţim nevoia să mâncăm mult este aceea că organismul nostru nu absoarbe nutrienţii. Aceştia se absorb prin intestine. Dacă micile filamente ce căptuşesc pereţii intestinelor sunt năclăite, nutrienţii nu se vor absorbi oricât am mânca, deci corpul nostru nu va fi hrănit. Astfel, ne va chinui o permanentă foame. Aceste filamente se năclăiesc foarte uşor din cauza reziduurilor din mâncărurile pe care corpul nu le poate folosi (produse de putrefacţia rezultată în urma nedigerării combinaţiilor de proteine cu amidonoase, prea multe dulciuri şi mâncăruri concentrate, mucusul rezultat din lactatele consumate etc.).

O altă cauză a supraalimentaţiei este consumul excesiv de alimente nenutritive, cum ar fi: mâncărurile “la pungă” din comerţ, orice semipreparate, cereale (fulgi de grâu, porumb) cu lapte şi orice mâncare prelucrată.

* Foamea permanentă este semnalul de alarmă pe care îl trage corpul nostru  supraalimentat.
* Reîntoarcerea la mâncărurile simple, naturale, nerafinate, neconcentrate vă va ajuta să scăpaţi de foame, supraalimentaţie, subnutriţie şi supragreutate.
* Dacă la începutul acestui program încă veţi mai simţi senzaţia de foame accentuată, nu vă descurajaţi: continuaţi să mâncaţi fructe şi legume obţinute în casă prin presare sau la storcător. Acestea vor duce la curăţarea pereţilor intestinelor şi, astfel, substanţele nutritive vor pătrunde uşor în sânge.

Amintiţi-vă!

100 ml de iaurt conţin 140 mg de  calciu!
100 g nuci conţin 175 mg de calciu!
100 g de cacao conţin 12 mg de fier!
100 g de gălbenuş conţin 8 mg de fier!
100 g de spanac conţin 4 mg de fier!
100 g de stafide conţin 3,30 mg de fier!

după Daniel Menrath

 

Bancuri noi, năravuri vechi

Posted on by racoltapetru6

* Crin Antonescu, preşedintele Senatului, merge într-o vizită la un spital de nebuni. Vede că nu prea este băgat în seamă şi se apropie de unul dintre pacienţi şi-l întreabă:
– Ştii cine sunt eu?
Pacientul se uită lung la el şi răspunde sincer:
– Nu.
Uşor enervat, Crin Antonescu îi răspunde:
– Sunt viitorul preşedinte al României!
– Nu-i nici o problemă, te vindecă doctorii; şi eu când am venit aici credeam că sunt Napoleon…
.
* Am fost în SUA săptămâna trecută şi-am văzut o maşină cu numărul: “I MISS RO” (Mi-e dor de România)
Deci, am spart geamul, am furat radioul, am tăiat două cauciucuri şi-am lăsat un mesaj: “Acum sper să-ţi treacă!”
.
* Astăzi m-a mâncat în cur să sar cu paraşuta. Mare greşeală… În caz că nu ştiţi, la primul salt nu te lasă singur, te leagă cu un ham de un tip şi trebuie să sari cu el… În fine, îşi leagă hamul de mine, tragem aer în piept şi sărim. După vreo 2 minute mă întreabă:
– Şi… de cât timp eşti instructor?
.
* – Doctore, nu i-aţi putea administra soţului meu un medicament pentru a visa noaptea peşte?
– De ce? E cumva pescar?
– Nu, dar de vreo două luni visează noapte de noapte vrăbii.
– Şi ce vă deranjează, peşti sau vrăbii, nu e totuna?
– Nu, că dacă ar visa peşti, nu ar mai ciripi.
.
* Undeva pe lângă Polinezia a naufragiat un vas de croazieră. Doi canibali se zgâiesc la o revistă Playboy aruncată de valuri la mal:
– Bogătanii ăştia, ce meniu tare aveau!
.
* Un tip se prezintă cu un buchet de flori la prima întâlnire.
Ea: – Vai, îţi mulţumesc frumos pentru gest, sunt muşcate?
El: – Nu dragă, sunt smulse!
.
* Un domn i s-a adresat în scris lui Voltaire cu obrăznicie şi în termeni lipsiţi de elementar respect. Voltaire îi răspunde: “Mă aflu în cea mai mică încăpere a casei. Scrisoarea dvs. e în faţa mea. Curând va fi în spatele meu.”
.
* La circ: – Iar acum urmează un număr pentru bărbaţi adevăraţi. Notaţi: 0769069069, Izabela!
.
* Se întâlneşte baciul Ion cu baciul Gheorghe:
– Mă, am 20 de ani de când m-am însurat şi tot cu prima muiere am rămas.
– Ei aş!… răspunde Gheorghe. Eu le schimb ca pe ciorapi, mă!
– Chiar aşa?!, se holbă Ion.
– Da, mă. Cum trece anu’, alta!
.
* Un moş mergea pe stradă cu o sacoşă în mână. La un moment dat se împiedică de bordură şi cade peste sacoşă:
– Aoleu!, s-au dus ouăle mele…
– O babă îl întreabă:
– Dar ce, aveaţi ouă în sacoşă?
– Nu! Cuie!
.
* Lângă o prostituată opreşte un jeep:
– Ce faci pentru 100 de euro?
– Absolut totul.
– Ok, urcă, mă vei ajuta să-mi asfaltez curtea şi să spargi o maşină de lemne!
.
* FEMINISTE: – Cum se defineşte soţul perfect?
-Un tip cu o limbă de 25 de centimetri care poate să respire pe urechi…
.
* – Copii, hăi să ne jucăm de-a cetăţenii Romei antice. Deci:
– Eu sunt Cornel, adică Cornelius.
– Eu sunt Liviu, adică Livius.
– Eu sunt Aurelian, adică Aurelianus.
– Eu sunt Adrian, adică Adrianus.
– Eu sunt Ana şi nu-mi place jocul ăsta!
.
* Încearcă să te dai într-un tobogan cu apă atunci când este uscat şi atunci vei înţelege de ce e atât de important preludiul…
.
* Merge un cal şi vede pe o păşune cum un arici aleargă în cerc şi zâmbeşte foarte fericit, de-ţi era mai mare dragul să-l priveşti. Fiindu-i interesant ce se întâmplă, se apropie de el şi îl întreabă:
– Ce faci, mă ariciule?
– Tu aleargă după mine şi ai să vezi.
Aleargă calul o oră, oboseşte, dar nu înţelege nimic.
– Măi ariciule, eu nu înţeleg care e faza.
– Tu mai aleargă şi ai să înţelegi.
Mai aleargă calul două ore, cade jos de oboseală:
– Daaaaaa… mama mă-tii de arici, spune-mi şi mie de ce te râzi ca prostu’.
– Tu chiar nu simţi cum te gâdilă iarba la puţulică??

Cine e inginerii şi ce vrea ei?

Posted on by racoltapetru6

Voi încerca să explic hoardei umaniste ce creatură este inginerul. Să începem cu începutul…

Şcoala generală şi liceul

Foarte rar inginerul străluceşte la învăţătură, nu pentru că nu ar avea materie cenuşie deasupra gâtului, ci pentru că nu suportă să înveţe pe de rost texte şi comentarii la limba română, sau nume şi ani la istorie. Asta nu înseamnă că urăşte materiile respective – poate citi cu plăcere o carte, doar că îl enervează noţiunea de memorat.

Nici matematica nu-i place în mod deosebit, pentru că inginerul nu e tâmpit. Totuşi, materiile interesante, precum fizica (cu circuitele electronice mai ales), chimia (ştiinţa chestiilor care fac bum), sau informatica (echivalentul modern al magiei medievale) necesită matematică, aşa că nu are de ales şi o va învăţa. Deşi nu va avea mediile cele mai mari din clasă, viitorul inginer va avea satisfacţia că el este posesorul unor cunoştinţe şi abilităţi pe care colegii lui le văd inaccesibile, şi în acelaşi timp poate să-şi spună liniştit că nu ar fi mare problemă pentru el să exceleze la celelalte materii, doar că nu vrea. El e cool.

Facultatea

Inginerul nu se stresează foarte mult în facultate… deşi are de mers la laboratoare şi are de făcut proiecte. Indiferent cât de stresant este programul şi cât de duri sunt profesorii, viitorul inginer va găsi întotdeauna timp pentru distracţie, socializare, sau pur şi simplu pentru stat degeaba.

Pe când studenţii celorlalte facultăţi sunt lipsiţi de griji ca pasărea cerului, sau copleşiţi de griji ca un animal ierbivor, viitorul inginer este echivalentul studenţesc al animalului de pradă: 90% din timp doarme şi se joacă, dar în restul de 10% reuşeşte să mobilizeze o impresionantă energie în scopul finalizării unui proiect sau trecerii unui examen. Ziua sau noaptea nu contează pentru el, cu suficientă cafea sau Coca-Cola la dispoziţie. După ce scopul a fost atins, reactorul energetic se stinge cu cantităţi impresionante de etanol şi programul lejer este adoptat din nou.

Locul de muncă

Inginerul nu este un “workaholic”, dar va munci bine dacă îi place ceea ce face sau dacă este al dracului de bine plătit. Nu este neapărat obsedat de bani (dacă era s-ar fi făcut economist sau avocat), dar nu-i place nici să facă implozie intestinală. El va încerca, dar nu va reuşi decât rar, să menţină ritmul de viaţă din facultate, 90% frecat de mentă, 10% efort intens. Ai dracului patroni nu-l lasă! În general este un tip orientat, care dacă vede că meseria lui nu mai aduce suficiente fonduri la bugetul personal nu ezită să se reprofileze. “Lipsa lui de cultură”, “incapacitatea lui de a comunica”, sau “gândirea lui de şoarece de laborator” nu-l încurcă: el poate deveni oricând un afacerist sau un politician de succes.

Cultura

Cultura nu este o componentă vitală a unui inginer, dar nu este obligatoriu să lipsească. Un inginer va citi o carte, va asculta muzică şi va viziona un film atâta timp cât acestea îi vor face plăcere, fără să se gândească la faptul că prin asta el îşi face upgrade la nivelul de cultură. Dacă preferă o carte care descrie o metodă ingenioasă de a lichida pe cineva, urmată de o metodă şi mai ingenioasă pentru aflarea vinovatului, în locul unei cărţi care descrie lamentările şi psihozele unui boşorog sau ale unei femei la menopauză, asta e pentru simplul motiv că inginerul nu are chef să vomite pe timpul lui liber doar pentru a avea privilegiul de a se lăuda altora cu cât de cult este el. Dacă preferă să vadă cum Bruce Willis sau Arnold Schwarzenegger lichidează câte 50 de dobitoci per film în loc să vadă “capodoperele” lui Mircea Danieliuc sau Cristi Puiu, asta este pentru că filmele pentru el sunt un mijloc de relaxare, nu de enervare în plus. Şi un inginer nu citeşte niciodată poezie, decât dacă vrea să impresioneze o femeie, ceea ce până la urmă este un lucru lăudabil şi îl iertăm.

Etica

Adevăratul punct slab al inginerului este etica, şi probabil că acolo bate şi madam Pipi-Pipi când vorbeşte de tehnicienii lui Ceauşescu. Inginerii în general se ocupă să construiască dispozitive, fără să-şi facă prea multe griji de cine este beneficiarul lor, iar motivul nu este întotdeauna de natură financiară. Inginerii fac bombe nucleare şi rachete ghidate nu neapărat pentru că sunt plătiţi pentru asta (dar nu strică) şi nici pentru că le-ar place foarte mult să ucidă oameni (nu mai mult ca altor bărbaţi, cel puţin), ci pentru că sunt dispozitive complexe, de înaltă precizie, şi e o plăcere să arate că pot face aşa ceva. E cool!

Acasă

Inginerul nu este cu mult diferit de ceilalţi oameni în viaţa de zi cu zi… cu excepţia faptului că el este în stare să schimbe un bec ars, să monteze o priză sau un întrerupător, sau un calbu TV, şi nu trebuie să ducă calculatorul la reparat dacă are un virus sau dacă vrea să-şi instaleze un modem. Inginerul nu ştie ce e aia Tech Support.

Rezultate

Care este totuşi diferenţa dintre ingineri şi umanişti? Exceptând pregătirea de  specialitate…
Diferenţa între ei este de scop: inginerul are ca scop crearea, perfecţionarea şi întreţinerea unor dispozitive tehnice: mecanisme, circuite, construcţii, programe software… Umanistul are ca scop educarea şi perfecţionarea oamenilor şi a societăţii (asta pentru că eu, ca inginer, le definesc lor un scop, pentru că ei singuri probabil că-şi închipuie că trebuie doar să existe pentru a lumina lumea cu prezenţa lor). Scopul inginerilor este atins: tehnologia progresează de la un an la altul, şi este clar că ce se produce în ziua de azi e mai bun ca ceea ce se producea acum 50 de ani (nu neapărat mai frumos, dar aici nu e treaba noastră.

Dar scopul umaniştilor? Sunt oamenii de acum mai buni, mai cinstiţi, mai generoşi? Sau e chiar invers? Noi ne facem treaba. Voi nu. Deci, ciocul mic!

Sursa: e-mail

Să fim copii

Posted on by racoltapetru6

Din nefericire, soarta m-a lipsit de binecuvântarea copiilor care să-mi poată spune tată. Aţi crede că acest fapt mă face să socotesc ziua de azi, 1 Iunie, Ziua Copilului, o zi obişnuită de sâmbătă. Doar că eu simt o afinitate pentru această sărbătoare ce simbolizează inocenţa şi exuberanţa copilăriei. Chiar dacă nu am avut parte de un sufleţel care să-mi poarte numele, nu mă simt nefericit, ci în sinea mea consider că toţi copiii care mă înconjoară şi mă fac să mă simt mereu tânăr, sunt şi ai mei.

Locuiesc lângă o şcoală şi în fiecare dimineaţă când trec pe lângă ea, încetinesc pasul pentru a-i privi şi a-i compara cu ceea ce eram şi eu la vârsta lor. Mulţi mă salută politicos şi chiar intru în vorbă cu ei. Unii vin cu aproape o oră înainte de începerea cursurilor – din cauza distanţei mai mari, a mijloacelor de transport – şi am timp să-i descos despre note şi preocupările din timpul liber. Dialogul cu ei mă teleportează în trecut şi fac involuntar comparaţii, în sinea mea.

Ca şi atunci, sunt copii silitori şi unii care nu-i prea atrage învăţătura, dar nu se ştie niciodată care din ei va izbândi cu adevărat în viaţă. Spre plăcuta mea surpiză am constatat la ultimul concurs de şah, prilejuit de Zilele Oraşului Seini, că mulţi dintre prichindei au prins ceva interes pentru jocul minţii. În aceste vremuri, când computerele şi smartphon-urile fac numeroşi prizionieri, sunt încă destui copii care au învăţat să se instruiască prin acest joc. Au avut rădarea şi timpul necesar să prindă mişcările unui sport-artă care îţi şlefuieşte mintea şi te ajută să-ţi organizezi viaţa.

De când suntem copii mici ne place să ne jucăm. Ţin minte că mă rugam zile în şir de părinţi ca să-mi cumpere câte un joc nou, pentru a atrage alţi băieţi şi fete la mine şi a avea cu cine să petrec momente plăcute jucând “Nu te supăra frate”, “Piticot”, “Păcălici”, construind cu cuburi şi lego. Se zice că acum ar trebui să fim maturi şi să ne ocupăm de lucruri serioase. Să lăsăm în seama copiilor joaca şi învăţătura. Poate că aşa e firesc, dar înseamnă că eu nu m-am maturizat. Şi nici nu cred că mă voi maturiza vreodată. Îmi place şi astăzi compania copiilor, să vorbesc şi să mă joc cu ei.

Se mai spune că fiecare din noi încă mai purtăm în adîncul sufletului un temperament de copil. Doar că unii nu îi dau voie să se elibereze niciodată, ca şi cum ar fi o dovadă de infantilism. Eu vă îndemn să-l lăsaţi să se exprime şi astfel veţi retrăi sentimente pe care le-aţi reprimat atâta timp. Daţi voie copilului din dumneavoastră să iasă la iveală şi să se alăture altor suflete de copii. Faceţi-o cât mai des şi astfel sufletul vă va rămâne tânăr până la moarte. Iar dacă nu sunteţi obişnuit cu astfel de ieşiri exuberante, încercaţi măcar azi, când e ziua celor de mâine.

Apropiaţi-vă de copiii care sunt în jurul dumneavoastră şi încercaţi să-i înţelegeţi. Marea lor majoritate nu au mari pretenţii. Cer doar iubire şi atenţie. O jucărie nouă şi un partener de joc. Nişte părinţi care să-i asculte şi să-i înţeleagă. Şi prieteni buni. Să nu uităm să fim şi noi copii! La Mulţi Ani tuturor!