Poate febra să ne facă rău?

Orice s-ar întâmpla, NU trebuie să uităm niciodată că febra poate fi mortală, însă nu când este sub 40°C. Doar când infecţia persistă şi febra trece peste pragul de 40°C, ea devine periculoasă şi este necesar să intervenim cu medicamente pentru a o scădea. ÎNSĂ când aceasta este sub 40°C (cum este în majoritatea cazurilor), ea este un mecanism natural de VINDECARE al organismului.

Totuşi, ce TREBUIE să facem când avem febră?

În primul rând este absolut necesar ca febra să fie atent SUPRAVEGHEATĂ, deoarece când urcă peste 40°C ea reprezintă un pericol pentru sănătate şi este necesar să se intervină cu medicaţie. Până atunci însă avem la îndemână o grămadă de tratamente 100% naturale şi fără efecte secundare, care ne ajută să facem faţă cu brio răcelii. Iată care sunt acestea:

Tratamente naturale împotriva răcelii

Tot ce trebuie să facem este să ajutăm organismul să-şi desfăşoare cât mai bine procesele naturale de autovindecare, adică să creăm condiţiile perfecte pentru ca sistemul imunitar să lucreze eficient. Aşadar principala armă pe care ne vom axa împotriva bolilor este sistemul imunitar.

I. Dieta – sau tratamentul prin alimentaţie

,,Medicamentul să-ţi fie hrană, şi hrana să-ţi fie medicamentul” – spunea Hippocrat, părintele medicinei, acum aproximativ 2500 de ani. Aşadar, la fel ca pentru toate bolile, tratamentul răcelii se porneşte în primul rând de la DIETĂ.

a) Eliminarea zahărului din dietă, cel puţin pe perioada bolii

Principala problemă în ceea ce priveşte carbohidraţii simpli (zahăr, glucoză, fructoză, galactoză, etc. – noi le vom numi generic pe toate ,,zahăr”), este că suprimă drastic activitatea sistemului imunitar:
– Scade cu 50% eficienţa celulelor macrofage – cele responsabile pentru mecanismul de fagocitoză (procesul prin care globulele albe ,,mănâncă” organismele patogene – bacterii, virusuri sau fungi).
– Urcă nivelul de insulină din sânge, iar acest lucru inhibă secreţia hormonului de creştere (GH) – care este strâns legat de buna funcţionare a sistemului imunitar.
– Scade cu 40% capacitatea tuturor leucocitelor de a omorî microbii.
– Hrăneşte organismele dăunătoare din intestin (flora de putrefacţie) şi în acelaşi timp omoară ,,bacteriile bune” (probiotice), lucru care duce la scăderea imunităţii.

Zahărul dăunează şi persoanelor sănătoase, slăbindu-le imunitatea, însă este cu atât mai dăunător persoanelor deja bolnave. Astfel că el nu ar trebui consumat în exces nici de cei sănătoşi, şi cu atât mai puţin de cei bolnavi. Din aceste motive, pe perioada cât suntem bolnavi ar fi să încercăm să reducem consumul de carbohidraţi, însă mai ales cantitatea de carbohidraţi simpli şi cu index glicemic mare (zahăr, glucoză, fructoză, dulciuri, inclusiv mierea de albine), deoarece aceştia se absorb mult prea repede şi dezechilibrează sistemul imunitar.

Totuşi pentru a ne asigura necesarul de carbohidraţi pe perioada bolii putem consuma carbohidraţi complecşi, care se absorb lent şi nu dezechilibrează sistemul imunitar (pâine, legume, cereale, leguminoase, etc.).

Aşadar, pe perioada răcelii vom avea o dietă:

– Fără zahăr, dulciuri, miere, prăjituri sau ciocolată.
– Fără sucuri (mai ales că unele băuturi ,,răcoritoare” conţin 7 linguriţe de zahăr la 250 ml).
– Fără exces de fructe dulci – conţin fructoză, şi de aceea ar fi bine să nu exagerăm cu ele în timpul răcelii. Bineînţeles că cele sărace în fructoză (cum ar fi LĂMÂIA) sunt chiar recomandate.

b) Consumul de alimente bogate în vitamine şi minerale

În lupta cu ,,invadatorii” organismul face o risipă de energie şi nutrienţi, în special de vitamină C. De aceea noi trebuie să optăm pentru o dietă cât mai bogată în vitamine şi minerale.

1) Vitamina C În ceea ce priveşte vitamina C, ea este esenţială deoarece sistemul imunitar are nevoie de o cantitate mare de vitamină C pentru a funcţiona, şi, aşa cum am mai spus, celulele sistemului imunitar (leucocitele) au nevoie de patru ori mai multă vitamină C decât o celulă normală. Din acest motiv vitamina C este esenţială pe parcursul bolilor, iar când spun vitamina C mă refer la cea din ALIMENTE şi nu cea din PASTILE.

Acid ascorbic faţă de vitamina C Suplimentele (pastilele) de vitamină C conţin în general doar acid ascorbic, deşi pe etichetă scrie Vitamina C.
Pe de altă parte, vitamina C provenită din alimente este formată din: Rutină, Bioflavonoide, Factorul K, Factorul J, Factorul P şi Acid Ascorbic.
Aşadar vitamina C din suplimente NU este aceeaşi cu vitamina C din alimente (acest principiu e valabil şi pentru alţi nutrienţi).

(Necesarul zilnic de vitamină C pentru un om sănătos este de 60 mg)

2) Zincul Alături de vitamina C, zincul este esenţial pentru buna funcţionare a sistemului imunitar şi are de asemenea şi proprietăţi antioxidante. Dacă vitamina C este denumită metaforic ,,vitamina imunităţii”, zincul poate fi considerat ,,mineralul imunităţii”.
Zincul joacă un rol important, atât pentru prevenirea infecţiilor la oamenii sănătoşi (prin menţinerea imunităţii puternice), dar este cu atât mai important în timpul febrei, când sistemul imunitar este suprasolicitat.

Totuşi supradoza de zinc, care apare când se administrează doze de peste 150 mg până la 450 mg zinc, poate fi periculoasă pentru sănătate, motiv pentru care este indicat să ne axăm pe sursele naturale de zinc în defavoarea celor artificiale, adică să ne axăm pe ALIMENTE bogate în zinc mai degrabă decât pe suplimente. Mai mult decât atât, sursele naturale de zinc au o biodisponibilitate mai mare decât zincul din suplimente, adică este absorbit mai bine şi organismul se poate folosi mai eficient de el (la fel se întâmplă cu majoritatea nutrienţilor proveniţi din surse naturale, în comparaţie cu cei proveniţi din suplimente). Necesarul zilnic de zinc pentru un om sănătos este de 125 mg.

* Alimente bogate în antioxidanţi

Pe lângă alimente care conţin vitamina C şi zinc, ar fi bine să consumăm alimente bogate în ceilalţi ANTIOXIDANŢI (ex. Vitamina A, Vitamina E, Co. Q10, Luteină, Licopen, Seleniu, Cisteină, Zinc, etc.) – substanţă care apără organismul împotriva radicalilor liberi şi susţin activitatea sistemului imunitar. În ceea ce priveşte asimilarea necesarului de antioxidanţi, cea mai bună alegere o reprezintă salata de legume.
Aşadar alimentaţia pe timp de răceală ar fi bine să conţină zilnic cel puţin o salată de legume (minimum cinci sortimente de legume), fiind o sursă excelentă de antioxidanţi – care ne vor întări sistemul imunitar pe perioada bolii. Deşi antioxidanţii se găsesc şi în fructe, ar fi bine să nu exagerăm cu ele, ci să optăm pentru antioxidanţii din legume, deoarece excesul de fructoză nu este benefic pe timp de boală.

c) Consumul de apă – cel puţin 2 litri pe zi

În timpul luptei cu infecţiile corpul transpiră mult şi pierde multă apă, riscând să se deshidrateze. Pe lângă asta. persoanele care au febră nu mai percep atât de bine senzaţia de sete. De aceea trebuie să consumăm suficientă apă, chiar dacă nu resimţim foarte tare senzaţia de sete.
Atenţie: se consumă minimum 2 litri APĂ, şi nu 2 litri de LICHIDE, deoarece şi băuturile ,,răcoritoare” şi ,,vodca” sunt lichide, însă ele nu ne vor ajuta să ne vindecăm.

d) Folosirea alimentelor şi plantelor cu efecte antimicrobiene

* Usturoiul şi ceapa:
Usturoiul este considerat de către unii specialişti ca fiind ,,regele alimentelor”, din cauza efectelor vindecătoare miraculoase pe care le are.
Substanţa activă numită ALICINĂ (care se găseşte în special în usturoi, dar şi în ceapă) are un efect antibacterian, antiviral, antiparazitar şi antifugic natural, ajutând organismul în lupta cu ,,invadatorii”, fără a avea efecte dăunătoare (cum au antibioticele sau alte medicamente de sinteză). Pe lângă acestea, usturoiul şi ceapa au şi alte efecte benefice printre care: scăderea colesterolului ,,rău” (LDL), scăderea hipertensiunii, subţierea sângelui, şi nu în ultimul rând au efect antioxidant (protejează împotriva radicalilor liberi).
Atenţie: aici vorbim de usturoiul consumat crud şi nu de usturoiul din capsule.

* Propolisul: La fel ca usturoiul este un antibiotic şi antiviral natural. Pe lângă acestea, propolisul întăreşte sistemul imunitar prin stimularea producerii de globule albe. Mai mult decât atât, studiile arată că propolisul are efect antiinflamator, antialergic şi nu în ultimul rând, efect antitumoral (anticancer), provocând moartea celulelor canceroase, fără a le afecta pe cele sănătoase.

* Echinaceea Întăreşte sistemul imunitar prin:
– stimularea fagocitozei (procesul prin care fagocitele ,,mănâncă” organismele străine care au invadat corpul)
– creşterea eficienţei limfocitelor în lupta cu organismele patogene
– creşterea numărului de celule T (sau limfocite T)
– şi nu în ultimul rând, creşte cantitatea de interferon, interleucină, imunoglobină şi alte substanţe, care participă la buna funcţionare a sistemului imunitar.

Alte plante eficiente împotriva răcelii, care se pot administra sub formă de tincturi sau ceaiuri: * Muşeţel
* Muguri de pin
* Cimbru
* Ghimbir
* Şovârf (aka, oregon) etc.

Atenţie: deşi alimentaţia reprezintă componenta principală a vindecării, nu trebuie să ne forţăm să mâncăm decât atunci când simţim nevoia, deoarece organismul este oricum slăbit, iar îndoparea forţată cu mâncare nu face decât să înrăutăţească situaţia.

II. Tratamentul nealimentar

a) Somnul şi odihna

Este esenţial ca pe timpul răcelii să ne odihnim pentru a crea condiţii perfecte organismului în lupta cu organismele invadatoare.
Mai mult decât atât, somnul reprezintă un mecanism natural de autovindecare al organismului.
În timpul somnului celulele stricate sunt înlocuite, iar neuronii afectaţi trec printr-un proces de reparaţie. Mai mult decât atât, un somn odihnitor asigură buna funcţionare a sistemului imunitar.

Pe de altă parte lipsa somnului are efecte devastatoare asupra sistemului imunitar şi respectiv, asupra sănătăţii generale, atât la oamenii sănătoşi , şi cu atât mai mult la cei bolnavi. Este important ca locul unde ne odihnim să fie bine încălzit, astfel încât corpul să nu piardă multă căldură – pentru ca activitatea sistemului imunitar să se desfăşoare cât mai eficient.

b) Expectorarea mucusului

Cu toţii ştim că atunci când suntem bolnavi apare un exces de mucus la nivelul nasului şi gâtului, lucru care nu demonstrează altceva decât că sistemul nostru imunitar funcţionează foarte bine.

De ce se formează un exces de mucus când suntem bolnavi?

Din două motive simple:

1. Pentru a elimina organismele patogene şi germenii ajunşi la nivelul foselor nazale sau la nivelul laringelui. Astfel, prin eliminarea de mucus, corpul practic scapă de diferite organisme patogene şi de alte substanţe străine ajunse la nivelul foselor nazale. Acesta este de asemenea un proces natural de autocurăţire pe care n-ar trebui să-l împiedicăm cu diferite medicamente şi picături.
2. Pentru că atunci când sistemul imunitar se luptă cu organismele invadatoare, creşte secreţia de mucus în întreg organismul, deoarece imunitatea funcţionează mai bine în acest fel. Aşadar creşterea secreţiei de mucus la nivelul nasului este o dovadă că sistemul imunitar este pus pe treabă.
Pe lângă acestea se poate întâmpla să ne curgă nasul când nu suntem bolnavi. Aceasta se întâmplă fie din cauza alergiilor, fie din cauză că anumiţi germeni au intrat în fosele nazale şi e nevoie să fie eliminaţi sau pur şi simplu din cauza frigului, deoarece frigul inhibă activitatea anumitor celule de la nivelul nasului, care are drept urmare eliminarea de mucus până în momentul în care intrăm din nou la căldură.
Este ciudat cum toţi oamenii se enervează şi încearcă să-şi oprească curgerea nasului cu diferite picături, în condiţiile în care acesta este un mecanism natural de curăţare a organismului – pe care nu ar trebui sub nici o formă să-l suprimăm.

Ce trebuie să facem?

Să ne suflăm nasul ori de câte ori este înfundat, pentru a ajuta eliminarea diferitelor bacterii de la nivelul nasului şi să scuipăm mucusul pe care-l expectorăm când tuşim – în niciun caz NU trebuie să-l înghiţim. În acest fel, procesele de detoxifiere de la nivelul nasului şi gâtului se vor desfăşura natural şi armonios.

c) Stabilizarea nivelului de vitamină D din corp

Vitamina D este un stimulent foarte puternic al sistemului imunitar, fiind implicată în producerea a 200 de tipuri de peptide antimicrobiene (componente ale sistemului imunitar care au rolul de a lupta cu infecţiile). E şi motivul pentru care ne îmbolnăvim mai rar vara.

De unde luăm vitamina D?

Avem 2 surse principale:

1. Din expunerea la soare. Vitamina D se formează la nivelul pielii prin expunerea la soare pentru 15-20 de minute, însă încetează îndată ce pielea se înroşeşte (se arde). De aceea este indicată expunerea scurtă la soare (cel puţin a mâinilor şi picioarelor), atunci când avem probleme cu răceala, însă trebuie avut grijă ca nu cumva pielea să se ardă.
2. Dacă este iarnă şi nu avem parte de soare, cea mai bună sursă de vitamina D este PEŞTELE (în special tonul şi somonul, dar şi alte specii). Din acest motiv ar fi indicat să consumăm şi peşte pe perioada când suntem răciţi pentru a stimula activitatea sistemului imunitar.
Atenţie: Suplimentele de vitamină D administrate în exces fac mai mult rău decât bine, motiv pentru care ar fi bine să nu se consume decât dacă ne supraveghem atent nivelul de vitamină D din organism (prin analize) – pentru ca nu cumva să se ajungă la supradoză.

d) OPŢIONAL: ,,Leacurile băbeşti”

Cu toţii ştim că atunci când ne îmbolnăveam la ţară, bunica avea mereu câte un leac miraculos prin care ne vindecam de răceală, fără să fi pus în gură vreun medicament artificial. Chiar dacă multe dintre ele s-au pierdut de-a lungul timpului, încă mai există o mulţime de leacuri populare împotriva răcelii.

Aşadar să recapitulăm:

Pe perioada răcelii…

1. Eliminăm total zaharurile simple din dietă (zahăr, dulciuri, sucuri).
2. Consumăm salate şi alte alimente bogate în vitamine şi minerale (în special vitamină C şi zinc).
3. Consumăm alimente şi plante antibacteriene: usturoi, ceapă, propolis, echinaceea, muşeţel, cimbru etc.
4. Ne asigurăm odihna necesară.
5. Eliminăm acumulările de mucus din nas şi gât.
6. Ne asigurăm necesarul de vitamină D.