Ştiri de ultima oră!

Noi detalii uluitoare ies la iveală în cazul studiilor lui Victor Ponta. După ce s-a descoperit că premierul, pe lângă plagierea de doctorat, a trecut în CV un master în Italia pe care nu l-a făcut, o comisie a Ministerului Învăţământului a decis să analizeze toate diplomele obţinute de actualul prim-ministru.

S-a descoperit astfel că atât licenţa de la Facultatea de Drept, cât şi diploma de Bacalaureat sunt contrafăcute. În plus, Victor Ponta nu figurează nici măcar ca elev al vreunei şcoli generale sau primare din România. Singura certitudine este faptul că premierul a făcut grădiniţa, lucru care reiese şi din CV-ul actualizat de premier pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Mai exact, singura instituţie de învăţământ pe care Ponta a absolit-o cu certitudine este Grădiniţa Ciupercuţa, ale cărei cursuri le-a urmat în perioada 1975-1978. Lucrarea lui de absolvire a constat în realizarea unui turnuleţ de cuburi. Există însă chiar şi aici anumite suspiciuni, după ce un coleg de grădiniţă l-a acuzat pe actualul premier că s-a inspirat din turnuleţul lui de cuburi.

Plagiat de la www.timesnewroman.ro

Mierea de albine

COMBINAŢIE CURATIVĂ – INTRODUCERE: – S-a descoperit că o combinaţie de miere cu scorţişoară poate vindeca majoritatea bolilor. – Mierea este produsă în majoritatea ţărilor lumii. – Medicina alternativă Ayurvedica, precum şi cea Yunani au utilizat mierea ca remediu vital timp de mai multe secole. – Oamenii de ştiinţă de astăzi acceptă şi ei mierea ca un remediu Ram Ban (foarte eficient) în tratarea multor afecţiuni. – Mierea poate fi utilizată în multe tipuri de afecţiuni fără a avea efecte secundare. – Ştiinţa contemporană ne spune că deşi mierea este dulce, dacă se administrează în doze corespunzătoare, ca medicament, nu va dăuna pacienţilor cu diabet. – O revistă faimoasă, Weekly Word News, care apare în Canada, a publicat în ediţia din 17 ianuarie 1995 o listă de afecţiuni care pot fi vindecate cu ajutorul combinaţiei de miere cu scorţişoară, în urma studiilor efectuate de savanţii occidentali.

Artrita

– Amestecaţi o parte de miere în două părţi apă călduţă şi apoi adăugaţi o linguriţă de scorţişoară pudră. Faceţi o pastă şi masaţi-o uşor în partea de corp care vă doare.

– Durerea cedează în interval de 15 minute, în cele mai multe cazuri.

– Pacienţii cu artrită îşi pot administra zilnic câte o cană de apă fierbinte cu două linguri de miere şi o linguriţă de scorţişoară pudră…

– Dacă remediul se administrează cu regularitate, chiar şi artrita cronică poate fi vindecată.

– Într-un studiu recent efectuat de Universitatea din Copenhaga, s-a constatat că atunci când doctorii le-au administrat pacienţilor o combinaţie de o lingură de miere cu o jumătate de linguriţă de scorţişoară pudră, înainte de micul dejun, timp de o săptămână, din 200 de pacienţi trataţi, 73 din ei au scăpat complet de dureri în interval de o lună. Majoritatea acestor pacienţi nu puteau merge sau aveau o libertate de mişcare restrânsă, dar după terapie, au început să meargă cu mai puţine dureri.

Căderea părului

– Cei care au probleme de cădere a părului sau calviţie, pot aplica pe păr o pastă alcătuită din ulei de măsline fierbinte, o lingură de miere, o linguriţă de scorţişoară pudră, înainte de baie, lăsând-o să acţioneze aproximativ 15 minute, după care se spală părul.

– S-a demonstrat că remediul este eficient şi dacă se păstrează timp de 5 minute…

Infecţii urinare

– Luaţi două linguri de scorţişoară pudră şi o linguriţă de miere într-un pahar de apă călduţă şi beţi. Distrugeţi toţi germenii din vezica urinară.

Dureri de dinţi

Faceţi o pastă dintr-o linguriţă de scorţişoară pudră şi cinci linguriţe de miere şi aplicaţi pe dintele care doare. Remediul se poate aplica de 3 ori pe zi (zilnic) până când dintele nu mai doare.

Colesterol

– Două linguri de miere şi trei linguriţe de scorţişoară pudră, amestecate cu 450 ml… de ceai, dacă sunt administrate unui pacient care are colesterolul mare, vor reduce nivelul colesterolului din sânge cu 10% în interval de 2 ore.

– Ca şi în cazul pacienţilor cu artrită, dacă remediul se administrează de 3 ori pe zi, reduce nivelul colesterolului.

– Conform unei informaţii publicate într-o revistă medicală, mierea în stare pură consumată zilnic împreună cu mâncarea, înlătură problemele de colesterol.

Răceli

– Cei care suferă de răceli normale sau severe ar trebui să ia o lingură de miere călduţă cu 1/4 linguriţă de scorţişoară pudră timp de 3 zile.

– Acest remediu vindecă majoritatea cazurilor de tuse cronică, răceală, şi curăţă sinusurile.

Infertilitate

– Medicinile alternative Yunani şi Ayurvedica au utilizat mierea timp de mai multe secole pentru a fortifica sperma bărbaţilor…

– Dacă bărbaţii impotenţi vor lua cu regularitate două linguri de miere înainte de culcare, problema lor se va rezolva.

– În China, Japonia şi Orientul Îndepărtat, femeile sterile, dar şi cele care doresc fortificarea uterului, au luat scorţişoară pudră, timp de secole.

– Femeile sterile pot să ia un vârf de cuţit de scorţişoară pudră cu o jumătate de linguriţă de miere şi să îşi frece gingiile cu această combinaţie, în mod frecvent pe toată durata zilei, astfel încât combinaţia să se amestece uşor cu saliva şi să pătrundă în corp.

– Un cuplu din Maryland (SUA) nu a putut avea copii timp de 14 ani, pierzându-şi speranţa că vor fi capabili să procreeze vreodată. Când au aflat despre acest remediu, atât femeia cât şi bărbatul, au început să consume miere şi scorţişoară în modul arătat mai sus. Femeia a rămas însărcinată după câteva luni şi a născut gemeni la termen.

Deranjamente stomacale

– Mierea cu scorţişoară pudră vindecă durerile de stomac şi îndepărtează ulcerele stomacale de la rădăcină.

Balonare: În conformitate cu studiile efectuate în India şi Japonia, s-a descoperit că mierea, în combinaţie cu scorţişoara pudră, ajută şi îndepărtează balonarea şi durerile de stomac.

Boli cardiovasculare

– Faceţi o pastă din miere şi scorţişoară pudră. Ungeţi pe pâine sau umpleţi clătitele cu această pastă în loc de dulceaţă sau gem şi mâncaţi cu regularitate la micul dejun.

– Reduce colesterolul din artere şi salvează pacientul de riscul unui atac de cord.

– Pentru cei care au suferit deja un atac de cord, urmaţi acest remediu zilnic, pentru a preveni apariţia unui alt atac.

– Consumul cu regularitate al produsului de mai sus reduce dispneea şi întăreşte ritmul cardiac.

– În America şi Canada, mai multe spitale şi-au tratat pacienţii cu succes, când au desoperit că arterele şi venele îşi pierd flexibilitatea şi tind să se astupe. Mierea şi scorţişoara îmbunătăţesc circulaţia sanguină.

Sistemul imunitar

– Utilizarea zilnică a scorţişoarei pudră întăreşte sistemul imunitar şi protejează organismul împotriva bacteriilor şi atacurilor virale.

– Oamenii de ştiinţă au descoperit că mierea conţine diferite vitamine şi fier în cantităţi mari.

– Consumul regulat de miere întăreşte corpusculii celulari ai leucocitelor care combat bacteriile şi afecţiunile virale.

Indigestia

– Scorţişoara pudră presărată peste 2 linguri de miere, administrate înainte de masă, înlătură aciditatea şi ajută la digestia celor mai grele mâcăruri.

Gripa

– Un om de ştiinţa din Spania a demonstrat ca mierea conţine un ingredient natural care omoara germenii de gripa, salvând pacientul de la îmbolnavire.

Longevitate

– Ceaiul cu miere şi scorţişoara, consumat cu regularitate, încetineşte efectul îmbatrânirii.

– Pentru ceai, puneţi la fiert 4 linguri de miere, 1 lingura de scorţişoara pudra şi 3 cani de apa.

– Beţi 1/4 de cana, de 3 pâna la 4 ori pe zi. Va pastreaza pielea sanatoasa şi fina şi încetineşte efectele îmbatrânirii.

– De asemenea, creşte speranţa de viaţa, va veţi simţi mult mai tânar(a)!

Acnee

– Formaţi o pasta din trei linguri de miere şi o linguriţa de scorţişoara pudra. Aplicaţi aceasta pasta peste coşuri seara înainte de culcare şi spalaţi-o cu apa calduţa, în dimineaţa urmatoare. Daca tratamentul se aplica timp de doua saptamâni, va înlatura coşurile de la radacina.

Infecţii ale pielii

– Eczemele, herpesul şi toate tipurile de infecţii ale pielii se vindeca prin aplicarea unei combinaţii de miere şi scorţişoara pudra pe parţile afectate.

Cure de slabire

– În fiecare dimineaţa, pe stomacul gol, cu o jumatate de ora înainte de micul dejun şi seara înainte de culcare, beţi miere şi scorţişoara pudra fierte într-o cana de apa.

– Daca se administreaza în mod regulat, acest remediu duce la reducerea greutaţii chiar şi a celor mai obeze persoane.

– De asemenea, administrarea cu regularitate a acestui remediu previne depunerea de grasimi în organism, chiar daca persoana respectiva consuma o dieta hipercalorica.

Cancer

– Studii recente efectuate în Japonia şi Australia au aratat ca s-au tratat cu succes de cancer stomacal şi osos.

– Pacienţii diagnosticaţi cu aceste tipuri de cancer ar trebui sa ia zilnic o lingura de miere cu o linguriţa de scorţişoara pudra timp de o luna, de 3 ori pe zi şi sa continue tratamentul prescris de oncolog. Nu strica!

Oboseala

– Persoanele de vârsta a treia care consuma miere şi scorţişoara, în parţi egale, au mai multa vitalitate şi flexibilitate.

– Dr. Milton, care a efectuat studii aprofundate în acest subiect, spune ca o jumatate de lingura de miere într-un pahar cu apa, presarat cu pudra de scorţişoara consumata zilnic, dimineaţa dupa ce ne spalam pe dinţi, şi din nou dupa-amiaza în jurul orei 3.00, atunci, când vioiciunea organismului este în scadere, duce la îmbunataţirea vitalitaţii organismului, în interval de o saptamâna.

Halena

– Locuitorii din America de Sud: Primul lucru dimineaţa, fac gargara cu o linguriţa de miere şi scorţişoara pudra amestecate în apa fierbinte… Astfel, respiraţia lor îşi pastreaza prospeţimea pe toata durata zilei.

Pierderea auzului

– Mierea cu scorţişoara pudra, luate zilnic în cantitaţi egale duc la refacerea auzului…

Dr. ing. Mihai PATIC

Supărarea

Spre lecturare şi analiză!

“Supărarea este una din cele mai răspândite încălcări ale legilor universului, care poate determina diferite neplăceri în viaţă, atât a celui pe care te superi, cât şi în propria ta viaţă. Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem în atmosferă, din punct de vedere vibratoriu: gânduri, vorbe, dorinţe, fapte, sentimente etc. se întoarce la noi producând efecte perturbatoare în câmpul nostru energetic. De aceea nimeni nu poate face rău altuia fără să plătească. De aceea, oricând aveţi gânduri negative despre o persoană, să vă rugaţi în permanenţă pentru sănătatea ei. Când ne gândim la cineva se creează instantaneu o punte energetică între noi şi omul la care ne gândim De aceea, orice gând rău reprezintă un atac energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv. Astfel ne atacăm şi ne omorâm unul pe altul în mod inconştient, de multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru. Orice expresie dură, afirmată pe un ton categoric poate provoca un rău, atât sieşi cât şi unui alt om.

Neînţelegerile într-o relaţie de cuplu vin din nevoia de a-l controla şi domina pe celălalt. Fiecare încearcă astfel să aibă controlul şi să rămână deasupra întregii situaţii. Când controlezi o altă fiinţă îi iei energia, îţi faci plinul pe socoteala altuia. Astfel devii vampir energetic. Ori de câte ori cădem în acest prost obicei ne deconectăm de la o sursă şi intrăm în suferinţă. Răcirea relaţiilor dintre doi parteneri se datorează creşterii nivelului de agresivitate interioară. Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de comunicare prin iubire duce la ură. O agresivitate subconştientă faţă de bărbaţi / femei se transformă într-un program de autodistrugere. Dacă doi parteneri abuzează fizic sau emoţional unul de celălalt, atunci ei nu merită să rămână împreună…

Dependenţa naşte agresivitate. Iar agresivitatea produce boală. Dependenţa de dorinţe, frica, depresia şi supărarea atrag gelozia. Cu cât este mai puternică dependenţa de persoana iubită, cu atât mai numeroase sunt pretenţiile noastre faţă de ea. Cearta, mânia, nerăbdarea, emit în tăcere o mare forţă distructivă. Numai prin iubire poate seca izvorul răutăţilor.

Să nu vorbiţi despre nenorocirile trăite pentru că ele pot prelungi durata lor. Când nu vorbim cuiva despre problemele noastre noi ne depărtăm de ele. Îndepărtarea de ele este primul pas pentru depăşirea acestora. Esenţial este când vorbiţi despre problemele şi emoţiile dvs. să nu căutaţi milă sau compătimiri.

IMPORTANT: Dacă aveţi o mare supărare sau tristeţe încercaţi să nu aduceţi sentimentele acestea acasă. Ieşiţi în stradă, cu deosebire în locurile înverzite, şi plimbaţi-vă. Nu faceţi din casa dvs. o groapă de gunoi energetic. Dacă locuiţi de câţiva ani şi aţi saturat spaţiul cu regrete, supărări şi spaime, amintiţi-vă momentele în care v-aţi certat şi supărat, aşezaţi-vă în acel loc, iertaţi, anulaţi agresivitatea faţă de iubire, rugaţi-vă (de ce nu?).

Este mai bine să plângeţi decât să urâţi. Dacă n-aţi reuşit să vă învingeţi pe dvs. înşivă, agresiunea se acumulează în mod inevitabil. Atunci când plângeţi agresiunea apărută se distruge.

Munca nu trebuie să ne omoare, ci să ne dezvolte. Înseamnă că supraîncărcările nu trebuie să fie permanente şi în fiecare ocupaţie să găsim plăcerea. Dacă nu există plăcere, orice activitate se poate transforma într-o suprasolicitare şi va dăuna sănătăţii. Încercaţi să identificaţi cât mai corect care este munca care v-ar aduce satisfacţii prin însăşi existenţa ei în viaţa dvs. Nu căutaţi neapărat satisfacţii materiale. Nu căutaţi plată, nici laudă şi nici o răsplată, orice aţi face. Săvârşind ceva bun, noi pretindem imediat recompensă. Aceste dorinţe aduc ca rezultat suferinţa. Cu cât veţi intensifica acest tip de pretenţii, cu atât va creşte nivelul de agresivitate şi se va întări programul de autodistrugere.

Când cineva te jigneşte nu te răzbuna pe el, nu-l urî şi nu te supăra pe el, întrucât această jignire este un dar de la Dumnezeu. Dacă n-o accepţi urmează ca purificarea sufletului să se înfăptuiască prin boli şi nenorociri, iar dacă nu eşti pregătit nici pentru aceasta, ea vine prin moarte. Această formă de purificare ne este dată prin intermediul celor apropiaţi, de aceea în măsura în care reuşim să-i iertăm, în aceeaşi măsură sunt posibile schimbări înterioare de profunzime.

Se cuvine să iertăm nu numai în gând ci şi cu sufletul. Cel mai mult ne leagă de trecut supărările neiertate. Iertând un om care ne-a jignit sau ne-a supărat, ne putem vindeca de o boală gravă. Roagă-te în permanenţă ca toţi cei din jurul tău să fie fericiţi, sănătoşi şi întreaga lume să fie binecuvântată. Această rugăciune va iradia atât de multă iubire către întreaga lume, încât iubirea se va întoarce la tine din belşug.

Cum dăruieşti, aşa primeşti! Răzbunându-te te faci egal cu adversarul. Iertându-l te arăţi superior. Iertând ne eliberăm pentru a ne putea înălţa. Ar trebui să fim conştienţi că iertând îi eliberăm pe cei care ne-au greşit, deci iertând oferim libertate. Să alegi calea iertării, pentru că numai ea desface rana încleştată în timp.În dragostea omenească trebuie întotdeauna să existe o detaşare de omul iubit. Cu cât aveţi mai multe pretenţii, iritări şi nemulţumiri faţă de omul apropiat, cu atât mai mult creşte dependenţa de el…

Dependenţa de valorile materiale ne va omorî încetul cu încetul şi spiritul şi sufletul. Gândirea noastră dispune de cea mai puternică forţă creatoare din întregul univers. Gândul este cel care aduce pacea şi liniştea în sufletul nostru. Gândul este cel care atrage binele sau răul în existenţa noastră. Toate gândurile emise plutesc în aer ca nişte mine ameninţătoare pentru a lovi pe cel care le-a produs. O gândire sau o acţiune negativă este resimţită dureros de mii de organisme. De aceea există o lege a naturii şi a ştiinţei (Principiul al III-lea al mecanicii, cunoscut şi sub numele de Principiul acţiunii şi reacţiunii) conform căreia răul pricinuit altora ne face rău şi nouă înşine.

De aceea străduinţa de a ierta duşmanii şi de a îndrepta spre ei numai gânduri de pace şi iubire constituie un act protector pentru noi. Aşadar suntem ceea ce suntem ca rezultat a tot ceea ce am gândit!”

Neostoita-mi sete

Sămânţă fiind, eram însetat de viaţă şi am îmbrăţişat-o cu o poftă nestăvilită;

Când m-am născut am respirat cu lăcomie aerul ce mă împresura,

Mi-era o sete imensă de mamă şi o sorbeam picătură cu picătură,

Mi-erau dor de sunete şi urechile îmi vibrau de plăcere,

Mi-era o sete de imagini necunoscute încă, şi am deschis ochii să le admir,

Tânjeam după mângâieri delicate şi nu mă mai săturam de ele;

Apoi mi-a fost sete de mişcare şi am început să merg,

Dorinţele mă năpădeau şi mă-ndemnau să comunic,

Setea nestăvilită de cunoaştere mă-mpingea să întreb mereu,

Mi-era foame de litere şi am învăţat să le cunosc,

M-am hrănit şi adăpat din izvorul Educaţiei

Şi totuşi mi-e sete şi foame mereu,

De iubire, de viaţă şi de tot ce încă nu cunosc,

Iar când va fi să-mi vină sfârşitul implacabil

Voi sorbi şi din el cu setea-mi neostoită.

Scamatorie

Videanu şi Vanghelie se duc la o petrecere parlamentară. Acolo ei observă că tacâmurile sunt de aur. Vanghelie zice:

– Ce tacâmuri frumoase! Ce bine ar fi dacă am lua şi noi măcar o lingură de aur!

– Aşa că Vanghelie spune:

– Priviţi aceste tablouri minunate!

Toată lumea se uită la tablouri… şi Vanghelie pune o lingură în buzunar. Videanu întreabă:

– Vreţi să vedeţi un număr de magie?

Toată lumea zice DA! Videanu:

– Priviţi cum bag această lingură în buzunar şi o scot din buzunarul lui Vanghelie…

NELĂMURIRE: Doi porci se întâlnesc la un cerc de spiritism. Unul dintre ei îl întreabă pe celălalt: – Tu ce crezi că e dincolo de Crăciun?

Spirit călător: Repercursiuni

Soră-mea privea năucită la o scenă, care era mai presus de înţelegerea ei şi cu greu a reuşit să se adune. Eu m-am tras până la noptieră şi am sunat la poliţie. Sângele îmi curgea prin pijamale şi, la vederea lui, Diana s-a precipitat, acompaniind cu vaiete. Am convins-o că nu era o rană serioasă iar glonţul minuscul nu a rămas în mine. Apoi s-a postat lângă trupul nemişcat al Puşei, cu tigaia în mână şi pândindu-i orice mişcare. Pistolul era alături şi am considerat că nu era indicat să-l ridic.

S-a potrivit ca echipajul de poliţie care a venit la faţa locului să fie condus de acelaşi comisar Lemnaru, cu care am colaborat în cazul precedent; doar că el nu avea de unde să ştie acest lucru. Tânărul a recoltat arma şi s-a aplecat asupra victimei pentru a-i lua pulsul, dar tocmai atunci aceasta a dat semne violente de revenire: ţipa şi se zvârcolea într-atât încât a fost nevoie să i se pună cătuşele. Ţipetele s-au transformat în răcnete şi înjurături când şi-a văzut faţa opărită în oglindă. A fost nevoie de doi agenţi s-o scoată afară.

Lemnaru m-a ajutat să mă ridic în pat, s-a uitat la rana de la umăr şi chemat o ambulanţă. Apoi a urmat un interogatoriu ad-hoc. I-am spus că am fost atacat fiindcă am aflat că persoana în cauză ar putea fi vestita Călugăriţă pe care o caută şi poliţia din Italia. Comisarul era mirat:

– De unde ştii dumneata toate astea?

– Am dedus din navigările de pe internet şi din felul cum se comporta cu prietenul meu, George, am răspuns fără ezitare şi cu o mină cât se poate de sinceră. Vă rog să verificaţi. Altfel nu m-ar fi ameninţat cu moartea.

Tânărul dădu din cap neîncrezător şi continuă:

– Ce legătură are acest George cu inculpata?

– I-a fost iubită şi zicea că-i însărcinată! Dar eu nu cred. Vă rog să verificaţi.

– Bine, bine, o să verificăm noi. Şi unde-l pot găsi pe prietenul tău?

– Dacă vreţi îl chem acum. Nu cred că a plecat în cursă. În ultima vreme era orbit de dragoste…

L-am sunat pe George şi i-am spus să vină repede. Între timp a venit o asistentă care m-a pansat, iar întrebările au luat-o în vizor pe Diana. Nu se putea afla ceva de la ea şi răspunsurile erau mai mult monosilabice.

George a avut un şoc când a aflat despre ce e vorba şi nu s-a putut discuta cu el, aşa că l-au dus la secţie. Eu am fost scutit de asta şi am semnat o declaraţie pe loc. După-amiază, prietenul meu s-a reîntors şi l-am văzut pentru prima oară plângând cu suspine. Îmi era milă de el şi în sinea mea îmi reproşam o parte din vină, chiar dacă ştiam că acest incident a reprezentat de fapt eliberarea lui din sclavia care l-ar fi dus la pieire. La figurat şi poate şi la propriu. L-am lăsat să se descarce şi să se liniştească. Diana l-a sevit cu două cafele tari şi o palincă de prune ce l-a îndemnat la destăinuiri.

– Nu pot să cred ceea ce s-a întâmplat! Nu e normal… Îmi amintesc că tu nu ai avut încredere în ea şi nu te-am crezut. Nu am vrut să ştiu ce ai aflat când ai vizitat-o cu spiritul şi de aceea nu te-am întrebat. Totul părea atât de frumos! Eram sigur că ea e aleasa… şi azi am aflat că era o infractoare căutată internaţional. Şi-a făcut operaţii estetice pentru schimbarea fizionomiei. E acuzată de crimă, şantaj, fals în acte şi uz de fals şi nici nu mai ştiu câte…

– Au dovezi? – am îndrăznit să-l întrerup.

Şi-a trecut batista peste ochi şi peste frunte, a ridicat din umeri şi a continuat:

– Bănuiesc că da… Amprentele se potrivesc, prietena ei, Maria, a mărturisit tot ceea ce ştia, doar să scape de acuzaţia de complicitate. Mai rămâne să aflu dacă e cu adevărat însărcinată. Totul e dat peste cap şi parcă trăiesc un coşmar. Spune-mi acum adevărul: este acea Călugăriţă despre care am auzit? Ce căuta la tine cu un pistol şi de ce a tras?

Înainte de ai răspunde l-am mai îndemnat la un pahar de tărie, după care i-am povestit tot, fără să omit nici un amănunt. A ascultat tăcut până la capăt; doar gesturile şi mimica feţei trădau frământările prin care trecea la fiecare amănunt mai dureros. Când am terminat s-a aşternut tăcerea şi nu ştiam la ce să mă aştept. După câteva minute de cugetare, am simţit o durere ascuţită pe rana de la umăr şi am gemut. Era mâna lui George care se aşezase acolo în semn de mulţumire, dar uitând că acea parte era beteagă. A sesizat imediat, a mutat-o pe partea cealaltă şi, după ce şi-a cerut scuze, mi-a spus vorbele ce le aşteptam de mult, cuvinte care m-au uns la suflet:

– Îţi mulţumesc, prieten drag! Am fost orb pentru că am refuzat să văd. Iartă-mă că nu te-am ascultat şi-ţi promit că nu voi uita ajutorul tău!

M-am străduit cât am putut să nu dau şi eu apă la şoareci. Bine că tocmai intra Diana şi m-a salvat. Am lăsat-o pe ea să continue cu întrebările.

10 fenomene care nu au putut fi explicate încă (II)

Infrasunetele sunt descrise ca orice frecvenţă audio mai joasă de 20Hz – frecvenţă ce nu poate fi percepută de urechea umană. Nu există niciun dubiu cu privire la existenţa lor. Mai mult, ele pot fi detectate şi chiar create cu ajutorul tehnologiei moderne. Pot călători pe distanţe uriaşe şi sunt, adeseori, asociate cu fenomene naturale precum erupţiile vulcanice sau cutremurele. Acesta poate fi motivul pentru care unele animale pot anticipa producerea unor asemenea dezastre naturale. Studiile au arătat, însă, că expunerea oamenilor la infrasunete poate duce la apariţia depresiei, fricii, anxietăţii şi a atacurilor de panică. Unii cercetători au avansat chiar  ideea că frecvenţa de 19Hz este asociată, în general, cu fenomene paranormale şi că poate duce la halucinaţii. Dacă sursa infrasunetelor este suficient de puternică, vibraţiile imprimate obiectelor pot lăsa senzaţia că acestea se mişcă singure şi chiar, în cazul celor de sticlă, acestea să se spargă. Chiar dacă infrasunetele au fost deja folosite ca arme psihologice, sau metode pentru a stimula mulţimile de oameni, studiile efectuate până în prezent nu au reuşit să explice originea lor şi nici efectele complete pe care le au asupra organismelor vii.

4. Luminile din Hessdalen

Fenomene stranii pentru cei mai mulţi dintre noi au loc zi de zi pe cer. Cele mai multe şi-au găsit deja o explicaţie ştiinţifică în timp ce altele sfidează, parcă, orice logică. Fenomenul la care ne vom referi astăzi a devenit cunoscut în Norvegia, în localitatea estică Hessdalen, acolo unde, încă din anii 1940, au început să îşi facă apariţia pe cer globuri luminoase care par a se aprinde în aer şi care durează doar câteva fracţiuni de secundă. Intensitatea lor a crescut simţitor în anii 1980, atât de mult încât se înregistrau chiar şi 20 de astfel de apariţii pe săptămână.

Chiar dacă numărul lor s-a redus în ultimii ani, globurile de foc sunt încă apariţii curente pe cerul Norvegiei şi asta în ciuda lipsei unei explicaţii plauzibile. Luminile se aseamănă cu nişte pungi de gaz care se aprind brusc în aer, dar care durează mai mult decât o simplă scăpărare a unui chibrit sau a unei brichete. Zeci de teorii, pornind de la ipoteza unor portaluri extraterestre şi până la mult mai umanele gaze naturale sau încărcături electrice, au fost avansate, niciuna dintre ipoteze nereuşind să explice pe deplin cauza acestui fenomen. În fapt, fenomenul se aseamănă cu nu mai puţin misterioasele fulgere globulare, diferenţa fiind dată de faptul că luminile de la Hessdalen sunt mult mai lente şi durează mai mult decât fulgerele în cauză.

3. Alunecările prin timp

Conform marelui fizician din secolul XX, Albert Einstein, timpul nu este deloc atât de stabil pe cât îl cred cel mai mulţi dintre noi. Ca fiinţe umane, ne-am adaptat timpului şi ne-am stabilit programele zilnice în funcţie de timpul pe care îl cunoaştem, viaţa noastră este în întregime guvernată de timp, dar… totuşi, există şi excepţii de la această regulă.

Evident, fenomenul la care ne vom referi nu a fost experimentat de cei mai mulţi dintre noi, dar mărturiile care să îi susţină existenţa nu sunt deloc puţine. Ca să fim mai exacţi, vom încerca să explicăm pe scurt ceea ce se întâmplă. Aţi avut vreodată senzaţia că intrând într-un loc să nu recunoaşteţi nimic din timpul vostru, ba mai mult, senzaţia pe care o trăiţi să fie aceea că vă aflaţi cu ani sau poate chiar secole împreună? Unii asociază astfel de fenomene cu apariţiile fantomatice sau cu portaluri care să facă legătura între dimensiunile universului nostru.

În general, astfel de “vedenii” nu durează mai mult de câteva minute şi sunt considerate, în general, simple halucinaţii. Şi cu toate acestea, rapoartele care menţionează trăiri de acest gen sunt cât se poate de numeroase. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel trăit de britanicul Archie Carmichael, personaj care, în anul 1953, a intrat într-o cafenea, în satul Cotswoil. Omul a fost şocat să observe că oamenii din cafenea erau îmbrăcaţi după o modă veche de cel puţin 100 de ani şi, mai mult, nimeni nu părea să îi observe prezenţa. Totul a durat câteva minute, până în momentul în care Archie Carmichael s-a trezit în braţele unui barman care chemase deja ambulanţa, îngrijorat de starea clientului său. Alte mărturii aflate în afara oricărui dubiu vorbesc despre armate fantomatice care traversează străvechi câmpuri de luptă, despre avioane de mult ieşite din uz care survolează cerul deasupra locaţiei unor vechi aeroporturi sau interioarele unor clădiri vechi de secole care, pentru câteva secunde, redevin ceea ce erau în urmă cu câteva sute de ani. Deşi acceptate în lumea ştiinţifică, nici aceste fenomene nu au putut fi elucidate până în prezent.

2. Hiperpercepţia

Majoritatea oamenilor experimentează hiperpercepţia cel puţin o dată sau de două ori în viaţă. Asemănătoare cu senzaţia de deja-vu, hiperpercepţia se deosebeşte de aceasta prin durata sa şi prin intensitatea trăirilor din acel moment. Ea poate fi definită prin cunoştinţele pe care o persoană şi le poate aminti în momentul contactului cu un loc sau un obiect cu care nu a avut niciodată de a face. În comparaţie cu senzaţia de deja-vu sau cu alunecările în timp, hiperpercepţia dă naştere unor stări care cresc gradual şi care duc uneori la apariţia unor amintiri extrem de clare despre întâmplări care nu au avut loc niciodată.

Nu de puţine ori s-a întâmplat ca persoane care vizitau castele sau cetăţi să îşi amintească interioare pe care nu le văzuseră niciodată, statui care fuseseră mutate cu secole în urmă sau detalii care nu mai existau cu mult înainte ca persoanele în cauză să se nască. Chiar dacă nu au fost explicate de către oamenii de ştiinţă, stările de hiperpercepţie sunt acceptate şi, uneori, asociate cu fenomenul de clarviziune…

1. Senzaţiile de deja-vu

Peste 70% din populaţia Terrei susţine că a experimentat, măcar o dată, un straniu sentiment de familiaritate faţă de lucruri care, în mod normal, ar fi trebuit să fie total necunoscute. O vizită în premieră la un magazin în care totul pare deja cunoscut, o discuţie ce lasă impresia că a mai avut loc, deşi ea nu s-a mai întâmplat niciodată, sau chiar chipul familiar al unei persoane care, în realitate, este văzut pentru prima oară, sunt doar câteva dintre simptomele neexplicate, însă considerate normale, ale senzaţiei de deja-vu.

Dat fiind faptul că senzaţiile de deja-vu nu sunt anunţate de simptome şi nu durează mai mult de 30 de secunde, fenomenul în sine este unul extrem de dificil de studiat. Unul dintre primii oameni de ştiinţă care a încercat o aprofundare a misteriosului sentiment a fost Sigmund Freud. Acesta a văzut în falsele amintiri un rezultat al reprimării inconştiente a memoriei de către creierul uman în faţa unor experienţe traumatizante trăite la o vârstă fragedă. De altfel, fenomenul descris de Freud, numit paramnezie, a fost general acceptat pentru o mare perioadă din secolul XX, până în momentul în care deja-vu-ul a reintrat în atenţia oamenilor de ştiinţă.

Una dintre cele mai cunoscute teorii acceptate de către cercetători este cea a psihiatrului Alan Brown de la Universitatea Duke din Statele Unite ale Americii şi a colegei sale, Dr. Elizabeth Marsh, teorie cunoscută sub numele de atenţie distributivă sau teoria mesajelor subliminale. Într-unul din testele efectuate de cei doi oameni de ştiinţă, aceştia au prezentat unui grup de studenţi o serie de fotografii ale unor locaţii pe care nici unul dintre subiecţi nu le mai văzuse vreodată. Cu puţin timp înainte de începerea testelor, cercetătorii au bombardat practic cu mesaje subliminale – imagini care nu durau mai mult de 10-20 de milisecunde (suficient de mult pentru ca în creierul unei persoane să poată fi înregistrată imaginea, dar nu suficient de mult pentru ca aceasta să fie conştientă), o parte dintre studenţii participanţi la experiment. Rezultatul a fost că persoanele supuse mesajelor subliminale au declarat că au un straniu sentiment de familiaritate faţă de imaginile din fotografii, deşi acest lucru ar fi fost, în mod normal, imposibil.

Şi totuşi, în ciuda celor peste 100 de ani de studii ai fenomenului deja-vu, oamenii de ştiinţă recunosc faptul că teoriile emise în ultimul secol nu sunt suficiente pentru a explica misterioasele senzaţii. Probabil că tehnologia viitorului sau înţelegerea extrem de complicatului creier uman poate duce la clarificarea totală a acestor fenomene. Până atunci, lupta dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă poate lăsa loc interpretărilor de orice fel.

preluare după Adriana

10 fenomene care nu au putut fi explicate încă (I)

Sunt lângă noi, se petrec în jurul nostru iar multe dintre ele le-am trăit fără a le da o prea mare importanţă. Sunt atât de comune încât le considerăm parte din viaţa noastră de zi cu zi, uitând că ştiinţa a eşuat atunci când a trebuit să le explice. Sunt enigmatice, sunt înspăimântătoare şi sunt atât de bine închise în carcasa lor de mister încât, probabil, nu le vom dezvălui niciodată tainele. Ele sunt fenomenele a căror explicaţie nu a putut fi oferită până în prezent, şi asta în ciuda sutelor de experimente şi studii efectuate de oamenii de ştiinţă din toate colţurile lumii. Mai jos vă prezint 10 dintre cele mai cunoscute astfel de bizare întâmplări…

10. Amfibieni vii închişi în piatră

Până în prezent au fost documentate peste 90 de cazuri din toată lumea, în care amfibieni vii au fost descoperiţi în carcase ermetice de cărbune sau piatră. În peste 40 dintre ele a fost vorba de broaşte sau mormoloci. Cercetătorii care au documentat cazurile respective susţin că batracienii erau acoperiţi de mucus şi căpătaseră o culoare albă a pielii, asta ca o reacţie a privării de lumină. Ceea ce este de-a dreptul şocant este faptul că animalele, odată intrate în contact cu aerul, au revenit la viaţă, chiar dacă pentru scurt timp. În majoritatea cazurilor, subiecţii au decedat în decurs de 24 – 72 de ore, deşi există menţiuni despre excepţii în care animalele au supravieţuit pe termen nelimitat.

În mod logic, este imposibil ca un organism viu, mai ales când implică o vertebrată, să poată supravieţui mii sau chiar milioane de ani – atât cât este nevoie pentru formarea unei roci – privat de oxigen, hrană şi apă, într-o carapace ermetică de piatră sau cărbune. O posibilă explicaţie ar fi aceea conform căreia amfibienii îşi pot încetini funcţiile organismului atât de mult, încât să poată supravieţui luni de zile fără elementele necesare vieţii. În plus, aceiaşi amfibieni ar fi trebuit să pătrundă într-un anumit tip de mal, capabil să se solidifice rapid, mai ales în contact cu o apă puternic mineralizată. Şi totuşi, nu toate cazurile întâlnite împlinesc aceste condiţii. Cert este că fenomenul este mult mai comun decât ne-am putea închipui…

9. Imaginile periferice surprinse de ochiul uman

Fenomenul a fost descris pentru prima dată în secolul al XVI-lea de către alchimistul Jackob Bohme, şi prezentat ca o capacitate a oamenilor de a surprinde figuri şi siluete enigmatice, asemenea unor umbre, cu colţul ochiului. Siluetele au, în cele mai multe cazuri, forme umane, întunecate, şi sunt foarte agile. Adevărul este că aproape fiecare persoană a trăit acest sentiment cel puţin o dată în viaţă, iar observaţiile de acest gen au fost însoţite de stări de nelinişte, fiori şi sentimentul că un lucru neobişnuit tocmai s-a întâmplat. Oamenii de ştiinţă au sugerat faptul că atari senzaţii pot fi percepţii false sau halucinaţii de scurtă durată, dar nu au putut explica de ce au acestea loc.

Este posibil ca, în încercarea de a reda realitatea, creierul uman să transmită informaţii false, prin prisma capacităţilor sale de analiză, şi astfel să apară asemenea senzaţii stranii. Nu puţine sunt vocile care susţin, însă, că oamenii au capacitatea de a descifra “realităţile” unei dimensiuni paralele. Cu secole în urmă, o opinie tributară superstiţiilor şi credinţelor vremii susţinea că silueta întunecată care apare uneori nu este altceva decât moartea, iar de aici şi până la apariţia unor interpretări care să susţină că aceeaşi siluetă este un mesager al cărui rol este acela de a transporta sufletul celor decedaţi în lumea de dincolo, un suflet rătăcit între dimensiuni sau un demon răuvoitor, nu a mai fost decât un pas. În realitate, nimeni nu poate explica de ce majoritatea oamenilor trăiesc asemenea senzaţii…

8. Urme imposibile

Atât arheologii, cât şi paleontologii sau chiar simplii amatori, au descoperit urme de dinozauri încrustate în piatră. Astfel de urme s-au format de-a lungul milioanelor sau zecilor de milioane de ani, după ce uriaşele animale ar fi călcat pe un sol moale care, cu timpul, s-a solidificat transformându-se în piatră. Nimic neobişnuit până acum cu privire la acest proces natural. Misterul apare odată cu descoperirea în mai multe site-uri arheologice a urmelor de dinozauri alături de… urme umane. Cel mai renumit sit este Palixy, aflat în apropiere de Glen Rose, Texas, Statele Unite ale Americii. Aici, alături de urme vechi de aproape 100 de milioane de ani ale dinozaurilor se regăsesc urme cât se poate de clare de om. Controversele sunt cu atât mai aprinse cu cât, din datele pe care le deţinem, este imposibil ca un om să fi trăit în perioada uriaşelor reptile dinozauriene. În fapt, oamenii au apărut acum circa 200.000 de ani, pe când ultimii dinozauri şi-au dat sfârşitul în urmă cu aproape 65 de milioane de ani. Şi totuşi, cum se pot explica astfel de urme? Ei bine, oamenii de ştiinţă nici nu vor să discute posibilitatea autenticităţii unei astfel de coexistenţe umano-dinozauriene. Ei consideră totul o farsă bine pusă la punct, şi asta în ciuda faptului că urme identice au fost descoperite şi în siturile de la Antelope Spring, Nevada şi Stinnet, Texas.

7. Oameni care dispar fără urmă

În fiecare colţ al lumii există oameni care dispar fără urmă în fiecare zi. Nu trebuie decât să încercaţi o simplă căutare pe internet pentru a vedea proporţiile acestui fenomen. Unii dintre cei dispăruţi sunt găsiţi în cele din urmă, dar marea lor majoritate dispare pentru totdeauna. Nu la aceste persoane ne vom referi, însă, aici de faţă. Mult mai bizară este dispariţia oamenilor în faţa a zeci sau sute de martori. Există, în prezent, sute de mărturii cu privire la persoane care dispar, pur şi simplu, ca şi cum s-ar volatiliza în faţa unei audienţe. Nu există nici un motiv aparent al dispariţiei lor, cei mai mulţi erau mulţumiţi de viaţa pe care o duceau, aveau familii şi nici nu dădeau semnele unei depresii care să îi împingă către acte necugetate. Şi totuşi, fie că se aflau pe stradă, că făceau jogging în parc sau că lucrau pe câmp, oamenii au dispărut în faţa a cel puţin un martor. Tema a fost deja preluată de mai multe producţii hollywodiene dar oamenii de ştiinţă nu au putut oferi o explicaţie plauzibilă nici până în prezent.

6. Zgârieturile şi vânătăile care apar din senin

V-aţi trezit vreodată dimineaţa ca să observaţi că pe corp v-au apărut zgârieturi sau vânătăi fără o explicaţie prealabilă? Ei bine, atunci faceţi parte dintre sutele de milioane de oameni care au păţit acelaşi lucru. De fapt, sunt atât de multe cazuri de acest gen încât pe internet au apărut forumuri specializate în care oamenii postează fotografii cu rănile apărute din senin şi încearcă să le găsească o explicaţie plauzibilă. Cei mai mulţi dintre noi pun aceste răni pe seama înţepăturilor de insecte, a unor reacţii alergice, a unor lovituri pe care nu le-au sesizat în timpul zilei sau pe seama mişcărilor necontrolate din timpul somnului. De cele mai multe ori, zgârieturile dispar după câteva ore sau zile, nu au complicaţii şi nu sunt luate în seamă. Şi totuşi, persoane care sufereau constant din cauza unor asemenea răni, au fost supuse unor teste repetate pentru a afla cauza bizarului fenomen. Chiar dacă au dormit cu mănuşi de cauciuc, dacă întreaga casă a fost curăţată de insecte şi chiar dacă subiecţii în cauză nu prezentau alergii, rănile au continuat să apară. Este de notorietate cazul unei femei din Marea Britanie care a cerut să fie supravegheată în timpul somnului pentru a putea afla dacă îşi producea singură rănile. Nici de această dată nu s-a putut oferi o explicaţie…

Medicii au înaintat ipoteza unei boli a pielii, Pityriasis Rosea, dar această interpretare nu şi-a găsit un fundament real. Evident, că nu putem accepta nici teoriile fantasmagorice cu privire la prezenţa demonilor, goblinilor sau a străvechilor incubus şi succubus despre care unii cred că ar fi autorii semnelor misterioase. Cert este că acestea, deşi extrem de des întâlnite, rămân încă un mister pentru toţi cei care au încercat să le descifreze tainele.

Vânturi

Tovarăşului Popescu îi place să facă plimbări cu avioane de mică dimensiune. La una dintre plimbări, avionul se defectează şi este nevoit să se arunce cu paraşuta. Disperat că paraşuta s-a stricat şi nu mai vroia să se deschidă, a început să se roage la Dumnezeu să-i ierte păcatele şi să-l ajute să trăiască. După mai multe rugăminţi, se arată Dumnezeu:

– Doamne, te rog, ajută-mă! Voi face orice, te implor, iartă-mă pentru păcatele mele! Ajută-mă să trăiesc!

– Bine, te voi ajuta, îi răspunde Dumnezeu. Uite, când ajungi aproape de pământ, te scremi tare şi tragi un vânt puternic şi vei scăpa!

Zis şi făcut. Când mai avea puţin până la pământ, omul nostru se screme aşa de tare încât a reuşit să tragă un vânt atât de puternic de a vuit valea…

La un moment dat, este bătut pe umăr:

– Tovarăşe, după ce că dormi în şedinţă, mai tragi şi vânturi?!

Pragmatism

Un individ îşi suspecta soţia că avea un alt bărbat. Într-o zi, se hotărî să vină acasă la o altă oră ca de obicei şi a surprins-o efectiv, în pat cu un alt bărbat. Scoate revolverul cu grijă, ca să nu-i trezească… îl armează… şi când era gata să tragă primul glonţ… a început să se gândească…

În ultimul timp, îşi dăduse seama că viaţa lui de bărbat căsătorit, se îmbunătăţise. Soţia nu-i mai cerea bani să cumpere carne, nici pentru haine, bijuterii sau pantofi, cu toate că apărea mereu cu o rochie nouă, o bijuterie nouă, sau sandale la modă. Copiii schimbaseră şcoala publică din cartier, cu o şcoală privată, într-un cartier elegant al oraşului. Ca să nu mai spunem de noua maşină pe care soţia o achizionase, în ciuda faptului că de patru ani nu-i mai crescuse salariul şi de atunci a suspendat cota lunară pe care trebuia să i-o dea. Iar de provizii, ce să mai vorbim. Niciodată nu a avut atâta abundenţă în casă, ca în ultimele luni. Şi plata luminii, apa, telefon, internet, mobilul, carduri de credit… de cât timp nici nu mai auzise vorbind despre ele. Soţia lui era o combinaţie între Nicole Kidman, Katherine Zeta Jones şi Elizabeth Hurley. O nebunie delicioasă, apetisantă şi dorită.

A pus arma înapoi cu aceiaşi grijă, ca să nu-i trezească, şi a ieşit din cameră încetişor. S-a oprit în uşa salonului. A aprins o ţigară, a reflectat un pic şi a cugetat: “Tipul plăteşte chiria, supermarketul, educaţia copiilor, facturile casei, maşina?! Toate cheltuielile casei!? Dar eu mă culc cu ea în fiecare zi…”

Şi, ieşind din casa lui, trase concluzia:

– La naiba! De fapt, ÎNCORNORATUL este EL!