Tăvălugul USL

Iată că a venit şi ziua în care preşedintele jucător al României, marele TRAIAN Băsescu e prins în corzi şi simte cum pierde treptat tot mai multe pârghii ale puterii. Trebuia o uniune a tuturor forţelor din opoziţie, cu jocuri de culise şi promisiuni fantastice pentru a vrăji poporul sătul de o dictatură, pentru a intra în alta. Fiindcă aşa suntem noi, plini de potenţiali dictatori şi dornici, prin inconştienţă, de a fi manipulaţi. DICTATURA A CĂZUT! TRĂIASCĂ DICTATURA!

Detest politica şi nu am încredere nici într-un partid. Dar trebuie să votez cu cineva, nu? Nu mi-a plăcut Băsescu, fiindcă era arogant şi voia să se implice în toate, ignorând parlamentul şi guvernul. La alegerile locale am votat omul, şi nu partidul, dar în urma centralizării rezultatelor a reieşit că noua coaliţie a înfrânt partidul de la guvernare, într-un procent copleşitor. Asta am văzut-o cu toţii, dar acum vedem şi represariile venite din partea învingătorilor.

Exact de ceea ce îi acuza Victor Ponta şi partenerul lui, Crin Antonescu, e modul în care înţeleg ei să “democratizeze” instituţiile statului. E un taifun social care schimbă tot ce mirosea a PDL sau care are ceva împotriva celor din conducerea USL. Toate maşinaţiunile sunt evidente şi plagiaturile nu mai sunt de condammnat, iar scuza ar fi că toată lumea plagiază, căci nu mai e nimic de inventat, de creat. Sau nu recunoaştem nimic, chiar dacă e evident.

Noi, oamenii normali, stăm şi ne crucim la câtă neobrăzare se pretează acei politicieni şi ei cred că istoria nu-i va amenda. Chiar şi în cazul unei demisii cauzate de acuzaţii dovedite i se spune “demisie de onoare!”, ca şi cum ar fi onorabil că ai fost prins cu “mâţa-n sac”. Dar unii nici măcar atâta “onoare ” nu au! E mare “ciolanul” pe care-l au de ros şi dulce-i gustul puterii pentru cei obsedaţi de ea.

Când îi vezi cum se ameninţă unul pe altul, te întrebi dacă mai există oameni cu bun simţ în ţărişoara noastră şi dacă da, de ce nu sunt ei cei care apar în prim-plan. Poate fiindcă ne place să auzim fantezii şi cuvinte denigratoare la adresa altora? Suntem chiar atât de dependenţi de răutate şi bârfă?

Mărturisesc că nu-mi place să scriu aceste rânduri, deoarece şi ele sunt răutăcioase, şi am tot amânat editarea lor în speranţa că voi găsi un motiv de a renunţa. Însă, scena politică e atât de deplorabilă încât îl depăşeşte în imaginaţie chiar şi pe marele nostru Caragiale. Totul a devenit o vendetă murdară, iar valorile se înlătură dacă nu periază pe cine e la putere.

În noiembrie vor fi din nou alegeri, de această dată parlamentare. Am crezut că voi vota cu USL-ul, pentru schimbarea unui partid şi al unui om ce avea tendinţe totalitare. Acum sunt dezamăgit de noua putere şi cred că voi alege pe oricine altcineva, dar pe ei, NU! Aceste predicţii le-am avut şi în epigramele publicate înainte de accederea lor la putere, mai ales în ceea ce-l priveşte pe domnul Victor Ponta.

P.S.- Jur solemn, cu mâna pe Biblie, că nu am plagiat aceste rânduri ci le-am emanat pe loc, într-un acces de sinceritate! Aşa să m-ajute Dumnezeu!

Leave a comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.