DROJDIA DE DEASUPRA

Mare parte din români,
Lucrează printre străini,
Cei ce-s refractari la muncă,
Au rămas să ne conducă.
DROJDIA DE DEASUPRA

Mare parte din români,
Lucrează printre străini,
Cei ce-s refractari la muncă,
Au rămas să ne conducă.
Studiu: Un român cheltuie în medie 10 lei pentru micul dejun. Tinerii nu mănâncă dimineața

Camil Petrescu (n. 22 aprilie – d. 14 mai 1957) a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet. El pune capăt romanului tradițional și rămâne în literatură, în special, ca inițiator al romanului modern. Întreaga poetică a romanului camil-petrescian exprimă renunțarea curajoasă la iluzia cunoașterii absolute a omului.
ZEFLEMEAUA – de Camil Petrescu
( Motto: „Românii e deștepți!”)
Cînd va veni sfîrșitul lumii
Românii nu vor fi atenți
Isus a spus: „Talita kumi” (Thalita kumi / Fato, ridică-te și mergi! A spus Iisus către Jairus care zăcea bolnavă)
Dar nu pentru inconștienți.
Iar Ziua Domnului, ca hoțul
În miez de noapte va sosi
Femeia va dormi, iar soțul
Reviste porno va citi.
N-avem conștiința tragediei
Și totul luăm „à la légere”
Noi, campionii bășcăliei
Am compromis orice mister.
Avem o scuză de fațadă:
„Lasă, că merge și așa!”
Trădăm la primul colț de stradă
Și-apoi încălecăm pe-o șa.
Senzația e de plutire,
De infinit parașutism
Noi am făcut mișto subțire
Și de marxism, și de fascism.
Ce Decebal și Burebista?
Ce patriotul cărturar?
Trăiască Mița Biciclista
Și berea rece la pahar!
Și noi pe lângă el, noroc!
Filozofia chelnerească
E tot pe loc, pe loc, pe loc!
Întreaga drojdie se scurse
Din mahalalele de Fanar
Și-n loc să fim un roib de curse
Noi am ajuns din cal – măgar.
Pe primul loc e-njurătura
Ea pentru toate e un leac
Simți cum îți umple toată gura
O moștenim din veac în veac.
Noi „facem” și „băgăm” de-a valma
Noi suduim neîncetat
Iar la acest popor, sudalma
E o religie de stat.
La treburile serioase
Noi nu ne concentrăm destul
Avem o somnolență-n oase
Și-o zeflemea de prost fudul.
Ceac-pac!
Dar la reluări de faze
Parcă ne mai trezim puțin
N-avem profil de kamikaze
Tiparul nostru-i byzantin.
Apocalipsa furtunoasă
Îi sperie pe pământeni…
Pe noi nu ne-o găsi acasă –
Vom fi la meci, sau la pomeni.
Aceasta, poate, ne e soarta
S-o tragem și pe asta-n piepți
N-aveți decît să-nchideți poarta
Dacă tot face ea pe moarta…
Hai, că românii e deștepți!
Sursa: e-mail
Conform studiului calitativ, realizat de Exact Cercetare și Consultanță în luna noiembrie, românii preferă un anumit tip de mâncare, care este percepută ca fiind mai sănătoasă și mai sigură decât alte preparate.

Românii preferă mâncarea gătită în casă, pe care o consideră mai sănătoasă și mai sigură, dar și pentru că gătitul este văzut ca o moștenire de familie pe care mulți români o păstrează pentru că așa au fost obișnuiți încă din copilărie, arată un studiu remis de MEDIAFAX.
În plus, mâncarea gătită este aleasă pentru gust și pentru că este văzută ca o moștenire din familie, ca un obicei pe care românii îl urmează pentru că așa au fost obișnuiți încă din copilărie. Chiar dacă mâncarea gătită este considerată sănătoasă, trebuie subliniat că este sățioasă, condimentată și, mai ales, bogată în grăsimi, afirmă Denisa Iacoboaea, coordonatorul studiului.
Prânzul pare să fie masa cea mai respectată a zilei, fiind asociat, de cei mai mulți respondenți, cu o masă caldă. Indiferent că este vorba de mâncare gătită în casă sau cumpărată/comandată, mâncarea consumată în acest moment al zilei trebuie să fie caldă și sățioasă, fiind pentru mulți prima masă a zilei. Prânzul este văzut astfel și pentru că există o pauză în programul de lucru, pentru luarea acestei mese.
Pentru cină, moment asociat cu timpul dedicat familiei, se preferă o masă ușoară, mai degrabă o „gustare”. Însă lipsa timpului îi face pe respondenți să își încalce principiile, consumând la cină orice, fără a ține cont de restricții.
Studiul prezintă și felul în care românii ar dori să arate meniul lor zilnic.
Pentru micul dejun sunt menționate alimente bogate în nutrienți (calorii, proteine, carbohidrați), ce pot asigura energia pentru întreaga zi, iar prânzul ar trebui să conțină două feluri de mâncare: o ciorbă/supă și carne cu garnitură.
La ultima masă a zilei, românii vor o mâncare slabă caloric, ușor de digerat, pentru a nu avea efecte negative asupra organismului pe parcursul nopții (supă, lactate ușoare, pește etc.).
Se constată însă în studiul și dorința respondenților de a include și alte alimente în actualul lor meniu sau de a le înlocui pe cele existente cu unele „mai sănătoase”, precum: alimente bio (fructe, legume proaspete, carne „de curte”), mai multă mâncare gătită în casă, dulciuri sănătoase de casă.
Pentru români, mâncarea sănătoasă se traduce prin: fără zahăr, fără grăsimi, fără E-uri, neprocesată, natural, „din curtea țăranilor”, verde, proaspăt, curat, combinații corecte, cumpătare, echilibru.
Studiul calitativ a fost realizat de Exact Cercetare și Consultanță prin intermediul a 16 interviuri în profunzime, cu participanți de ambele sexe, având vârste cuprinse între 20 și 40 de ani. Analiza a fost realizată în intervalul 10-14 noiembrie 2014.
Sursa: Mediafax